Consiliul Interinstituţional de Supervizare \rDecizie nr.42 din 06.01.2026 pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale ale Uniunii Europene privind măsuri restrictive având în vedere situaţia din Haiti

CONSILIUL INTERINSTITUŢIONAL DE SUPERVIZARE

D E C I Z I E

pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale

ale Uniunii Europene privind măsuri restrictive

având în vedere situaţia din Haiti

nr. 42  din  06.01.2026

 (în vigoare 09.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 14-17 art. 5 din 09.01.2026

* * *

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(7) din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.28-31, art.45), cu modificările ulterioare, pentru asigurarea punerii în aplicare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr.269-s-37 din 30 decembrie 2025 cu privire la alinierea la măsurile restrictive internaţionale ale Uniunii Europene având în vedere situaţia din Haiti, cu modificările ulterioare (Decizia (PESC) 2022/2319 din 25 noiembrie 2022, cu modificările ulterioare), Consiliul interinstituţional de supervizare

DECIDE:

1. Se dispune blocarea fondurilor şi a resurselor economice care aparţin, se află în proprietate, sunt deţinute, direct sau indirect, de persoanele fizice, juridice şi entităţile prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta decizie (în continuare - subiecţi ai restricţiilor).

2. Se interzice punerea fondurilor şi a resurselor economice la dispoziţia subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta decizie, precum şi utilizarea fondurilor şi a resurselor economice în beneficiul acestora.

3. În vederea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor şi a resurselor economice prevăzute la pct.1 şi 2:

3.1. Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (în continuare - Legea nr.25/2016):

3.1.1. întreprinde, din oficiu, acţiunile necesare în vederea identificării fondurilor şi resurselor economice care aparţin, se află în proprietate, sunt deţinute sau controlate de persoanele fizice, juridice şi entităţile prevăzute în anexa nr.1 la prezenta decizie şi emite decizii de blocare a acestora, în termen de două zile lucrătoare, de la identificarea acestora;

3.1.2. emite decizii de blocare a fondurilor şi a resurselor economice ale subiecţilor restricţiilor identificate şi notificate conform subpct.3.2 din prezenta decizie sau conform art.23 şi 28 din Legea nr.25/2016;

3.1.3. informează autorităţile prevăzute la art.29 alin.(3) din Legea nr.25/2016 şi Consiliul interinstituţional de supervizare despre măsurile întreprinse în conformitate cu prevederile subpct.3.1 şi despre orice modificări operate la deciziile emise;

3.1.4. analizează periodic, dar nu mai rar de o dată pe an, măsura dispusă de blocare a fondurilor sau a resurselor economice şi o revocă, din oficiu sau la cerere, dacă constată că menţinerea acesteia nu se mai justifică, informând neîntârziat despre acest fapt Consiliul interinstituţional de supervizare;

3.2. entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (în continuare - Legea nr.308/2017):

3.2.1. pentru identificarea subiecţilor restricţiilor şi blocarea fondurilor şi a resurselor economice aplică măsuri de precauţie privind clienţii, similar celor prevăzute de Legea nr.308/2017;

3.2.2. blochează fondurile şi resursele economice care se află în proprietate, sunt deţinute de subiecţii restricţiilor sau se află sub controlul direct sau indirect al acestora şi informează despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat;

3.2.3. menţin măsurile de blocare până la recepţionarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu art.29 din Legea nr.25/2016;

3.3. Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, Instituţia Publică Agenţia Servicii Publice, Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/dispunere a bunurilor şi drepturilor, inclusiv asupra cotelor-părţi în capitalul social al persoanelor juridice, se vor abţine de la executarea oricăror activităţi care ar facilita transferul şi/sau convertirea acestora pentru subiecţii restricţiilor. Informaţia cu privire la acţiunile întreprinse în vederea executării prevederilor prezentului subpunct este transmisă Serviciului Fiscal de Stat imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul identificării şi aplicării măsurii corespunzătoare.

4. Supravegherea punerii în aplicare de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 a măsurilor stabilite la pct.1 şi 2 se realizează de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 şi, respectiv, de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile din aria sa de competenţă, conform legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

4.1. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a fondurilor de către persoanele fizice şi juridice care nu intră în sfera de competenţă a autorităţilor şi instituţiilor prevăzute la pct.4, precum şi controlul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a resurselor economice se fac de către Serviciul Fiscal de Stat.

