Aviz nr.2 din 20.10.2017 privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligaţiei constituţionale de numire în funcţie a unui ministru (Sesizarea nr.137f /2017)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

AVIZ

privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul

 funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea

obligaţiei constituţionale de numire în funcţie a unui ministru

(sesizarea nr.137f /2017)

nr. 2  din  20.10.2017

 (în vigoare 20.10.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 18-26 art. 3 din 19.01.2018

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, preşedinte de şedinţă,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 19 octombrie 2017

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Adoptă următorul aviz:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Guvernului Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituţională la 19 octombrie 2017, în temeiul prevederilor art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.f) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.f) şi 38 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.28 din 17 octombrie 2017.

2. Autorul sesizării a solicitat Curţii Constituţionale:

“1. Constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţia de ministru al apărării şi intrării acestuia în exercitarea mandatului.

2. Constatarea instituirii interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţia de ministru al apărării şi intrării acestuia în exercitarea mandatului.”

3. Curtea a decis să examineze admisibilitatea concomitent cu fondul cauzei.

4. La şedinţa publică a Curţii autorul sesizării a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco, viceministru al justiţiei. Preşedintele Republicii Moldova a fost reprezentat de dl Maxim Lebedinschi, consilier al Preşedintelui în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

5. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 56

Devotamentul faţă de ţară

“[…]

(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice [...] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin [...].”

Articolul 79

Validarea mandatului şi depunerea jurământului

“[…]

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ:

«Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei».”

Articolul 91

Interimatul funcţiei

“Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.”

Articolul 98

Învestitura [Guvernului]

“(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

(5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.”

Articolul 135

Atribuţiile

“(1) Curtea Constituţională:

[…]

f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;”

Articolul 140

Hotărârile Curţii Constituţionale

“[…]

(2) Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate.”

6. Prevederile relevante ale Legii nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern (M.O., 2017, nr.252, art.412) sunt următoarele:

Articolul 16

Cerinţe privind numirea în funcţie

“(1) Poate fi membru al Guvernului persoana care întruneşte cumulativ următoarele cerinţe:

a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;

b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova;

c) în privinţa sa nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;

d) cunoaşte limba română;

e) are studii superioare;

f) are o reputaţie ireproşabilă.

(2) Se consideră că nu are o reputaţie ireproşabilă în sensul alin.(1) lit.f) şi nu poate fi numită în funcţia de membru al Guvernului persoana:

a) care a fost condamnată de către instanţa de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni şi are antecedente penale nestinse;

b) care are antecedente penale, inclusiv stinse, sau care a fost liberată de răspundere ori pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de graţiere, pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave ori pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică, de corupţie în sectorul privat sau contra autorităţilor publice şi a securităţii de stat;

c) care are, în cazierul privind integritatea profesională pentru ultimii 5 ani, înscrieri privind rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiilor prevăzute de legislaţia cu privire la evaluarea integrităţii instituţionale;

d) care a fost privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

e) în privinţa căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor sau al restricţiilor;

f) în privinţa căreia există o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate.

(3) Evaluarea corespunderii candidaţilor la funcţia de Prim-ministru, de prim-viceprim-ministru, de viceprim-ministru şi de ministru cerinţelor stabilite de alin.(1) şi (2), în vederea acordării votului de încredere, se efectuează de către Parlament.

(4) Evaluarea corespunderii membrului Guvernului care urmează a fi desemnat ca Prim-ministru interimar cerinţelor stabilite la alin.(1) şi (2) se efectuează de către Preşedintele Republicii Moldova.

(5) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, evaluarea corespunderii candidatului la funcţia de prim-viceprim-ministru, de viceprim-ministru sau de ministru cerinţelor stabilite la alin.(1) şi (2) se efectuează de către Preşedintele Republicii Moldova.

(6) Evaluarea corespunderii membrilor Guvernului stabiliţi la art.10 alin.(1) lit.e) cerinţelor stabilite la alin.(1) şi (2) din prezentul articol se efectuează la momentul înaintării candidaturii pentru funcţia care din oficiu îi acordă statutul de membru al Guvernului.

(7) Dacă membrul Guvernului nu mai întruneşte cel puţin una dintre cerinţele stabilite la alin.(1) şi (2), Prim-ministrul propune Preşedintelui Republicii Moldova, în termen de cel mult 3 zile calendaristice de la momentul în care au fost constatate circumstanţele respective, revocarea din funcţie în condiţiile prezentei legi.

(8) În sensul prezentei legi, conducătorul entităţii care solicită cazierul privind integritatea profesională pentru candidatul la funcţia de ministru este candidatul la funcţia de Prim-ministru, iar pentru candidatul la funcţia de Prim-ministru – Parlamentul.

