Consiliul Interinstituţional de Supervizare \rDecizie nr.41 din 06.01.2026 privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale ale Uniunii Europene privind măsurile restrictive având în vedere situaţia din Sudanul de Sud

CONSILIUL INTERINSTITUŢIONAL DE SUPERVIZARE

D E C I Z I E

privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale

ale Uniunii Europene privind măsurile restrictive având

în vedere situaţia din Sudanul de Sud

nr. 41  din  06.01.2026

 (în vigoare 09.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 14-17 art. 4 din 09.01.2026

* * *

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(7) din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.28-31, art.45), cu modificările ulterioare, pentru asigurarea punerii în aplicare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr.270-s-38 din 30 decembrie 2025 cu privire la alinierea la măsurile restrictive internaţionale ale Uniunii Europene având în vedere situaţia din Sudanul de Sud, cu modificările ulterioare (Decizia Consiliului (PESC) 2015/740 din 7 mai 2015, cu modificările ulterioare), Consiliul interinstituţional de supervizare

DECIDE:

1. Se dispune blocarea fondurilor şi a resurselor economice care aparţin, se află în proprietate, sunt deţinute, direct sau indirect, de persoanele fizice, juridice şi entităţile prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta decizie (în continuare - subiecţi ai restricţiilor).

2. Se interzice punerea fondurilor şi a resurselor economice la dispoziţia subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta decizie, precum şi utilizarea fondurilor şi a resurselor economice în beneficiul acestora.

3. În vederea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor şi a resurselor economice prevăzute la pct.1 şi 2:

3.1. Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (în continuare - Legea nr.25/2016):

3.1.1. întreprinde, din oficiu, acţiunile necesare în vederea identificării fondurilor şi a resurselor economice care aparţin, se află în proprietate, sunt deţinute sau controlate de persoanele fizice, juridice şi entităţile prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta decizie şi emite decizii de blocare a acestora, în termen de două zile lucrătoare, de la identificarea acestora;

3.1.2. emite decizii de blocare a fondurilor şi a resurselor economice ale subiecţilor restricţiilor identificate şi notificate conform subpct.3.2 din prezenta decizie sau conform art.23 şi 28 din Legea nr.25/2016;

3.1.3. informează autorităţile prevăzute la art.29 alin.(3) din Legea nr.25/2016 şi Consiliul interinstituţional de supervizare despre măsurile întreprinse în conformitate cu prevederile subpct.3.1 şi despre orice modificări operate la deciziile emise;

3.1.4. analizează periodic, dar nu mai rar de o dată pe an, măsura dispusă de blocare a fondurilor sau a resurselor economice şi o revocă, din oficiu sau la cerere, dacă constată că menţinerea acesteia nu se mai justifică, informând neîntârziat despre acest fapt Consiliul interinstituţional de supervizare;

3.2. entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (în continuare - Legea nr.308/2017):

3.2.1. pentru identificarea subiecţilor restricţiilor şi blocarea fondurilor şi a resurselor economice, aplică măsuri de precauţie privind clienţii, similar celor prevăzute de Legea nr.308/2017;

3.2.2. blochează fondurile şi resursele economice care se află în proprietate, sunt deţinute de subiecţii restricţiilor sau se află sub controlul direct sau indirect al acestora şi informează despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat;

3.2.3. menţin măsurile de blocare până la recepţionarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu art.29 din Legea nr.25/2016;

3.3. Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, Instituţia publică Agenţia Servicii Publice, Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/dispunere a bunurilor şi drepturilor, inclusiv asupra cotelor-părţi în capitalul social al persoanelor juridice, se vor abţine de la executarea oricăror activităţi care ar facilita transferul şi/sau convertirea acestora pentru subiecţii restricţiilor. Informaţia cu privire la acţiunile întreprinse în vederea executării prevederilor prezentului subpunct este transmisă Serviciului Fiscal de Stat imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul identificării şi aplicării măsurii corespunzătoare.

4. Supravegherea punerii în aplicare de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 a măsurilor stabilite la pct.1 şi 2 se realizează de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 şi, respectiv, de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile din aria sa de competenţă, conform legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

4.1. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a fondurilor de către persoanele fizice şi juridice care nu intră în sfera de competenţă a autorităţilor şi instituţiilor prevăzute pct.4, precum şi controlul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a resurselor economice se fac de către Serviciul Fiscal de Stat.

5. În exercitarea atribuţiilor sale în domeniul măsurilor restrictive internaţionale Serviciul de Informaţii şi Securitate:

5.1. informează Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Banca Naţională a Moldovei în cazul obţinerii unor informaţii despre pregătirea şi/sau aplicarea unor mecanisme de eludare a măsurilor prevăzute de prezenta decizie, care ar implica riscuri de derulare a unor tranzacţii prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 şi 3.3;

5.2. elaborează şi aprobă, în termen proxim şi în funcţie de informaţiile de care dispune, lista persoanelor juridice în privinţa cărora există informaţii documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricţiilor prevăzut în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta decizie sau sunt beneficiari efectivi ai acestuia şi o va comunica Serviciului Fiscal de Stat pentru examinarea oportunităţii de a adopta decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.25/2016;

6. Excepţiile privind blocarea fondurilor şi a resurselor economice aplicabile în privinţa subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexa nr.1 la prezenta decizie:

6.1. Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice respective:

6.1.1. sunt necesare pentru a satisface nevoile de bază ale subiecţilor restricţiilor, inclusiv plăţi necesare pentru achitarea unor cheltuieli pentru alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente şi tratamente medicale, impozite, prime de asigurare şi plata serviciilor de utilităţi publice;

6.1.2. sunt destinate exclusiv plăţii unor onorarii profesionale rezonabile şi rambursării cheltuielilor suportate ca urmare a prestării unor servicii juridice;

6.1.3. sunt destinate exclusiv plăţii unor taxe sau comisioane, în conformitate cu legislaţia naţională, aferente serviciilor de păstrare ori de gestionare curentă a unor fonduri sau a unor resurse economice indisponibilizate;

6.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituţional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizaţie specifică; sau

6.1.5. fac obiectul unui drept de retenţie judiciar, administrativ sau arbitral, fie al unei hotărâri judecătoreşti, caz în care fondurile sau resursele economice pot să fie utilizate în scopul satisfacerii respectivului drept de retenţie sau hotărârea judecătorească respectivă, cu condiţia ca dreptul de retenţie să fi fost constituit sau hotărârea judecătorească pronunţată înainte de data adoptării Rezoluţiei 2206 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, şi anume 3 martie 2015 şi să nu fie în beneficiul unei persoane sau entităţi din anexele nr.1 şi nr.2.

6.2. Excepţiile menţionate la subpct.6.1.1, 6.1.2 şi 6.1.3 pot fi acordate de către Serviciul Fiscal de Stat după notificarea Consiliului interinstituţional de supervizare cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de acordarea autorizaţiei.

6.3. Prevederile pct.1 nu se aplică sumelor transferate în conturile indisponibilizate care reprezintă:

6.3.1. dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;

6.3.2. plăţi datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligaţii care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidenţa măsurilor prevăzute la pct.1 şi 2.

6.4. Prevederile subpct. 6.3 se aplică cu condiţia ca orice astfel de dobânzi, venituri şi plăţi să rămână blocate pe conturile respective.

6.5. Prevederile pct.1 şi 2 nu împiedică subiecţii restricţiilor din anexa nr.1 să efectueze plăţi datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv a fost inclus pe lista din anexa respectivă, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plăţii respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricţiilor, cu respectarea prevederilor art.31 din Legea nr.25/2016. Serviciul Fiscal de Stat va notifica, într-un termen rezonabil, Consiliului interinstituţional de supervizare intenţia de a autoriza deblocarea fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice.