5. În exercitarea atribuţiilor sale în domeniul măsurilor restrictive internaţionale, Serviciul de Informaţii şi Securitate:

5.1. informează Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Banca Naţională a Moldovei în cazul obţinerii unor informaţii despre pregătirea şi/sau aplicarea unor mecanisme de eludare a măsurilor prevăzute de prezenta decizie, care ar implica riscuri de derulare a unor tranzacţii prevăzute la subpct.3.1, 3.2 şi 3.3;

5.2. elaborează şi aprobă, în termen proxim şi în funcţie de informaţiile de care dispune, lista persoanelor juridice în privinţa cărora există informaţii documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricţiilor prevăzut în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta decizie sau sunt beneficiari efectivi ai acestuia şi o va comunica Serviciului Fiscal de Stat în vederea examinării oportunităţii de a adopta decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.25/2016.

6. Excepţiile privind blocarea fondurilor şi a resurselor economice aplicabile în privinţa subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexa nr.1 la prezenta decizie:

6.1. Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice respective:

6.1.1. sunt necesare pentru a satisface nevoile de bază ale subiecţilor restricţiilor, inclusiv plăţi necesare pentru achitarea unor cheltuieli pentru alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente şi tratamente medicale, impozite, prime de asigurare şi plata serviciilor de utilităţi publice;

6.1.2. sunt destinate exclusiv plăţii unor onorarii profesionale rezonabile şi rambursării cheltuielilor suportate ca urmare a prestării unor servicii juridice sau plăţii onorariilor ori a comisioanelor pentru servicii, în conformitate cu legislaţia naţională;

6.1.3. sunt destinate exclusiv plăţii unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare ori de gestionare curentă a unor fonduri indisponibilizate, a altor active financiare sau a unor resurse economice;

6.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituţional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizaţie specifică; sau

6.1.5. fac obiectul unui drept de retenţie judiciar, administrativ sau arbitral, fie al unei hotărâri judecătoreşti, caz în care fondurile, alte active financiare sau resursele economice pot să fie utilizate în scopul satisfacerii respectivului drept de retenţie sau hotărârii judecătoreşti respective, cu condiţia ca dreptul de retenţie să fi fost constituit sau hotărârea judecătorească pronunţată înainte de data la care persoana sau entitatea a fost inclusă în anexa nr.1 şi să nu fie în beneficiul unui subiect al măsurilor restrictive internaţionale;

6.2. restricţiile menţionate la pct.1 nu împiedică subiecţii restricţiilor incluşi pe lista din anexa nr.1 să efectueze plăţi datorate în temeiul unui contract încheiat de către subiectul restricţiilor în cauză înainte de data la care măsurile restrictive internaţionale au fost aplicate faţă de subiectul respectiv al restricţiilor, şi cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plăţii respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricţiilor din anexa nr.1, cu respectarea prevederilor art.31 din Legea nr.25/2016. Serviciul Fiscal de Stat va notifica, într-un termen rezonabil, Consiliului interinstituţional de supervizare intenţia de a autoriza deblocarea fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice;

6.3. restricţiile menţionate la pct.2 nu se aplică sumelor transferate în conturile blocate ale subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.1 la prezenta decizie, care reprezintă:

6.3.1. dobânzi sau alte venituri generate de conturile respective;

6.3.2. plăţi datorate în baza unor contracte, acorduri care au fost încheiate sau a unor obligaţii care au survenit anterior datei la care au fost aplicate măsurile restrictive internaţionale faţă de subiectul respectiv al restricţiilor;

6.4. prevederile subpct.6.3 se aplică cu condiţia ca orice astfel de dobânzi, venituri şi plăţi să rămână blocate pe conturile respective;

6.5. cu referire la subiecţii restricţiilor vizaţi în anexa nr.1 la prezenta decizie, prevederile pct.1 şi 2 nu se aplică punerii la dispoziţie, procesării sau plăţii fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri şi servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenţei umanitare sau a sprijini alte activităţi prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistenţa şi activităţile menţionate sunt desfăşurate de către:

6.5.1. Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv prin programele şi fondurile şi de către alte entităţi şi organisme ale acesteia, precum şi de agenţiile specializate şi organizaţiile conexe;

6.5.2. organizaţii internaţionale;

6.5.3. organizaţii umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de membrii acestor organizaţii;

6.5.4. organizaţii neguvernamentale finanţate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, la planurile de răspuns pentru refugiaţi, la alte apeluri sau clustere umanitare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite coordonate de Oficiul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);

6.5.5. angajaţii, beneficiarii, filialele sau partenerii de implementare ai entităţilor menţionate la subpct.6.5.1-6.5.4, pe durata şi în măsura în care acţionează în aceste calităţi.