(9) Constatarea lipsei de integritate a Prim-ministrului şi a membrilor Guvernului se efectuează în condiţiile legislaţiei privind evaluarea integrităţii instituţionale. Rezultatele evaluării integrităţii profesionale a membrilor Guvernului se transmit Prim-ministrului, iar rezultatele evaluării integrităţii profesionale a Prim-ministrului se transmit Parlamentului.”

ÎN FAPT

7. La 12 septembrie 2017, prin scrisoarea nr.01-03-6943, Prim-ministrul Republicii Moldova a propus Preşedintelui Republicii Moldova, dl Igor Dodon, candidatura dlui Eugen Sturza pentru funcţia de ministru al apărării, rămasă vacantă după revocarea din funcţie la 27 decembrie 2016 a dlui Anatolie Şalaru.

8. La 13 septembrie 2017, prin scrisoarea nr.01/1-06-115, Preşedintele Republicii Moldova a respins propunerea Prim-ministrului de numire în funcţia de ministru al apărării a candidaturii propuse, invocând lipsa unei pregătiri profesionale în domeniu, a cunoaşterii specificului managementului militar şi a autorităţii în cadrul Forţelor Armate. La fel, în refuzul său, Preşedintele Republicii Moldova a invocat că asupra integrităţii dlui Eugen Sturza planează un şir de dubii, reflectate în mai multe investigaţii jurnalistice cu privire la primirea de la Fundaţia Soros a unor remunerări în valoare de zeci de mii de dolari SUA, în perioada în care activa în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

9. De asemenea, Preşedintele a menţionat că această funcţie trebuie să fie ocupată de către o persoană competentă şi neimplicată în jocuri politice, mai ales în cele dubioase.

10. În aceeaşi dată, în cadrul unei conferinţe de presă, Preşedintele a anunţat că a identificat propriul candidat, pe care a decis să-l “recomande Guvernului […] pentru a fi înaintat la funcţia de ministru al apărării”.

11. La 14 septembrie 2017, prin scrisoarea nr.01-03-7026, Prim-ministrul şi-a reiterat propunerea anterioară pentru funcţia de ministru al apărării.

12. La 18 septembrie 2017, prin scrisoarea nr.01/1-06-120, Preşedintele a informat Prim-ministrul că îşi menţine punctul de vedere privind respingerea propunerii de numire a dlui Eugen Sturza în funcţia de ministru al apărării.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

13. Autorul sesizării susţine, în esenţă, că pentru depăşirea blocajului instituţional generat de Preşedintele Republicii Moldova prin încălcarea obligaţiei constituţionale de numire în funcţie a ministrului apărării la propunerea repetată a Prim-ministrului Republicii Moldova se impune instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte.

14. Prin urmare, autorul solicită constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova. Or, crearea blocajelor instituţionale, perpetuarea vidului de putere şi a unei stări de neconstituţionalitate sunt contrare spiritului Constituţiei, iar voinţa politică a Preşedintelui Republicii Moldova nu trebuie să afecteze funcţionalitatea instituţiilor statului şi să implice riscuri pentru asigurarea securităţii naţionale sau a capacităţii de apărare a statului.

B. Argumentele Preşedintelui Republicii Moldova

15. În cadrul şedinţei publice a Curţii, reprezentantul Preşedintelui Republicii Moldova a susţinut că Preşedintele nu a refuzat numirea ministrului apărării, ci doar a enunţat obiecţii în privinţa calităţilor şi capacităţilor candidatului propus de către Prim-ministru pentru funcţia de ministru al apărării. Prin urmare, Preşedintele nu a refuzat de a-şi exercita atribuţiile constituţionale.

16. În acelaşi timp, reprezentantul Preşedintelui a menţionat că Hotărârea Curţii Constituţionale nr.28 din 17 octombrie 2017 nu este aplicabilă prezentului conflict instituţional între Preşedinte şi Prim-ministru, deoarece aceasta a fost pronunţată după emiterea celui de-al doilea refuz al Preşedintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru. Prin urmare, din momentul emiterii hotărârii Curţii şi până în prezent Guvernul nu a solicitat numirea repetată a ministrului apărării.

17. Adiţional, în şedinţa publică a Curţii s-a susţinut că sesizarea nu poate fi examinată, deoarece Hotărârea Guvernului nr.838 din 19 octombrie 2017, prin care s-a aprobat sesizarea, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, or, în conformitate cu art.102 alin.(4) din Constituţie, nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii.