6.6. Prevederile pct.1 şi 2 nu se aplică furnizării, procesării sau plăţii fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri şi servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenţei umanitare sau a sprijini alte activităţi prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistenţa şi activităţile menţionate sunt desfăşurate de către:

6.6.1. Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv prin programele, fondurile şi de către alte entităţi şi organisme ale acesteia, precum şi de agenţiile specializate şi organizaţiile conexe;

6.6.2. organizaţii internaţionale;

6.6.3. organizaţiile umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de membrii acestor organizaţii;

6.6.4. organizaţiile neguvernamentale finanţate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, planurile de răspuns pentru refugiaţi, alte apeluri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau grupuri umanitare coordonate de Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);

6.6.5. angajaţii, beneficiarii de granturi, filialele sau partenerii de implementare ai entităţilor menţionate la subpct. 6.6.1-6.6.4 atunci când şi în măsura în care aceştia acţionează în calităţile respective.

7. Excepţiile privind blocarea fondurilor şi a resurselor economice aplicabile în privinţa subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexa nr.2 la prezenta decizie:

7.1. Prin derogare de la pct.1 şi 2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, care aparţin subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.2 la prezenta decizie, în condiţiile pe care le consideră adecvate, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice în cauză:

7.1.1 sunt necesare pentru satisfacerea necesităţilor de bază ale subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.2 şi ale membrilor de familie care se află la întreţinerea respectivelor persoane fizice, inclusiv plăţile necesare pentru achitarea unor cheltuieli legate de alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente şi tratamente medicale, impozite şi taxe, prime de asigurare şi plata serviciilor de utilităţi publice;

7.1.2. sunt destinate exclusiv plăţii unor onorarii profesionale rezonabile şi rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice;

7.1.3. sunt destinate exclusiv plăţii unor taxe sau comisioane aferente serviciilor de păstrare sau de gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice indisponibilizate;

7.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituţional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizaţie specifică.

7.2. Prin derogare de la pct.1, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

7.2.1. fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunţate înainte de data la care au fost aplicate măsurile restrictive faţă de subiecţii restricţiilor prevăzuţi în anexa nr.2, sau al unei hotărâri judecătoreşti ori decizii administrative executorii pe teritoriul Republicii Moldova, anterior sau ulterior datei respective;

7.2.2. fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface creanţele garantate printr-o astfel de hotărâre sau decizie ori a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre sau decizie, în limitele stabilite de actele cu putere de lege şi de normele administrative aplicabile ce reglementează drepturile persoanelor care formulează astfel de creanţe;

7.2.3. hotărârea nu este în beneficiul unui subiect al restricţiilor prevăzut pe lista din anexele nr.1 sau nr.2; şi

7.2.4. recunoaşterea hotărârii sau a deciziei nu contravine ordinii publice;

7.3. Prevederile pct.1 nu împiedică subiecţii restricţiilor din anexa nr.2 să efectueze plăţi datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv a fost inclus pe lista din anexa respectivă, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plăţii respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricţiilor.

7.4. Prevederile pct.2 nu se aplică sumelor transferate în conturile indisponibilizate care reprezintă:

7.4.1. dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;

7.4.2. plăţi datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligaţii care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidenţa măsurilor prevăzute la pct.1 şi 2; sau

7.4.3. plăţi datorate în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, administrative sau arbitrale executorii pe teritoriul Republicii Moldova.

7.5. Prevederile subpct.7.4 se aplică cu condiţia ca orice astfel de dobânzi, venituri şi plăţi să rămână blocate pe conturile respective.

7.6. Prevederile pct.1 şi 2 nu se aplică furnizării, procesării sau plăţii fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri şi servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenţei umanitare sau a sprijini alte activităţi prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistenţa şi activităţile menţionate sunt desfăşurate de:

7.6.1. Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv prin programele, fondurile şi de către alte entităţi şi organisme ale acesteia, precum şi de agenţiile specializate şi organizaţiile conexe ale acesteia;

7.6.2. organizaţii internaţionale;

7.6.3. organizaţii umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de membri ai respectivelor organizaţii umanitare;

7.6.4. organizaţiile neguvernamentale finanţate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, planurile de răspuns pentru refugiaţi, alte apeluri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau grupuri umanitare coordonate de Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);

7.6.5. angajaţii, beneficiarii de granturi, filialele sau partenerii de implementare ai entităţilor menţionate la subpct.7.6.1-7.6.4 atunci când şi în măsura în care aceştia acţionează în calităţile respective.

8. Pentru obţinerea excepţiilor menţionate la pct.6 şi 7, orice subiect al restricţiilor vizat în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta decizie, poate adresa, în scris, o cerere către Serviciul Fiscal de Stat, însoţită de toate documentele relevante care demonstrează întrunirea condiţiilor pentru acordarea excepţiei solicitate.

9. Pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor necesare privind acordarea excepţiilor, Serviciul Fiscal de Stat poate solicita suportul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

10. Serviciul Fiscal de Stat decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe. Avizul Ministerului Afacerilor Externe este transmis în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Serviciului Fiscal de Stat.

11. Răspunsul la cererea adresată pentru acordarea excepţiilor se comunică solicitantului de către Serviciul Fiscal de Stat, în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru satisfacerea unor nevoi esenţiale sau pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.

12. În cazul în care Serviciul Fiscal de Stat autorizează deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la subiecţii restricţiilor vizaţi în mod direct de aceasta.

13. Serviciul Fiscal de Stat informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor prevăzute la pct.6 şi 7.

14. Se aplică interdicţii de intrare, de tranzitare, de şedere şi de aflare pe teritoriul Republicii Moldova faţă de persoanele fizice, conform anexelor nr.1 şi nr.2.

15. Restricţiile menţionate la pct.14 nu se aplică persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova.

16. Ministerul Afacerilor Interne va asigura aplicarea restricţiilor menţionate la pct.14, supravegherea privind implementarea măsurilor restrictive respective şi informarea Consiliului interinstituţional de supervizare despre măsurile întreprinse pentru punerea în aplicare a acestora.

17. Excepţiile privind aplicarea restricţiilor de călătorie în privinţa subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.1 la prezenta decizie pot fi acordate în cazul în care:

17.1. deplasarea subiectului restricţiilor vizat în anexa nr.1 se justifică din motive umanitare, inclusiv din obligaţii religioase;

17.2. intrarea sau tranzitul este necesar pentru îndeplinirea unor proceduri judiciare;

17.3. o derogare ar contribui la îndeplinirea obiectivelor rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi anume pacea, reconcilierea naţională în Sudanul de Sud şi stabilitatea în regiune.

18. Excepţiile privind aplicarea restricţiilor de călătorie pentru subiecţii restricţiilor vizaţi în anexa nr.2 la prezenta decizie:

18.1. Prevederile pct.14 nu aduc atingere cazurilor în care Republicii Moldova îi revine o obligaţie de drept internaţional, şi anume:

18.1.1. în calitate de ţară-gazdă a unei organizaţii internaţionale interguvernamentale;

18.1.2. în calitate de ţară-gazdă a unei conferinţe internaţionale convocate de Organizaţia Naţiunilor Unite sau desfăşurate sub auspiciile acesteia;

18.1.3. în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi.

18.2. Excepţiile de la restricţiile impuse în temeiul pct.14 pot fi acordate atunci când deplasarea subiectului restricţiilor, vizat în anexa nr.2 la prezenta decizie, se justifică din motive umanitare urgente sau se efectuează în scopul participării la reuniuni interguvernamentale şi la reuniuni promovate sau găzduite de Uniunea Europeană, ori la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură preşedinţia OSCE, în cazul în care se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea obiectivelor de politică ale măsurilor restrictive, inclusiv democraţia, drepturile omului şi statul de drept în Sudanul de Sud.

