Aviz nr.2 din 12.06.2009 privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

A V I Z

privind constatarea circumstanţelor care

justifică dizolvarea Parlamentului

nr. 2  din  12.06.2009

 (în vigoare 12.06.2009) 

Monitorul Oficial nr.103 art.12 din 16.06.2009

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

grefier Corina Popa, cu participarea reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova, autorul sesizării, Alexandru Ohotnicov, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, Ion Mîţu, reprezentanţilor partidelor politice: “Alianţa Moldova Noastră”, Vasile Balan, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Serghei Sîrbu, conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.f) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.f) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară publică dosarul privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova, dl Vladimir Voronin, prezentată în conformitate cu art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 10 iunie 2009 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorului-raportor şi argumentele participanţilor la proces, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

1. Prin Avizul nr.1 şi Hotărîrea nr.7 din 22 aprilie 2009 Curtea Constituţională a confirmat legalitatea alegerii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVII-a şi a validat mandatele deputaţilor aleşi.

Conform dispoziţiilor art.78 alin.(1) şi alin.(3) din Constituţie, Parlamentul alege Preşedintele Republicii Moldova prin vot secret. Preşedinte al Republicii Moldova este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.

Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova are loc în modul reglementat de Legea organică nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 “Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova”¹ (în continuare – Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000).

________________

¹ M.O., 2000, nr.139-140, art.996

Prin Hotărîrea nr.11-XVII din 13 mai 2009² Parlamentul a fixat alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pentru data de 20 mai 2009. Concomitent, prin Hotărîrea nr.12-XVII³, Parlamentul a instituit comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (în continuare – comisia specială).

________________

² M.O., 2009, nr.91, art.235

³ M.O., 2009, nr.91, art.236

La 20 mai 2009, în conformitate cu dispoziţiile art.78 alin.(1) din Constituţie, art.1 şi art.6 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000, Parlamentul, convocat în şedinţă publică specială, a desfăşurat alegerile ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, la care au candidat Zinaida Greceanîi, prim-ministru în exerciţiu al Republicii Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVII-a, şi Stanislav Groppa, medic-neurolog. Nici unul din candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi – trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi (61 de voturi).

Ţinînd cont de faptul că 41 de deputaţi în Parlament au refuzat să participe la primul tur de scrutin, motivînd prin neacceptarea candidaturilor înaintate (stenograma şedinţei publice speciale a Parlamentului din 20 mai 2009), la propunerea comisiei speciale, Parlamentul, prin Hotărîrea nr.15-XVII din 20 mai 2009⁴, a decis efectuarea alegerilor repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pe data de 28 mai 2009.

_________________

⁴ M.O., 2009, nr.95, art.240

Pentru alegerile repetate la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova au fost propuse candidaturile: Zinaida Greceanîi, prim-ministru în exerciţiu al Republicii Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVII-a, şi Andrei Neguţa, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă.

Şedinţa Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, fixată pentru 28 mai 2009, a fost amînată pentru data de 3 iunie 2009.

La 3 iunie 2009, în cadrul alegerilor repetate, nici unul din candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit numărul necesar de voturi, astfel, Preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales.

2. În sesizarea depusă, Preşedintele Republicii Moldova a solicitat Curţii Constituţionale să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVII-a, menţionînd că neparticiparea celor 41 de deputaţi din fracţiunile parlamentare de opoziţie la alegerile ordinare şi repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova constituie obstrucţie şi atrage după sine consecinţele prevăzute de art.78 alin.(5) din Constituţie şi art.10 alin.(2) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000.

3. Examinînd sesizarea în raport cu dispoziţiile constituţionale şi legale privind alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, Curtea Constituţională reţine următoarele.

Capitolul V din Constituţie cuprinde dispoziţiile referitoare la Preşedintele Republicii Moldova – şeful statului.

După cum s-a menţionat, Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret (art.78 alin.(1) din Constituţie).

Conform art.78 alin.(3) din Constituţie şi art.9 alin.(1) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000, este ales Preşedinte al Republicii Moldova candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.

În Hotărîrea nr.45 din 18 decembrie 2000 “Privind interpretarea art.78 alin.(3) şi alin.(5) din Constituţie”⁵ Curtea Constituţională a menţionat că şedinţa publică specială a Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova şi alegerile prezidenţiale propriu-zise sînt valide numai în cazul în care la ele participă un număr nu mai mic de 61 de deputaţi – trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.

________________

⁵ M.O., 2000, nr.163-165, art.4

Un factor important ce ţine de relaţiile dintre puterile în stat este dreptul constituţional al Preşedintelui de a dizolva Parlamentul în cazurile prevăzute de art.78 alin.(5) şi art.85 din Constituţie.

Dizolvarea Parlamentului de către şeful statului survine în cazurile imposibilităţii formării Guvernului, pentru a lichida criza guvernamentală, şi conflictelor legate de blocarea de către Parlament, timp de 3 luni, a adoptării legilor, precum şi în cazul în care, după alegerile repetate, nu este ales Preşedintele Republicii Moldova.

Potrivit Legii Supreme (art.135 alin.(1) lit.f), constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

După cum rezultă din stenogramele şedinţelor publice speciale ale Parlamentului din 20 mai 2009 şi 3 iunie 2009, decizia a 41 de deputaţi din fracţiunile parlamentare de opoziţie de a nu participa la votarea Preşedintelui Republicii Moldova a fost determinată de dezacordul lor cu candidaturile propuse pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova de către partidul de guvernămînt, de convingerile lor politice şi de necesitatea desfăşurării alegerilor anticipate în Parlamentul Republicii Moldova, deoarece, în opinia lor, voturile exprimate în scrutinul parlamentar din 5 aprilie 2009 au fost falsificate.

Liderii partidelor politice “Partidul Liberal Democrat din Moldova”, “Partidul Liberal”, “Alianţa Moldova Noastră” au făcut astfel de declaraţii în mass-media imediat după anunţarea datei alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

Curtea Constituţională conchide că alegerile repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desfăşurate în cadrul şedinţei publice speciale a Parlamentului din 3 iunie 2009, au fost blocate în mod intenţionat de către 41 de deputaţi în Parlament, care au refuzat să ia buletinele de vot, neparticipînd astfel la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

Art.78 alin.(5) din Constituţie prevede expres că Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul dacă şi după alegerile repetate, desfăşurate cu respectarea dispoziţiilor constituţionale şi ale Legii organice nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000, Preşedintele Republicii Moldova nu este ales.

Apreciind dreptul constituţional al şefului statului de a dizolva Parlamentul în circumstanţele menţionate, trebuie avut în vedere faptul că acest drept constituie o modalitate de a reacţiona la obstrucţionarea alegerilor repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În acest caz, potrivit Legii Supreme, şeful statului nu numai că este în drept să dizolve Parlamentul, dar şi are obligaţia de a proceda astfel.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.63 lit.b) şi art.66 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională adoptă următorul

AVIZ:

1. Se constată ca circumstanţe care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVII-a nealegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin blocarea alegerilor ordinare şi repetate de către 41 de deputaţi.

2. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” .