18. Totodată, reprezentantul Preşedintelui Republicii Moldova a menţionat că instanţa de contencios constituţional nu poate emite un aviz cu privire la constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii atât timp cât Parlamentul, în conformitate cu art.38 alin.(2) lit.c) din Codul jurisdicţiei constituţionale, nu a adoptat o hotărâre prin care să sesizeze Curtea pentru constatarea acestor circumstanţe.

C. Admisibilitatea sesizării

19. Competenţa Curţii Constituţionale de a soluţiona prezenta cauză este prevăzută de dispoziţiile art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională constată circumstanţele care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova.

20. Curtea menţionează că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr.28 din 17 octombrie 2017, Guvernul este în drept să sesizeze Curtea Constituţională, în domeniul său de competenţă, pentru verificarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova.

21. În speţă, fiind vorba de remanierea ministrului apărării, Curtea reţine că sesizarea în cauză se înscrie în domeniul de competenţă al Guvernului şi, astfel, este depusă de subiectul abilitat cu dreptul de a sesiza Curtea.

22. Curtea reţine că sesizarea adresată Curţii de către Guvern, în calitate de organ colegial, deşi se aprobă printr-o hotărâre de Guvern, nu este în sine un act normativ şi nu urmează a fi publicată în Monitorul Oficial. Prin urmare, Curtea respinge argumentele reprezentantului Preşedintelui, potrivit cărora sesizarea Guvernului nu poate fi acceptată pentru examinare, deoarece nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

23. De asemenea, Curtea respinge alegaţiile reprezentatului Preşedintelui Republicii Moldova, potrivit cărora Hotărârea Curţii Constituţionale nr.28 din 17 octombrie 2017 nu este aplicabilă prezentului conflict instituţional între Preşedinte şi Prim-ministru, deoarece aceasta a fost pronunţată după emiterea celui de-al doilea refuz al Preşedintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru.

24. În acest sens, Curtea menţionează că prezentul blocaj instituţional, generat de refuzul Preşedintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru pentru funcţia de ministru al apărării, nu este un fapt consumat, ci, dimpotrivă, o situaţie care continuă să producă efecte.

D. Aprecierea Curţii

25. Examinând sesizarea, Curtea observă că aceasta vizează:

(1) constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţia de ministru al apărării şi intrării acestuia în exercitarea mandatului;

(2) instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale în scopul menţionat supra.

- Cu privire la competenţa Preşedintelui de numire a miniştrilor

26. Curtea relevă că, în cadrul regimului parlamentar al Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova are un volum de competenţe expres stabilite de Constituţie.

27. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit art.98 alin.(6) din Constituţie, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

28. Prin Hotărârea nr.2 din 24 ianuarie 2017 Curtea a statuat că în sensul articolului 98 alineatul (6) din Constituţie:

- Preşedintele Republicii Moldova poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru, atunci când consideră că persoana propusă nu corespunde cerinţelor legale pentru exercitarea funcţiei de membru al Guvernului;

- Prim-ministrul poate face o altă propunere Preşedintelui sau reitera aceeaşi candidatură pentru funcţia de ministru, pe care Preşedintele este obligat să o numească.

29. În hotărârea enunţată supra, Curtea a menţionat că voinţa politică a Preşedintelui nu poate constitui o sursă de blocaj instituţional, pe de o parte, şi nu poate anula, pe de altă parte, competenţele Prim-ministrului în cadrul procedurii de codecizie în remanierea guvernamentală.

30. Astfel, Curtea a constatat că Preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice corespunderea candidatului propus de Prim-ministru pentru funcţie, însă nu are drept de veto faţă de propunerea Prim-ministrului.

31. Curtea a reţinut că dreptul Preşedintelui de a refuza doar o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru este o soluţie de natură să elimine blocajul instituţional ce s-ar genera prin eventualul refuz repetat al Preşedintelui Republicii Moldova de a numi un ministru la propunerea Prim-ministrului (a se vedea HCC nr.2 din 24 ianuarie 2017, § 52-53).

32. Aşadar, întrucât Preşedintele nu poartă nici o responsabilitate politică pentru activitatea Guvernului, rolul acestuia în configurarea competenţei Guvernului este unul limitat.

- Cu privire la efectele refuzului Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţiile constituţionale

33. Curtea reţine că prevederea de la articolul 98 alin.(6) din Constituţie urmează a fi interpretată prin aplicarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat în articolul 6 din Legea fundamentală. Pe baza acestui principiu, pentru evitarea blocajelor instituţionale şi pentru buna lor funcţionare, autorităţile publice au obligaţia de a colabora.