19. Pentru obţinerea excepţiilor menţionate la subpct. 17 şi 18 orice subiect al restricţiilor de călătorie din anexele nr.1 şi nr.2 poate adresa, în scris, o cerere către Ministerul Afacerilor Interne, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă scopul şi circumstanţele deplasării subiectului restricţiilor.

20. Ministerul Afacerilor Interne decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizelor Ministerului Afacerilor Externe şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate. Avizele menţionate se transmit în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Ministerului Afacerilor Interne.

21. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct.19, se comunică în scris solicitantului de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.

22. În cazul în care Ministerul Afacerilor Interne autorizează intrarea, tranzitarea, şederea sau aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor subiecţi ai restricţiilor prevăzuţi în anexele nr.1 şi nr.2, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

23. Ministerul Afacerilor Interne informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor menţionate la pct.17 şi 18.

24. Se interzice furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul de arme şi orice materiale conexe de toate tipurile, inclusiv arme şi muniţii, vehicule şi echipamente militare, echipamente paramilitare şi piese de schimb pentru acestea către Sudanul de Sud, efectuate de către resortisanţii Republicii Moldova ori de pe teritoriul Republicii Moldova sau prin utilizarea de nave sau aeronave aflate sub pavilionul Republicii Moldova, indiferent dacă provin sau nu de pe teritoriul acesteia.

25. De asemenea, se interzice:

25.1. a furniza, direct sau indirect, asistenţă tehnică, servicii de intermediere (brokeraj) sau alte servicii, inclusiv furnizarea de personal mercenar înarmat, legate de activităţi militare, de articolele menţionate la pct.24 sau de furnizarea, fabricarea, întreţinerea şi utilizarea acestor articole, oricărei persoane fizice sau juridice, entităţi sau organism din Sudanul de Sud sau în scopul utilizării acestora în Sudanul de Sud;

25.2. a furniza, direct sau indirect, finanţare sau asistenţă financiară legată de activităţi militare sau de articolele menţionate la pct.24, incluzând în special granturi, împrumuturi şi asigurări de credit la export, precum şi asigurări sau reasigurări pentru orice vânzare, furnizare, import, export sau tranzit de astfel de articole ori pentru furnizarea de asistenţă tehnică conexă, servicii de intermediere (brokeraj) sau alte servicii către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Sudanul de Sud sau pentru utilizarea în Sudanul de Sud;

25.3. a participa, în mod conştient şi intenţionat, la activităţi al căror obiect sau efect este eludarea măsurilor menţionate la pct.25.1 şi 25.2.

26. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 şi ale Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, efectuează controlul vamal al mărfurilor introduse/scoase în/din Republica Moldova, având ca ţară de expediţie/destinaţie Sudanul de Sud, în vederea asigurării respectării măsurilor restrictive stabilite la pct.24 şi 25 ale prezentei decizii.

26.1. În cazul în care în urma efectuării controlului vamal se constată că marfa verificată cade sub incidenţa prevederilor pct.24 şi 25 sau sunt suspiciuni că mărfurile declarate ar putea fi încadrate în categoria mărfurilor supuse măsurilor restrictive, Serviciul Vamal suspendă formalităţile vamale până la prezentarea actului permisiv emis de autoritatea emitentă sau a notificării emise de Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.

26.2. În cazul recepţionării refuzului Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice:

26.2.1. la importul/tranzitul mărfurilor specificate la pct-le 24 şi 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza importul/tranzitul respectiv pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;

26.2.2. la exportul mărfurilor specificate la pct-le 24 şi 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza exportul respectiv, iar marfa nu va părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova.

27. Interdicţiile prevăzute la pct.24 şi 25 nu se aplică vânzării, furnizării, importului, exportului sau tranzitului de:

27.1. arme şi materiale conexe, precum şi instruire şi asistenţă, destinate exclusiv sprijinirii sau utilizării de către personalul ONU, inclusiv Misiunea Naţiunilor Unite în Republica Sudanul de Sud (UNMISS) şi Forţa Interimară de Securitate a Naţiunilor Unite pentru Abyei (UNISFA);

27.2. echipamente militare neletale destinate exclusiv utilizării umanitare sau de protecţie, precum şi asistenţa tehnică sau instruirea aferentă, astfel cum au fost notificate în prealabil Comitetului Consiliului de Securitate instituit în temeiul rezoluţiei 2206 (2015) (în continuare - Comitetul de sancţiuni);

27.3. îmbrăcăminte de protecţie, inclusiv veste antiglonţ şi căşti militare, exportate temporar în Sudanul de Sud de către personalul ONU, reprezentanţi ai mass-mediei, lucrători umanitari şi pentru dezvoltare, precum şi personal asociat, exclusiv pentru uz personal;

27.4. arme şi materiale conexe exportate temporar în Sudanul de Sud de către forţele unui stat care ia măsuri, în conformitate cu dreptul internaţional, exclusiv şi direct pentru a facilita protecţia sau evacuarea cetăţenilor săi şi a celor pentru care are responsabilitate consulară în Sudanul de Sud, astfel cum a fost notificat Comitetului de sancţiuni;

27.5. arme şi materiale conexe, precum şi instruire şi asistenţă tehnică, către sau în sprijinul Grupului operativ regional al Uniunii Africane, destinate exclusiv operaţiunilor regionale de combatere a Armatei de Rezistenţă a Domnului, astfel cum au fost notificate în prealabil Comitetului de sancţiuni;

27.6. arme şi materiale conexe, precum şi instruire şi asistenţă tehnică, exclusiv în sprijinul implementării termenilor acordului de pace, astfel cum au fost aprobaţi în prealabil de către Comitetul de sancţiuni.

28. Pentru obţinerea excepţiilor cu privire la furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul de arme şi de materiale conexe sau furnizarea de servicii sau asistenţă tehnică şi instruire stabilite la pct.27 din prezenta decizie, persoana interesată în acordarea acestora poate adresa, în scris, o cerere Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă întrunirea condiţiilor menţionate la subpct. 27.1-27.6.

29. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice examinează solicitarea în conformitate cu art.7 lit.d) şi art.9 alin.(5) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerţului cu mărfuri strategice şi decide, în termen de 15 zile lucrătoare de la recepţionarea cererii, asupra autorizării/acordării excepţiei solicitate.

30. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct.28, se comunică, în scris, solicitantului de către Agenţia Servicii Publice (autoritate care asigură secretariatul Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice), într-un termen rezonabil de la şedinţa Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice.

31. În cazul în care Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice autorizează furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul unor articole menţionate în pct.27, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

32. Agenţia Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor menţionate la pct.27.

33. Serviciul de Informaţii şi Securitate va elabora, în termen proxim şi în funcţie de informaţia de care dispune, lista persoanelor fizice şi juridice în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate subiecţilor restricţiilor, prevăzuţi în anexe, şi va întreprinde acţiunile subsecvente stabilite la art.6 din Legea nr.25/2016.

33.1. Totodată, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaţionale, entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie sporită privind clienţii şi în cazul subiecţilor menţionaţi la art.6 alin (1) din Legea nr.25/2016.

34. Pentru identificarea, prevenirea şi evitarea activităţilor sau a tranzacţiilor care urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaţionale prevăzute la pct.1 şi 2, instituţiile şi autorităţile publice cu competenţe în domeniul vizat întreprind măsurile necesare în conformitate cu art.6 din Legea nr.25/2016.

35. Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice informează Consiliul interinstituţional de supervizare cu privire la situaţiile considerate ca fiind o încălcare a măsurilor restrictive internaţionale aplicate prin prezenta decizie.

36. Ca urmare a recepţionării informaţiilor menţionate la pct.35, Consiliul interinstituţional de supervizare va sesiza organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie.

37. Autorităţile şi instituţiile publice pot sesiza direct organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie. În aceste cazuri, copia sesizării se transmite pe adresa Consiliului interinstituţional de supervizare.

38. Autorităţile şi instituţiile publice abilitate prin prezenta decizie informează Consiliul interinstituţional de supervizare trimestrial, precum şi la solicitare, despre acţiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie, precum şi, neîntârziat, despre dificultăţile de aplicare identificate.

39. Ţinerea în evidenţă a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie se face cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul în care această posibilitate nu este prevăzută de prevederile legale speciale ce reglementează atribuţiile lor de serviciu, persoanele responsabile din cadrul Consiliului interinstituţional de supervizare şi al altor autorităţi/instituţii publice competente pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracţiunile comise de către subiecţii restricţiilor prevăzuţi în anexe, la condamnările penale ale acestora sau la măsurile de securitate privind aceştia, numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru desfăşurarea procedurilor de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale şi de întocmire şi completare a listei naţionale cu persoanele-subiecţi ai restricţiilor. În asemenea situaţii, Consiliul interinstituţional de supervizare şi autorităţile/ instituţiile publice competente exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr.25/2016 în calitate de operatori de date cu caracter personal, iar persoanele responsabile din cadrul acestora - în calitate de persoane împuternicite de către operator, astfel cum sunt reglementate acestea în legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.

40. Asigurarea publicităţii informaţiilor în privinţa persoanelor-subiecţi ai restricţiilor prevăzuţi în anexe, cu respectarea condiţiilor stabilite de Legea nr.25/2016, nu reprezintă o încălcare a reglementărilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi nu poate angaja răspunderea persoanelor responsabile.

41. Mecanismul de implementare a măsurilor restrictive internaţionale prevăzut de prezenta decizie se aplică în condiţiile şi pe durata valabilităţii Deciziei (PESC) 2015/740 a Consiliului Uniunii Europene din 7 mai 2015, cu modificările ulterioare.

[Pct.41 în redacţia Deciziei Consiliului interinstituţional de supervizare nr.52 din 02.09.2026, în vigoare 03.09.2026]

42. Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se publică inclusiv pe site-ul web oficial al Guvernului, precum şi pe site-urile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice responsabile de punerea în aplicare a acesteia.

43. Consiliul interinstituţional de supervizare poate modifica prezenta decizie prin adoptarea deciziilor de modificare, emise în baza ordinelor de aliniere la măsurile restrictive ale Uniunii Europene şi emise de către ministrul afacerilor externe, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(8) din Legea nr.25/2016.

LISTA

subiecţilor în privinţa cărora au fost aplicate măsurile restrictive internaţionale

conform Deciziei Consiliului (PESC) 2015/740 din 7 mai 2015

ANEXA I

A. Persoane

1. Gabriel JOK RIAK MAKOL (alias: a) Gabriel Jok b) Jok Riak c) Jock Riak)

Titlu: Locotenent general

Funcţie: a) Fost comandant al Sectorului Unu al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA); b) Şeful Forţelor de Apărare

Data naşterii: 1 ianuarie 1966

Locul naşterii: Bor, Sudan/Sudanul de Sud

Naţionalitate: Sudanul de Sud

Numărul paşaportului: Sudanul de Sud numărul D00008623

Număr de identificare naţională: M6600000258472

Adresă: a) Statul Unity, Sudanul de Sud b) Wau, Bahr El Ghazal de Vest, Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informaţii: Numit Şef al Forţelor de Apărare la 2 mai 2018. A comandat Sectorul Unu al SPLA, care operează în principal în statul Unity, din ianuarie 2013. În funcţia sa de comandant al Sectorului Unu al SPLA, a expandat sau extins conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor. SPLA este o entitate militară sud-sudaneză care s-a angajat în acţiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor din ianuarie 2014 şi ale Acordului din 9 mai 2014 pentru soluţionarea crizei din Sudanul de Sud, care a reprezentat o reînnoire a angajamentului faţă de CoHA şi a obstrucţionat activităţile Mecanismului de monitorizare şi verificare al IGAD. Link web pentru Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879060

Informaţii din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Gabriel Jok Riak a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015, în conformitate cu paragrafele 7(a), 7(f) şi 8 din Rezoluţia 2206 (2015) pentru "acţiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucţiona discuţiile sau procesele de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor"; "obstrucţionarea activităţilor misiunilor internaţionale de menţinere a păcii, diplomatice sau umanitare în Sudanul de Sud, inclusiv Mecanismul de monitorizare şi verificare al IGAD sau a furnizării ori distribuirii asistenţei umanitare sau a accesului la aceasta"; şi ca lider "al oricărei entităţi, inclusiv al oricărui guvern, opoziţie, miliţie sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activităţile descrise la paragrafele 6 şi 7".

Gabriel Jok Riak este comandantul Sectorului Unu al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA), o entitate militară sud-sudaneză care s-a angajat în acţiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor (CoHA) din ianuarie 2014 şi ale Acordului din 9 mai 2014 pentru soluţionarea crizei din Sudanul de Sud (Acordul din mai), care a reprezentat o reînnoire a angajamentului faţă de CoHA.

Jok Riak a comandat Sectorul Unu al SPLA, care operează în principal în statul Unity, din ianuarie 2013. Diviziile Trei, Patru şi Cinci ale SPLA sunt subordonate Sectorului Unu şi comandantului său, Jok Riak.

Forţele lui Jok Riak şi ale sectoarelor Unu şi Trei ale SPLA aflate sub comanda sa generală s-au angajat în mai multe acţiuni, aşa cum sunt detaliate mai jos, care au încălcat angajamentele CoHA din ianuarie 2014 de a înceta toate acţiunile militare îndreptate împotriva forţelor adverse, precum şi alte acţiuni provocatoare, de a îngheţa forţele în amplasamentele lor actuale şi de a se abţine de la activităţi precum deplasarea forţelor sau reaprovizionarea cu muniţii care ar putea duce la o confruntare militară.

Forţele SPLA aflate sub comanda generală a lui Jok Riak au încălcat acordul CoHA de mai multe ori prin ostilităţi deschise.

Pe 10 ianuarie 2014, o forţă SPLA sub comanda generală a comandantului Sectorului Unu, Jok Riak, a capturat Bentiu, care se afla anterior sub controlul Armatei Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziţie (SPLM-IO) din 20 decembrie 2013. Divizia a Treia SPLA a atacat luptători SPLM-IO în apropiere de Leer la scurt timp după semnarea CoHA din ianuarie 2014, iar la mijlocul lunii aprilie 2014 a capturat Mayom şi a ucis peste 300 de soldaţi SPLM-IO.

Pe 4 mai 2014, o forţă SPLA condusă de Jok Riak a recucerit din nou Bentiu. La televiziunea de stat din Juba, un purtător de cuvânt al SPLA a declarat că armata guvernamentală comandată de Jok Riak a capturat Bentiu la ora patru după-amiaza, adăugând că Divizia Trei şi o forţă specială SPLA au fost implicate. La câteva ore după anunţarea Acordului din mai, forţele Diviziilor a Treia şi a Patra SPLA au atacat şi au respins luptătorii opoziţiei care atacaseră anterior poziţiile SPLA în apropiere de Bentiu şi în regiunile petroliere din nordul Sudanului de Sud.