7. Excepţiile privind blocarea fondurilor şi a resurselor economice aplicabile în privinţa subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexa nr.2:

7.1. prin derogare de la pct.1 şi 2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, care aparţin subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.2, în condiţiile pe care le consideră adecvate, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice în cauză:

7.1.1. sunt necesare pentru satisfacerea necesităţilor de bază ale subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.2 şi ale membrilor de familie care se află în întreţinerea respectivelor persoane fizice, inclusiv plăţile necesare pentru achitarea unor cheltuieli legate de alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente şi tratamente medicale, impozite şi taxe, prime de asigurare şi plata serviciilor de utilităţi publice;

7.1.2. sunt destinate exclusiv plăţii unor onorarii profesionale rezonabile şi rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice;

7.1.3. sunt destinate exclusiv plăţii unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare sau de gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice indisponibilizate;

7.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituţional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizaţie specifică; sau

7.1.5. urmează să fie plătite într-un cont sau dintr-un cont al unei misiuni diplomatice sau consulare ori al unei organizaţii internaţionale care beneficiază de imunităţi în conformitate cu dreptul internaţional, în măsura în care astfel de plăţi sunt destinate a fi utilizate în scopurile oficiale ale misiunii diplomatice sau consulare ori ale organizaţiei internaţionale;

7.2. prin derogare de la pct.1, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

7.2.1. fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunţate înainte de data la care au fost aplicate măsurile restrictive faţă de subiecţii restricţiilor prevăzuţi în anexa nr.2, sau al unei hotărâri judecătoreşti ori decizii administrative executorii pe teritoriul Republicii Moldova, anterior sau ulterior datei respective;

7.2.2. fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface creanţele garantate printr-o astfel de hotărâre sau decizie ori a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre sau decizie, în limitele stabilite de actele cu putere de lege şi de normele administrative aplicabile ce reglementează drepturile persoanelor care au astfel de creanţe;

7.2.3. hotărârea nu este în beneficiul unui subiect al restricţiilor prevăzut pe lista din anexa nr.2; şi

7.2.4. recunoaşterea hotărârii sau a deciziei nu contravine ordinii publice;

7.3. prevederile pct.1 nu împiedică subiecţii restricţiilor din anexa nr.2 să efectueze plăţi datorate în temeiul unui contract sau acord care a fost încheiat ori în baza unei obligaţii care a apărut anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv a fost inclus pe lista din anexa respectivă, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plăţii respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricţiilor din anexa nr.2;

7.4. prevederile pct.2 nu se aplică sumelor transferate în conturile indisponibilizate care reprezintă:

7.4.1. dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;

7.4.2. plăţi datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligaţii care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidenţa măsurilor prevăzute la pct.1 şi 2; sau

7.4.3. plăţi datorate în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, administrative sau arbitrale executorii pe teritoriul Republicii Moldova;

7.5. prevederile subpct.7.4 se aplică cu condiţia ca orice astfel de dobânzi, venituri şi plăţi să rămână blocate pe conturile respective;

7.6. prevederile pct.1 şi 2 nu se aplică punerii la dispoziţie, procesării sau plăţii fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri şi servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenţei umanitare sau a sprijini alte activităţi prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistenţa şi activităţile menţionate sunt desfăşurate de:

7.6.1. Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv prin programele, fondurile şi de către alte entităţi şi organisme ale acesteia, precum şi de agenţiile specializate şi organizaţiile conexe ale acesteia;

7.6.2. organizaţii internaţionale;

7.6.3. organizaţii umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de membri ai respectivelor organizaţii umanitare;

7.6.4. organizaţiile neguvernamentale finanţate bilateral sau multilateral care participă la Planurile de răspuns umanitar ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, la Planurile de răspuns pentru refugiaţi, la alte apeluri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau grupuri umanitare coordonate de Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);

7.6.5. angajaţii, beneficiarii de granturi, filialele sau partenerii de implementare ai entităţilor menţionate la subpct.7.6.1-7.6.4 atunci când şi în măsura în care aceştia acţionează în calităţile respective;

7.7. fără a aduce atingere subpct.7.6, prin derogare de la pct.1 şi 2 şi în ceea ce priveşte subiecţii restricţiilor vizaţi în anexa nr.2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice îngheţate ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, în condiţiile pe care le consideră adecvate, după ce au stabilit că respectivele fonduri sau resurse economice sunt necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenţei umanitare sau a sprijini alte activităţi prin care se oferă ajutor pentru nevoi umane de bază;

