Aviz nr.2 din 18.02.99 asupra iniţiativei de completare a art.73 din Constituţia Republicii Moldova

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Aviz asupra iniţiativei de completare a art.73 din Constituţia Republicii Moldova Nr.2 din 18.02.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.22-23/17 din 04.03.1999 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae CHISEEV - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător cu participarea grefierului Tatiana Berladean, în prezenţa reprezentantului Consiliului Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova Petru Chiriac, prim-vicepreşedinte al Federaţiei, în conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. c) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă publică materialele prezentate asupra iniţiativei de revizuire a art. 73 din Constituţie. În conformitate cu art. 141 şi 142 din Constituţie, prin decizia Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 1999, materialele prezentate au fost acceptate pentru examinare în fond. Examinînd proiectul legii constituţionale şi documentele conţinînd semnăturile a 251671 de cetăţeni ai Republicii Moldova, Curtea Constituţională, avînd competenţa de a se pronunţa asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, a c o n s t a t a t: În conformitate cu art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 251671 de cetăţeni ai Republicii Moldova au iniţiat procedura de revizuire a Constituţiei. În proiectul legii constituţionale prezentat se propune a completa art. 73 din Constituţie, după cum urmează: după cuvîntul "Guvernului" se vor adăuga cuvintele: "şi Centrul sindical naţional interramural". În demersul Federaţiei Generale a Sindicatelor se menţionează că prin această iniţiativă se urmăreşte scopul asigurării eficienţei activităţii sindicatelor în promovarea şi protejarea drepturilor economice şi sociale ale cetăţenilor, relevîndu-se, totodată, că textul Constituţiei precedente conţinea o astfel de dispoziţie. Înainte de a se pronunţa asupra fondului propriu-zis al iniţiativei de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională reţine următoarele. Titlul VI al Legii Supreme, intitulat definitoriu "Revizuirea Constituţiei" şi conţinînd trei articole distincte, statuează criteriile şi modalităţile generale de revizuire a dispoziţiilor constituţionale. În consecinţă, se poate afirma că toate dispoziţiile cu privire la revizuire trebuie căutate în acest titlu (exceptînd dispoziţiile derogatorii expres prevăzute în art. 8 alin. (2). Economia generală a Titlului VI comportă trei etape esenţiale: iniţiativa de revizuire a Constituţiei conferită anumitor subiecţi, avizarea proiectelor respective de cătreCurtea Constituţională, elaborarea legii care finalizează cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor în Parlament. Conform art. 141 alin. (1) din Constituţie, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, de un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova, de Guvern. Prin plasarea în prim-plan a cetăţenilor se recunoaşte rolul lor distinct şi excepţional în treburile statului. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei emanînd de la cetăţeni este o instituţie de inspiraţie democratică, căci poporul, ca exponent al suveranităţii statale, este stăpîn al destinului său şi nici o schimbare fundamentală nu poate avea loc în afara voinţei lui. Totodată, iniţiativa de revizuire a Constituţiei este limitată în ceea ce priveşte perioada de desfăşurare şi obiectul său, în plus, iniţiativa provenind de la cetăţeni este supusă unor condiţii cumulative. Conform art. 142 alin. (3) din Legea Supremă, dispoziţiile constituţionale nu pot fi revizuite pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război. În acest sens pentru iniţiativa constituţională nu există nici un impediment. În ceea ce priveşte obiectul iniţiativei, el este limitat în baza art. 142 alin. (1) şi (2). Astfel, dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale. Proiectul de lege constituţională propus, care are ca obiect lărgirea numărului de subiecţi cu drept de iniţiativă legislativă, nu aduce atingere valorilor fundamentale ale stabilităţii şi, dat fiind conţinutul său, nu va conduce la suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Prin urmare, el nu vine în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale. Cît priveşte celelalte condiţii - cumulative - art. 141alin. (1) lit. a) din Constituţie stipulează că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni, în exclusivitate cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, care să provină din cel puţin jumătate din raioane şi municipii şi în fiecare din aceste raioane şi municipii să fie înregistrate cel puţin 5000 de semnături. Materialele prezentate denotă că iniţiativa aparţine cetăţenilor cu drept de vot. Însă autentificarea semnăturilor de pe listele prezentate nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale. În acelaşi timp, se resimte lipsa unei legi ce ar reglementa