De asemenea, după semnarea Acordului din mai, trupele Diviziei a Treia a SPLA l-au recucerit pe Wang Kai, iar comandantul diviziei, Santino Deng Wol, şi-a autorizat forţele să ucidă pe oricine purta arme sau se ascundea în case şi le-a ordonat să incendieze orice case în care se aflau forţe ale opoziţiei.

La sfârşitul lunilor aprilie şi mai 2015, forţele Sectorului Unu ale SPLA, conduse de Jok Riak, au efectuat o ofensivă militară de amploare împotriva forţelor de opoziţie din statul Unity, pornind din statul Lakes.

Încălcând termenii Acordului privind Apărarea Forţelor Armate (CoHA), aşa cum s-a detaliat mai sus, Jok Riak ar fi solicitat la începutul lunii septembrie 2014 repararea şi modificarea tancurilor pentru a fi utilizate împotriva forţelor opoziţiei. La sfârşitul lunii octombrie 2014, cel puţin 7 000 de soldaţi SPLA şi arme grele din Diviziile a Treia şi a Cincea au fost redistribuite pentru a consolida trupele Diviziei a Patra care au suportat greul unui atac al opoziţiei în apropiere de Bentiu. În noiembrie 2014, SPLA a adus noi echipamente şi armament militar, inclusiv transportoare blindate, elicoptere, tunuri de artilerie şi muniţii în zona de responsabilitate a Sectorului Unu, probabil în pregătirea luptelor împotriva opoziţiei. La începutul lunii februarie 2015, Jok Riak ar fi ordonat trimiterea de transportoare blindate la Bentiu, posibil pentru a răspunde la ambuscadele recente ale opoziţiei.

În urma ofensivei din aprilie şi mai 2015 din statul Unity, Sectorul Unu al SPLA a respins cererile din partea Echipei de Monitorizare şi Verificare a Dezvoltării (IGAD-MVM) din Bentiu de a investiga această încălcare a CoHA, negând astfel IGAD-MVM libertatea de mişcare pentru a-şi îndeplini mandatul.

În plus, în aprilie 2014, Jok Riak a extins conflictul din Sudanul de Sud, ajutând, se pare, la înarmarea şi mobilizarea a până la 1 000 de tineri Dinka pentru a suplimenta forţele tradiţionale SPLA.

2. Simon Gatewech DUAL (alias: a) Simon Gatwich Dual b) Simon Getwech Dual c) Simon Gatwec Duel d) Simon Gatweach e) Simon Gatwick f) Simon Gatwech g) Simon Garwich h) Generalul Gaduel i) Dhual

Titlu: General-maior

Funcţie: Şeful Statului Major General, SPLA în Opoziţie

Data naşterii: 1953

Locul naşterii: a) Akobo, statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud b) Comitatul Uror, statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud

Adresă: Statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informaţii: Este şeful Statului Major General al SPLM-IO şi a fost anterior comandantul forţelor de opoziţie din statul Jonglei. Forţele sale au efectuat un atac la începutul lunii februarie 2015 în statul Jonglei, iar din martie 2015, a încercat să distrugă pacea din statul Jonglei prin atacuri asupra populaţiei civile. Fotografie disponibilă pentru includere în Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link web către Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879066

Informaţii din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Simon Gatwech Dual a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 6, 7(a), 7(d) şi 8 din Rezoluţia 2206 (2015) ca fiind "responsabil sau complice la, sau implicat, direct sau indirect, în acţiuni sau politici care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud"; "acţiuni sau politici care au scopul sau efectul de a extinde sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucţiona reconcilierea sau discuţiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor"; "vizarea civililor, inclusiv a femeilor şi copiilor, prin comiterea de acte de violenţă (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte forme de violenţă sexuală), răpire, dispariţie forţată, strămutare forţată sau atacuri asupra şcolilor, spitalelor, lăcaşurilor religioase sau a locurilor în care civilii caută refugiu sau prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internaţional umanitar"; şi în calitate de lider "al oricărei entităţi, inclusiv al oricărui guvern, opoziţie, miliţie sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activităţile descrise la paragrafele 6 şi 7".

Simon Gatwech Dual (Gatwech Dual) s-a angajat în acţiuni sau politici care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud şi este un lider al Mişcării Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziţie (SPLM-IO), o entitate care s-a angajat în: acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud; şi a vizat civili, inclusiv femei şi copii, prin comiterea de acte de violenţă.

Gatwech Dual este şeful Statului Major General al SPLM-IO şi a fost anterior comandantul forţelor de opoziţie din statul Jonglei.

În perioada 2014-2015, Gatwech Dual a avut un număr mare de trupe sub comanda sa şi a operat oarecum autonom în conducerea atacurilor. Gatwech Dual supraveghează desfăşurarea SPLM-IO şi, probabil, şi desfăşurarea unor forţe ale Armatei Albe (o miliţie de tineret Nuer).

La sfârşitul lunii aprilie 2014, forţele aflate sub comanda generală a lui Gatwech Dual câştigau teritoriu în statul Jonglei în timp ce mărşăluiau spre capitala statului Bor. Este posibil ca Gatwech Dual să fi folosit vestea atacului din 17 aprilie 2014 asupra persoanelor strămutate în interiorul ţării Nuer la complexul ONU din Bor pentru a-şi incita trupele la răzbunare. Mecanismul de monitorizare şi verificare al IGAD din statele Upper Nile, Unity şi Jonglei a citat, de asemenea, forţele aflate sub comanda lui Gatwech Dual în rezumatul său din 14 august 2014 privind încălcările armistiţiului.

Forţele Gatwech Dual au efectuat un atac în statul Jonglei la începutul lunii februarie 2015. Începând cu martie 2015, Gatwech Dual încercase să distrugă pacea din statul Jonglei prin atacuri asupra populaţiei civile.

La sfârşitul lunii aprilie 2015, Gatwech Dual a fost implicat în planificarea şi coordonarea atacurilor surpriză împotriva forţelor guvernamentale din Sudanul de Sud în statul Nilului Superior. Raportul sumar al Mecanismului de monitorizare şi verificare IGAD privind încălcările încetării ostilităţilor din perioada 12-31 mai 2015 enumeră încălcările comise de forţele de opoziţie aflate sub controlul lui Gatwech, inclusiv un atac asupra forţelor guvernamentale din Ayod.

Forţele SPLM-IO aflate sub comanda lui Gatwech Dual au vizat femei, copii şi civili. Se pare că Gatwech Dual a ordonat unităţilor aflate sub comanda sa să ucidă prizonieri de război (POW), femei şi copii Dinka, iar ofiţerii aflaţi sub comanda sa au declarat că forţele de opoziţie nu ar trebui să facă nicio distincţie între diferitele triburi Dinka şi ar trebui să le ucidă pe toate.

3. James Koang CHUOL (alias: a) James Koang Chol Ranley b) James Koang Chol c) Koang Chuol Ranley d) James Koang Chual

Titlu: General-maior

Data naşterii: 1961

Naţionalitate: Sudanul de Sud

Număr paşaport: R00012098, Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informaţii: Numit comandant al Diviziei Speciale a Armatei Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziţie (SPLAIO) în decembrie 2014. Forţele sale au fost angajate în atacuri împotriva civililor. În februarie 2014, forţele aflate sub comanda sa au atacat tabere ale Naţiunilor Unite, spitale, biserici şi şcoli, angajându-se în violuri, torturi şi distrugeri de proprietăţi pe scară largă, în încercarea de a alunga civili, soldaţi şi poliţişti aliaţi cu guvernul. Link web către Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879069

Informaţii din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

James Koang Chuol (Koang) a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 6, 7(a), 7(d) şi 8 din rezoluţia 2206 (2015) ca fiind "responsabil sau complice la, sau implicat, direct sau indirect, în acţiuni sau politici care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud"; "acţiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucţiona reconcilierea ori discuţiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor"; "vizarea civililor, inclusiv a femeilor şi copiilor, prin comiterea de acte de violenţă (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte forme de violenţă sexuală), răpire, dispariţie forţată, strămutare forţată sau atacuri asupra şcolilor, spitalelor, lăcaşurilor religioase sau a locurilor în care civilii caută refugiu sau prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului ori o încălcare a dreptului internaţional umanitar"; şi în calitate de lider "al oricărei entităţi, inclusiv al oricărui guvern, opoziţie, miliţie sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activităţile descrise la paragrafele 6 şi 7".