7.8. nu se dă curs niciunei cereri legate de orice contract sau tranzacţie a cărei executare a fost afectată, în mod direct sau indirect, în totalitate sau parţial, de măsurile impuse în temeiul prezentei decizii, inclusiv cererilor de acordare de despăgubiri sau oricărei alte cereri de acest tip, cum ar fi cererile de despăgubire sau cele în temeiul unei garanţii, în special cererilor de prelungire sau de plată a unei cauţiuni, garanţii sau despăgubiri, în special a unei garanţii financiare sau a unei despăgubiri financiare, indiferent de formă, în cazul în care sunt formulate de:

7.8.1. un subiect al restricţiilor vizat în anexa nr.2; sau

7.8.2. orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism care acţionează prin intermediul sau în numele unei persoane fizice sau juridice, a unei entităţi sau a unui organism dintre cele menţionate la subpct. 7.8.1.

8. Pentru obţinerea excepţiilor menţionate la subpct.6 şi 7, orice subiect al restricţiilor vizat în anexele nr.1 şi nr.2 poate adresa, în scris, o cerere către Serviciul Fiscal de Stat, însoţită de toate documentele relevante care demonstrează întrunirea condiţiilor pentru acordarea excepţiei solicitate.

9. Pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor necesare privind acordarea excepţiilor Serviciul Fiscal de Stat poate solicita suportul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

10. Serviciul Fiscal de Stat decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe. Avizul Ministerului Afacerilor Externe este transmis în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Serviciului Fiscal de Stat.

11. Răspunsul la cererea adresată pentru acordarea excepţiilor se comunică solicitantului de către Serviciul Fiscal de Stat, în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru satisfacerea unor nevoi esenţiale sau pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.

12. În cazul în care Serviciul Fiscal de Stat autorizează deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi exclusiv la subiecţii restricţiilor vizaţi în mod direct de aceasta.

13. Serviciul Fiscal de Stat informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor prevăzute la pct.6 şi 7.

14. Se aplică interdicţii de intrare, de tranzitare, de şedere şi de aflare pe teritoriul Republicii Moldova faţă de persoanele fizice, conform anexelor nr.1 şi nr.2.

15. Restricţiile menţionate la pct.14 nu se aplică persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova.

16. Ministerul Afacerilor Interne va asigura aplicarea restricţiilor menţionate la pct.14, supravegherea privind implementarea măsurilor restrictive respective şi informarea Consiliului interinstituţional de supervizare despre măsurile întreprinse pentru punerea în aplicare a acestora.

17. Excepţiile privind aplicarea restricţiilor de călătorie în privinţa subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.1:

17.1. excepţiile de la restricţiile impuse în temeiul pct.14 pot fi acordate în cazul în care deplasarea subiectului restricţiilor vizat în anexa nr.1 se justifică din motive umanitare, inclusiv din obligaţii religioase; sau

17.2. în cazul în care această derogare ar favoriza îndeplinirea obiectivelor de pace şi stabilitate în Haiti;

17.3. de asemenea, pot fi acordate derogări de la măsurile impuse în temeiul pct.14 şi în cazul în care intrarea sau tranzitul este necesar pentru îndeplinirea unor proceduri judiciare.

18. Excepţiile privind aplicarea restricţiilor de călătorie pentru subiecţii restricţiilor vizaţi în anexa nr.2:

18.1. prevederile pct.14 nu aduc atingere cazurilor în care Republicii Moldova îi revine o obligaţie de drept internaţional, şi anume:

18.1.1. în calitate de ţară-gazdă a unei organizaţii internaţionale interguvernamentale;

18.1.2. în calitate de ţară-gazdă a unei conferinţe internaţionale convocate de Organizaţia Naţiunilor Unite sau desfăşurate sub auspiciile acesteia;

18.1.3. în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi;

18.2. excepţiile de la restricţiile impuse în temeiul pct.14 pot fi acordate atunci când deplasarea subiectului restricţiilor, vizat în anexa nr.2, se justifică din motive umanitare urgente sau se efectuează în scopul participării la reuniuni interguvernamentale şi la reuniuni promovate sau găzduite de Uniunea Europeană, sau la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură preşedinţia OSCE, în cazul în care se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea obiectivelor de politică ale măsurilor restrictive;

18.3. de asemenea, pot fi acordate derogări de la măsurile impuse în temeiul pct.14 şi în cazul în care intrarea sau tranzitul este necesar pentru îndeplinirea unor proceduri judiciare.