34. Totodată, Curtea relevă că în situaţia de blocaje instituţionale, când atribuţiile unor instituţii nu sunt exercitate de titularii acestora, indiferent de motivele acestor blocaje, dispoziţiile constituţionale prevăd suplinirea acestora prin instituirea interimatului.

35. În Hotărârea nr.28 din 17 octombrie 2017 Curtea a reţinut că inacţiunea instituţiei prezidenţiale, prin neexercitarea atribuţiilor fie pentru motive obiective, fie pentru motive subiective, prin refuzul deliberat de a exercita atribuţiile, are consecinţe identice, adică blocarea altor instituţii.

36. Aşadar, Curtea a statuat că în cazul refuzului deliberat al Preşedintelui de a-şi exercita atribuţiile consecinţele sunt identice cu cele ce survin în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor pentru motive obiective, astfel, soluţionarea acestor situaţii trebuie să fie identică, adică instituirea interimatului.

37. La fel, Curtea a reţinut că prin refuzul deliberat de a-şi executa una sau mai multe obligaţii constituţionale Preşedintele se înlătură el însuşi de la exercitarea acestora.

- Constatarea circumstanţelor care justifică instituirea interimatului

38. În speţă, Curtea constată că Preşedintele Republicii Moldova, dl Igor Dodon, a refuzat repetat să numească în funcţia de ministru al apărării candidatura dlui Eugen Sturza, propusă de către Prim-ministru, invocând lipsa unei pregătiri profesionale în domeniu, a cunoaşterii specificului managementului militar şi a autorităţii în cadrul Forţelor Armate.

39. La fel, în refuzul său, Preşedintele Republicii Moldova a invocat că asupra integrităţii dlui Eugen Sturza planează un şir de dubii, reflectate în mai multe investigaţii jurnalistice cu privire la primirea de la Fundaţia Soros a unor remunerări în valoare de zeci de mii de dolari SUA în perioada în care activa în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

40. În acelaşi timp, Curtea observă că, în refuzul său, Preşedintele nu a indicat cerinţele legale pentru numirea membrilor Guvernului, prevăzute de art.16 alin.(1)-(2) din Legea nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern, pe care nu le-ar fi întrunit candidatul propus de Prim-ministru.

41. În acest sens, în Hotărârea nr.2 din 24 ianuarie 2017, Curtea a statuat că Preşedintele Republicii Moldova poate refuza o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Limitarea la o singură respingere a propunerii se justifică prin faptul că, în continuare, răspunderea pentru o altă nominalizare revine, în exclusivitate, Prim-ministrului.

42. Prin urmare, Curtea reţine că refuzul Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru şi de a executa Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 24 ianuarie 2017 constituie o încălcare gravă a obligaţiilor sale constituţionale şi a jurământului depus la învestirea în funcţie, stabilit de articolul 79 alin.(2) din Constituţie.

43. Mai mult, refuzul Preşedintelui statului de a-şi exercita propriile atribuţii nu doar a blocat numirea ministrului apărării, ci a creat un precedent periculos, ce ameninţă funcţionalitatea procedurii remanierilor guvernamentale în ansamblu şi autoritatea Curţii Constituţionale.

44. Aşadar, având în vedere că Preşedintele a refuzat în mod deliberat de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru, Curtea reţine că, în sensul articolului 91 din Constituţie, Preşedintele se află în imposibilitate temporară, pentru considerente subiective (lipsa dorinţei), de a-şi exercita atribuţia în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului funcţiei pentru asigurarea exercitării acestei obligaţii constituţionale. Or, prin refuzul deliberat al Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională menţionată, Preşedintele s-a înlăturat el însuşi de la exercitarea acesteia.

45. Totodată, Curtea reţine că, potrivit articolului 91 din Constituţie, în cazul în care Preşedintele Republicii Moldova se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Prim-ministru.

46. Astfel, având în vedere că Preşedintele Republicii Moldova a refuzat deliberat să-şi exercite obligaţiile constituţionale de a emite decretul de numire în funcţie a ministrului apărării, în ordinea exercitării interimatului, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Preşedinte interimar, decretul de numire în funcţia de ministru al apărării şi va primi jurământul acestuia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, conducându-se de art.63 lit.d) şi art.66 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională emite următorul

AVIZ:

1. Se constată ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de remaniere a ministrului apărării refuzul deliberat al Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru, ceea ce constituie, în sensul articolului 91 din Constituţie, imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţia în cauză.

2. În temeiul articolului 91 din Constituţie, în ordinea exercitării interimatului, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Preşedinte interimar, decretul de numire în funcţia de ministru al apărării şi va primi jurământul acestuia.

3. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.