James Koang Chuol (Koang) a ameninţat pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud în poziţia sa de lider al forţelor antiguvernamentale din statul Unity, Sudanul de Sud, ai căror membri au vizat civili, inclusiv femei şi copii, cu ucideri, violenţă sexuală şi atacuri asupra şcolilor, spitalelor, lăcaşurilor religioase şi locurilor unde civilii căutau refugiu.

Koang a dezertat din funcţia de comandant al Diviziei a patra a Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA) în decembrie 2013. Urmând ordinele lui Koang, soldaţii dezertori au executat până la 260 dintre omologii lor de pe bază înainte de a viza şi ucide civili în capitala statului, Bentiu.

Koang a fost numit comandant al Diviziei Speciale a Armatei Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziţie (SPLA-IO) în decembrie 2014. În noua sa funcţie, Koang a condus atacuri asupra forţelor guvernamentale din comitatele Renk şi Maban din statul Nilului Superior în ianuarie 2015, atacuri care au fost considerate de către Autoritatea Interguvernamentală pentru Mecanismul de Monitorizare şi Verificare a Dezvoltării drept încălcări ale CoHA.

În februarie 2014, după ce Koang a primit comanda forţelor antiguvernamentale din statul Unity, aceste forţe au atacat taberele Naţiunilor Unite, spitalele, bisericile şi şcolile, angajându-se în violuri, torturi şi distrugeri de proprietăţi pe scară largă, în încercarea de a alunga civilii, soldaţii şi poliţiştii aliaţi cu guvernul. În perioada 14-15 aprilie 2014, forţele lui Koang au capturat Bentiu după lupte grele şi au lansat atacuri împotriva civililor. În incidente separate, la o moschee, o biserică şi un depozit alimentar abandonat din Bentiu, forţele au separat civilii care se adăposteau în funcţie de etnia şi naţionalitatea lor înainte de a se angaja în ucideri ţintite, soldate cu cel puţin 200 de morţi şi 400 de răniţi. La mijlocul lunii septembrie 2014, Koang ar fi ordonat forţelor sale să vizeze civilii Dinka în timpul unui atac în statul Upper Nile.

4. Santino Deng WOL (Alias: a) Santino Deng Wuol b) Santino Deng Kuol

Titlu: General-maior

Funcţie: Comandantul Diviziei a Treia a SPLA

Data naşterii: 9 noiembrie 1962

Locul naşterii: Aweil, Sudan/Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informaţii: A condus şi a dirijat acţiuni militare împotriva forţelor de opoziţie şi a efectuat mişcări de trupe conflictuale, încălcând CoHA. În luna mai 2015, forţele aflate sub comanda sa au ucis copii, femei şi bătrâni, au incendiat proprietăţi şi au furat animale în timp ce înaintau prin statul Unity către câmpul petrolier Thorjath. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879071

Informaţii din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Santino Deng Wol a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 7(a), 7(d) şi 8 din Rezoluţia 2206 (2015) pentru "acţiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucţiona reconcilierea ori discuţiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor"; "vizarea civililor, inclusiv a femeilor şi copiilor, prin comiterea de acte de violenţă (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul ori alte forme de violenţă sexuală), răpire, dispariţie forţată, strămutare forţată sau atacuri asupra şcolilor, spitalelor, siturilor religioase sau locurilor în care civilii caută refugiu sau printr-un comportament care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului ori o încălcare a dreptului internaţional umanitar"; şi ca lider "al oricărei entităţi, inclusiv al oricărui guvern, opoziţie, miliţie sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activităţile descrise la paragrafele 6 şi 7".

Santino Deng Wol (Deng Wol) este general-maior al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA) şi comandantul Diviziei a Treia a SPLA, o entitate militară sud-sudaneză care s-a angajat în acţiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor (CoHA) din ianuarie 2014 şi ale Acordului din 9 mai 2014 pentru soluţionarea crizei din Sudanul de Sud (Acordul din mai), care a reprezentat o reînnoire a angajamentului faţă de CoHA.

Deng Wol a condus şi a orchestrat acţiuni militare împotriva forţelor de opoziţie şi a efectuat mişcări de trupe conflictuale, încălcând CoHA.

La scurt timp după ce negociatorii ambelor părţi au convenit să înceteze ostilităţile, DENG WOL şi-a pregătit forţele pentru avansarea asupra oraşului Leer din statul Unity. Ulterior, aceştia au atacat în ambuscadă şi au bombardat luptătorii rebeli din apropierea oraşului Leer.

La mijlocul lunii aprilie 2014, forţele lui Deng Wol se pregăteau, se pare, să recucerească Bentiu din mâinile forţelor antiguvernamentale. Mai târziu în acea lună, forţele lui Deng Wol au capturat Mayom în urma unei bătălii aprige în care au ucis peste 300 de membri ai forţelor opoziţiei. Apoi, la începutul lunii mai 2014, forţele lui Deng Wol au capturat Tor Abyad, ucigând în acest proces forţele opoziţiei. La scurt timp după aceea, forţele SPLA, inclusiv forţele lui Deng Wol, au atacat şi au recucerit oraşul Wang Kai din statul Unity. Deng Wol şi-a autorizat forţele să ucidă pe oricine purta arme sau se ascundea în case şi le-a ordonat să incendieze orice case în care se aflau susţinători ai opoziţiei.

Divizia a treia SPLA a lui Deng Wol a participat la ofensiva din aprilie-mai 2015 din statul Unity, în timpul căreia SPLA a lansat o ofensivă coordonată pentru a cuceri bastionele opoziţiei din comitatele Mayom, Guit, Koch, Mayendit şi Leer. Forţele lui Deng Wol au ucis copii, femei şi bătrâni, au incendiat proprietăţi şi au furat animale în timp ce înaintau prin statul Unity către câmpul petrolier Thorjath în luna mai 2015. În plus, la începutul acelei luni, Deng Wol ar fi insistat pentru executarea soldaţilor opoziţiei capturaţi.

5. Marial Chanuong Yol MANGOK (Alias: a) Marial Chinuong b) Marial Chan c) Marial Chanoung Yol d) Marial Chinoum

Funcţie: a) General-maior al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului b) Comandant al Unităţii Gărzii Prezidenţiale

Data naşterii: 1 ianuarie 1960

Locul naşterii: Yirol, statul Lacurilor

Naţionalitate: Sudanul de Sud

Nr.paşaport: R00005943, Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informaţii: Garda sa prezidenţială a condus masacrul civililor Nuer din Juba şi din împrejurimi, mulţi dintre aceştia fiind îngropaţi în gropi comune. Se presupune că una dintre aceste gropi conţinea 200-300 de civili. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/72684667

Informaţii din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Marial Chanuong Yol Mangok a fost inclusă pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 7(a), 7(c), 7(d) şi 8 din Rezoluţia 2206 (2015) pentru "acţiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucţiona reconcilierea ori discuţiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor"; "planificarea, conducerea sau comiterea de acte care încalcă dreptul internaţional al drepturilor omului sau dreptul internaţional umanitar aplicabil ori acte care constituie abuzuri ale drepturilor omului în Sudanul de Sud"; "vizarea civililor, inclusiv a femeilor şi copiilor, prin comiterea de acte de violenţă (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte forme de violenţă sexuală), răpire, dispariţie forţată, strămutare forţată sau atacuri asupra şcolilor, spitalelor, lăcaşurilor religioase sau a locurilor în care civilii caută refugiu ori prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului ori o încălcare a dreptului internaţional umanitar"; şi în calitate de lider "al oricărei entităţi, inclusiv al oricărui guvern, opoziţie, miliţie sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activităţile descrise la paragrafele 6 şi 7".