procedura iniţiativei constituţionale, modalitatea autentificării şi verificării semnăturilor de pe liste, a cetăţeniei şi a dreptului de vot al semnatarilor. Curtea Constituţională nu are căderea de a completa acest vid juridic. Dispoziţiile art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituţie impun şi respectarea condiţiei dispersiei teritoriale, statuînd că iniţiatorii revizuirii Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din raioane şi municipii, iar în fiecare din aceste raioane şi municipii să fie înregistrate cel puţin 5000 de semnături. Iniţiativa de completare a art. 73 din Constituţie a fost înaintată de către cetăţeni în condiţiile Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr. 306-XIII din 7 decembrie 1994*, conform căreia Republica Moldova este constituită din 4 municipii şi 40 raioane. ---------------------------------- * M.O., nr. 3-4 din 14 ianuarie 1995, art. 40. La momentul depunerii materialelor asupra iniţiativei constituţionale şi înregistrării lor oficiale la Curtea Constituţională - 11 ianuarie 1999 - a intrat în vigoare Legea nr. 191-XIV "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova"**, adoptată de către Parlament la12 noiembrie 1998. Conform art. 24, la intrarea în vigoare a acestei legi (30 decembrie 1998) se abrogă Legea 306-XIII din 7 decembrie 1994 cu modificările şi completările ulterioare. ------------------------------------- ** M.O., nr. 116-118 din 30 decembrie 1998, art. 705. În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998, Republica Moldova este divizată în unsprezece unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (Bălţi, Cahul, Chişinău, Edineţ, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Tighina, Ungheni, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia şi municipiul Chişinău), iar statutul de municipiu, conform art. 8 din aceeaşi Lege, a fost acordat oraşelor Bălţi, Bender, Cahul, Căuşeni, Chişinău, Comrat, Dubăsari, Edineţ, Hînceşti, Orhei, Rîbniţa, Soroca, Tiraspol şi Ungheni. Potrivit art. 21 din această Lege, pînă la formarea noilor unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea "raioanele se păstrează în actualele lor hotare" . Prin urmare, dispoziţiile constituţionale privind dispersia teritorială nu pot fi aplicate conform noii organizări administrativ-teritoriale. Conform semnăturilor înregistrate, iniţiativa constituţională aparţine cetăţenilor din 37 raioane (Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Camenca, Cantemir, Căinari, Căuşeni, Cimişlia, Criuleni, Călăraşi, Ceadîr-Lunga, Comrat, Donduşeni, Drochia, Dubăsari, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Ştefan Vodă, Taraclia, Teleneşti, Ungheni, Vulcăneşti) şi din 2 municipii (Chişinău, Bălţi) - în total 39 unităţi administrative, ceea ce corespunde condiţiei ca semnatarii să provină "din cel puţin jumătate din raioane şi municipii". Condiţia ca în fiecare din acestea să fie colectate cel puţin 5000 de semnături, potrivit registrelor depuse la Curtea Constituţonală, a fost respectată. În total au fost înregistrate 251671 semnături, ceea ce este în concordanţă cu clauza enunţată - revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni. Curtea Cnstituţională constată lipsa cadrului legislativ de reglementare a procedurii privind iniţiativa constituţională emanînd de la cetăţeni. Această procedură trebuie să prevadă totalitatea acţiunilor necesare pentru iniţiativa respectivă; reprezentarea adecvată în autorităţile statale a cetăţenilor, cărora le aparţine iniţiativa constituţională; organele ce vor verifica autenticitatea semnăturilor de pe liste, cetăţenia, dreptul de vot, domiciliul cetăţenilor, pentru a se garanta libera exprimare a voinţei cetăţenilor, a se evita erorile în aplicarea legii şi a se exclude încălcarea dispoziţiilor art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituţie. Aceste circumstanţe nu pot fi considerate însă temei pentru a nu satisface dreptul cetăţenilor la iniţiativa constituţională. Dispoziţiile art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituţie nu sînt condiţionate de elaborarea unei legi, prin urmare ele au aplicabilitate directă. În baza celor expuse, avînd în vedere că, potirvit art. 141 alin. (2) din Constituţie, proiectele de legi constituţionale se prezintă Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, conducîndu-se de art. 135 alin. (1) lit. c) din Constituţie şi art. 61 alin. (1), art. 63 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, cu votul a patru judecători, pronunţă următorul a v i z : 1. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei este înaintată de un număr de 251671 de cetăţeni ai Republicii Moldova, în conformitate cu art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituţie. 2. Conţinutul proiectului de lege constituţională nu contravine art. 142 din Constituţia Republicii Moldova. 3. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi atacat, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 18 februarie 1999. Nr. 2.