Mangok este comandantul Gărzii Prezidenţiale a guvernului Sudanului de Sud, care a condus operaţiunile din Juba în urma luptelor care au început pe 15 decembrie 2013. El a executat ordinele de dezarmare a soldaţilor Nuer şi apoi a ordonat utilizarea tancurilor pentru a viza personalităţi politice din Juba, ucigând 22 de gărzi de corp neînarmate ale liderului opoziţiei Riek Machar şi şapte gărzi de corp ale fostului ministru de interne Gier Chuang Aluong.

În operaţiunile iniţiale din Juba, conform numeroaselor relatări credibile, Garda Prezidenţială a lui Mangok a condus masacrul civililor Nuer din Juba şi din împrejurimi, mulţi dintre aceştia fiind îngropaţi în gropi comune. Se presupune că una dintre aceste gropi conţinea 200-300 de civili.

6. Peter GADET (alias: a) Peter Gatdet Yaka b) Peter Gadet Yak c) Peter Gadet Yaak d) Peter Gatdet Yaak e) Peter Gatdet f) Peter Gatdeet Yaka

Titlu: a) General b) General-maior

Data naşterii: între 1957 şi 1959

Locul naşterii: a) Comitatul Mayom, statul Unity b) Mayan, statul Unity

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informaţii: Numit adjunct al şefului de stat major pentru operaţiuni al SPLA-IO la 21 decembrie 2014. Forţele aflate sub comanda sa au vizat civili, inclusiv femei, în aprilie 2014, în timpul unui atac asupra oraşului Bentiu, inclusiv ucideri ţintite pe motive de etnie. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879076

Peter Gadet a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 7(a), 7(d), 7(e) şi 8 din rezoluţia 2206 (2015) pentru "acţiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucţiona reconcilierea sau discuţiile ori procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor"; "vizarea civililor, inclusiv a femeilor şi copiilor, prin comiterea de acte de violenţă (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte acte de violenţă sexuală), răpire, dispariţie forţată, strămutare forţată sau atacuri asupra şcolilor, spitalelor, siturilor religioase sau locaţiilor în care civilii caută refugiu ori prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului ori o încălcare a dreptului internaţional umanitar"; "recrutarea copiilor de către grupuri armate sau forţe armate în contextul conflictului armat din Sudanul de Sud"; şi în calitate de lider "al oricărei entităţi, inclusiv al oricărui guvern, opoziţie, miliţie sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activităţile descrise la paragrafele 6 şi 7".

Informaţii suplimentare

Peter Gadet este comandantul forţelor Armatei Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziţie (SPLA-IO), care s-au angajat în acţiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor (CoHA) din ianuarie 2014.

Forţele conduse de Gadet au atacat şi au capturat oraşul Kaka, statul Nilului Superior, din mâinile Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA), la sfârşitul lunii martie 2014. Gadet a fost ulterior transferat din statul Jonglei la Bentiu, unde a fost numit guvernator militar al statului Unity, pentru a sprijini eforturile forţelor antiguvernamentale de a mobiliza populaţia predominant Bol Nuer. Ulterior, Gadet a condus atacurile SPLA-IO în statul Unity. Forţele lui Gadet au fost responsabile pentru deteriorarea unei rafinării de petrol parţial construite în statul Unity, construită de o firmă rusă. Forţele lui Gadet au preluat, de asemenea, controlul asupra zonelor Tor Abyad şi Kilo 30 din câmpurile petroliere ale statului Unity.

La mijlocul lunii aprilie 2014, 50 000 de soldaţi ai forţelor antiguvernamentale au înconjurat Malakal în pregătirea unui atac asupra oraşului Bentiu. Pe 15 aprilie 2014, forţele lui Gadet au atacat şi au preluat controlul asupra oraşului Bentiu, înainte de a pierde ulterior controlul asupra oraşului. Forţele conduse de Gadet au vizat civili, inclusiv femei, în aprilie 2014, în timpul atacului asupra oraşului Bentiu, inclusiv crime ţintite pe motive de etnie.

În iunie 2014, Peter Gadet a emis o directivă către comandanţii SPLA-IO de a recruta tineri în toate judeţele controlate de rebeli.

În perioada 25-29 octombrie 2014, forţele aflate sub comanda lui Gadet au înconjurat şi au atacat Bentiu şi Rubkona, ocupând pentru scurt timp oraşul Bentiu pe 29 octombrie înainte de a se retrage.

Pe 21 decembrie 2014, Gadet a fost numit adjunct al şefului de stat major pentru operaţiuni al SPLA-IO. Ulterior acestei numiri, forţele SPLA-IO au fost citate de Mecanismul de monitorizare şi verificare al IGAD pentru multiple încălcări ale CoHA în statele Unity, Upper Nile şi Jonglei.

7. Malek REUBEN RIAK RENGU (alias: a) Malek Ruben)

Titlu: Locotenent general

Funcţie: a) Adjunct al şefului Statului Major General pentru Logistică; b) Adjunct al şefului Statului Major al Apărării şi Inspector General al Armatei

Data naşterii: 1 ianuarie 1960

Locul naşterii: Yei, Sudanul de Sud

Naţionalitate: Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 13 iulie 2018

Alte informaţii: În calitate de adjunct al şefului de stat major pentru logistică al SPLA, Riak a fost unul dintre înalţii funcţionari ai guvernului Sudanului de Sud care au planificat şi au supervizat o ofensivă în statul Unity în 2015, care a dus la distrugeri pe scară largă şi strămutări masive de populaţie.

Informaţii din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Malek Ruben Riak a fost inclus pe listă la 13 iulie 2018 în conformitate cu paragrafele 6, 7 (a) şi 8 din rezoluţia 2206 (2015), astfel cum s-a reafirmat în rezoluţia 2418 (2018), pentru "acţiuni sau politici care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud"; "acţiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud..." şi ca lider "al oricărei entităţi, inclusiv orice guvern, opoziţie, miliţie sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activităţile descrise la paragrafele 6 şi 7" şi, în conformitate cu punctul 14 (e) din prezenta rezoluţie, pentru "planificarea, conducerea sau comiterea de acte care implică violenţă sexuală şi violenţă bazată pe gen în Sudanul de Sud".

Conform raportului Grupului de experţi privind Sudanul de Sud din ianuarie 2016 (S/2016/70), Riak a făcut parte dintr-un grup de înalţi oficiali din domeniul securităţii care au planificat o ofensivă în statul Unity împotriva SPLM-IO începând cu ianuarie 2015 şi ulterior au supravegheat executarea acesteia de la sfârşitul lunii aprilie 2015. Guvernul Sudanului de Sud a început să înarmeze tinerii Bul Nuer la începutul anului 2015 pentru a facilita participarea acestora la ofensivă. Majoritatea tinerilor Bul Nuer aveau deja acces la puşti automate de tip AK, dar muniţia era esenţială pentru susţinerea operaţiunilor lor. Grupul de experţi a raportat dovezi, inclusiv mărturii din surse militare, conform cărora muniţia a fost furnizată grupurilor de tineri de către sediul SPLA special pentru ofensivă. Riak era adjunctul şefului de stat major SPLA pentru logistică la acea vreme. Ofensiva a dus la distrugerea sistematică a satelor şi a infrastructurii, strămutarea forţată a populaţiei locale, uciderea şi torturarea fără discriminare a civililor, utilizarea pe scară largă a violenţei sexuale, inclusiv împotriva vârstnicilor şi a copiilor, răpirea şi recrutarea copiilor ca soldaţi şi strămutarea masivă a populaţiei. În urma distrugerii unei mari părţi din sudul şi centrul statului, numeroase organizaţii media şi umanitare, precum şi Misiunea Naţiunilor Unite în Sudanul de Sud (UNMISS), au publicat rapoarte despre amploarea abuzurilor comise.

8. Paul MALONG AWAN ANEI (alias: a) Paul Malong Awan Anei, b) Paul Malong, c) Bol Malong)

Titlu: Generalităţi

Denumire: a) Fost şef de stat major al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA), b) Fost guvernator al statului Bahr el-Ghazal de Nord

Data naşterii: a) 1962, b) 4 decembrie 1960, c) 12 aprilie 1960, d) 1 ianuarie 1962

Locul naşterii: a) Malualkon, Sudanul de Sud, b) Kotido, Uganda

Naţionalitate: a) Sudanul de Sud, b) Uganda

Numărul paşaportului: a) numărul Sudanului de Sud S00004370, b) numărul Sudanului de Sud D00001369, c) numărul Sudanului 003606, d) numărul Sudanului 00606, e) numărul Sudanului B002606, f) numărul Ugandei DA025963

Data desemnării de către ONU: 13 iulie 2018

Alte informaţii: În calitate de şef al Statului Major General al SPLA, Malong a expandat sau a extins conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor şi ale Acordului din 2015 privind soluţionarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS). Se pare că a condus eforturile de ucidere a liderului opoziţiei, Riek Machar. A ordonat unităţilor SPLA să împiedice transportul de provizii umanitare. Sub conducerea lui Malong, SPLA a atacat civili, şcoli şi spitale; a forţat strămutarea civililor; a efectuat dispariţii forţate; a deţinut arbitrar civili şi a comis acte de tortură şi violuri. A mobilizat miliţia tribală Mathiang Anyoor Dinka, care foloseşte copii soldaţi. Sub conducerea sa, SPLA a restricţionat accesul UNMISS, al Comisiei Comune de Monitorizare şi Evaluare (JMEC) şi al CTSAMM la locuri pentru a investiga şi documenta abuzurile.

Informaţii din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Paul Malong Awan a fost inclus pe listă la 13 iulie 2018 în conformitate cu paragrafele 6, 7 (a), 7 (b), 7 (c), 7 (d), 7 (f) şi 8 din rezoluţia 2206 (2015), astfel cum s-a reafirmat în rezoluţia 2418 (2018), pentru "acţiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucţiona reconcilierea ori discuţiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor"; "acţiuni sau politici care ameninţă acordurile de tranziţie ori subminează procesul politic din Sudanul de Sud"; "vizarea civililor, inclusiv a femeilor şi copiilor, prin comiterea de acte de violenţă (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte forme de violenţă sexuală), răpire, dispariţie forţată, strămutare forţată sau atacuri asupra şcolilor, spitalelor, siturilor religioase sau locaţiilor în care civilii caută refugiu ori prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internaţional umanitar"; "planificarea, conducerea sau comiterea de acte care încalcă dreptul internaţional aplicabil al drepturilor omului sau dreptul internaţional umanitar ori acte care constituie abuzuri ale drepturilor omului în Sudanul de Sud"; "Utilizarea sau recrutarea de copii de către grupări armate sau forţe armate în contextul conflictului armat din Sudanul de Sud"; "obstrucţionarea activităţilor misiunilor internaţionale de menţinere a păcii, diplomatice sau umanitare în Sudanul de Sud, inclusiv Mecanismul de monitorizare şi verificare al IGAD sau a furnizării ori distribuirii asistenţei umanitare sau a accesului la aceasta"; şi în calitate de lider "al oricărei entităţi, inclusiv orice guvern, opoziţie, miliţie sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activităţile descrise la paragrafele 6 şi 7".

Malong a ocupat funcţia de şef al Statului Major General al SPLA din 23 aprilie 2014 până în mai 2017. În fosta sa funcţie de şef al Statului Major General, a expandat sau extins conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităţilor şi ale Acordului din 2015 privind soluţionarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS). La începutul lunii august 2016, Malong ar fi condus eforturile de ucidere a liderului opoziţiei din Sudanul de Sud, Riek Machar. Malong, contrarând în mod conştient ordinele preşedintelui Salva Kiir, a ordonat atacurile din 10 iulie 2016 cu tancuri, elicoptere de luptă şi infanterie asupra reşedinţei lui Machar şi a bazei "Jebel" a Mişcării Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziţie (SPLM-IO). Malong a supravegheat personal eforturile de la sediul SPLA de a-l intercepta pe Machar. La începutul lunii august 2016, Malong a dorit ca SPLA să atace imediat poziţia suspectată a lui Machar şi i-a informat pe comandanţii SPLA că Machar nu urma să fie capturat viu. În plus, la începutul anului 2016, informaţiile indică faptul că Malong a ordonat unităţilor SPLA să împiedice transportul de provizii umanitare peste râul Nil, unde zeci de mii de civili se confruntau cu foametea, susţinând că ajutoarele alimentare vor fi deviate de la civili către grupuri de miliţii. Ca urmare a ordinelor lui Malong, aprovizionarea cu alimente a fost blocată la traversarea Nilului timp de cel puţin două săptămâni.

Pe parcursul mandatului său de şef al Statului Major General al SPLA, Malong a fost responsabil de comiterea de abuzuri grave de către SPLA şi forţele sale aliate, inclusiv atacuri asupra civililor, strămutări forţate, dispariţii forţate, detenţii arbitrare, tortură şi violuri. Sub conducerea lui Malong, SPLA a lansat atacuri îndreptate împotriva populaţiei civile şi a ucis intenţionat civili neînarmaţi şi care fugeau. Numai în zona Yei, ONU a documentat 114 ucideri de civili de către SPLA şi forţele sale aliate între iulie 2016 şi ianuarie 2017. SPLA a atacat intenţionat şcoli şi spitale. În aprilie 2017, Malong ar fi ordonat SPLA să evacueze toţi oamenii, inclusiv civilii, din zona din jurul Wau. Se pare că Malong nu a descurajat uciderea civililor de către trupele SPLA, iar persoanele suspectate că ascund rebeli au fost considerate ţinte legitime.

Conform unui raport din 15 octombrie 2014 al Comisiei de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud, Malong a fost responsabil de mobilizarea în masă a miliţiei tribale Mathiang Anyoor Dinka, despre care Mecanismul de monitorizare a armistiţiului şi a acordurilor de securitate tranzitorie (CTSAMM) foloseşte copii soldaţi.

Sub conducerea lui Malong în cadrul SPLA, forţele guvernamentale au restricţionat în mod regulat accesul Misiunii Naţiunilor Unite în Sudanul de Sud (UNMISS), Comisiei Comune de Monitorizare şi Evaluare (JMEC) şi CTSAMM atunci când acestea încercau să investigheze şi să documenteze abuzurile. De exemplu, pe 5 aprilie 2017, o patrulă comună a ONU şi CTSAMM a încercat să acceseze Pajok, dar a fost întoarsă de soldaţii SPLA.

B. Entităţi

____________

ANEXA II

A. Persoane şi entităţi