19. Pentru obţinerea excepţiilor menţionate la subpct. 17 şi 18 orice subiect al restricţiilor de călătorie din anexele nr.1 şi nr.2 poate adresa, în scris, o cerere către Ministerul Afacerilor Interne, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă scopul şi circumstanţele deplasării subiectului restricţiilor.

20. Ministerul Afacerilor Interne decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizelor Ministerului Afacerilor Externe şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate. Avizele menţionate se transmit în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Ministerului Afacerilor Interne.

21. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct.19, se comunică, în scris, solicitantului de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.

22. În cazul în care Ministerul Afacerilor Interne autorizează intrarea, tranzitarea, şederea sau aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor subiecţi ai restricţiilor prevăzuţi în anexele nr.1 şi nr.2, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi exclusiv la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

23. Ministerul Afacerilor Interne informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor menţionate la pct.17 şi 18.

24. Se interzice furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul, direct sau indirect, către Haiti, de armament şi materiale conexe de toate tipurile, inclusiv arme şi muniţii, vehicule şi echipamente militare, echipamente paramilitare şi piese de schimb pentru acestea, de către resortisanţii Republicii Moldova ori de pe sau prin teritoriul Republicii Moldova, sau prin utilizarea de nave sau aeronave aflate sub pavilionul Republicii Moldova, indiferent dacă provin sau nu de pe teritoriul acesteia.

25. Se interzice:

25.1. furnizarea, în mod direct sau indirect, către Haiti, de asistenţă tehnică, instruire, servicii de intermediere (brokeraj) sau alt tip de asistenţă în legătură cu activităţile militare sau de furnizarea, fabricarea, întreţinerea sau utilizarea oricărui tip de armament şi materiale conexe;

25.2. furnizarea, în mod direct sau indirect, către Haiti, de finanţare aferentă sau de asistenţă financiară în legătură cu activităţile militare sau de furnizare, fabricare, întreţinere şi utilizare a oricăror arme şi materiale conexe, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, granturi, împrumuturi şi asigurări de credit la export, precum şi asigurări şi reasigurări pentru orice vânzare, furnizare, import, export sau tranzit de armament şi materiale conexe sau furnizarea de asistenţă tehnică, instruire, servicii de intermediere (brokeraj) sau altă asistenţă conexă.

26. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 şi ale Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, efectuează controlul vamal al mărfurilor introduse/scoase în/din Republica Moldova, având ca ţară de expediţie/destinaţie Haiti, în vederea asigurării respectării măsurilor restrictive stabilite în pct.24 şi 25;

26.1. în cazul în care urmare a efectuării controlului vamal se constată că marfa verificată cade sub incidenţa prevederilor pct.24 şi 25 sau sunt suspiciuni că mărfurile declarate ar putea fi încadrate în categoria mărfurilor supuse măsurilor restrictive, Serviciul Vamal suspendă formalităţile vamale până la prezentarea actului permisiv emis de autoritatea emitentă sau a notificării emise de Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.

26.2. În cazul recepţionării refuzului Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice:

26.2.1. la importul/tranzitul mărfurilor specificate la pct-le 24 şi 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza importul/tranzitul respectiv pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;

26.2.2. la exportul mărfurilor specificate la pct-le 24 şi 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza exportul respectiv, iar marfa nu va părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova.

27. Informaţiile privind tentativele de eludare a măsurilor restrictive menţionate în pct.24 şi 25 identificate de către Serviciul Vamal şi Agenţia Servicii Publice vor fi reflectate în Raportul anual privind aplicarea de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale, generalizat de către secretariatul Consiliului interinstituţional de supervizare.

28. Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul art.3 alin.(3) din Legea nr.130/2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă, se va asigura că există măsuri adecvate de marcare şi de ţinere a evidenţei pentru a urmări armamentul, în conformitate cu instrumentele internaţionale şi regionale la care Republica Moldova este parte, şi va analiza cele mai bune modalităţi de a solicita sprijinul ţărilor învecinate, în caz de necesitate, în scopul prevenirii şi depistării traficului ilicit şi a deturnărilor care încalcă măsurile impuse la pct.24 şi 25.

29. Ministerul Apărării se va asigura că există măsuri adecvate de marcare şi de ţinere a evidenţei pentru a urmări armamentul şi muniţiile cu destinaţie militară, în conformitate cu instrumentele internaţionale şi regionale la care Republica Moldova este parte, şi va analiza cele mai bune modalităţi de a solicita sprijinul ţărilor învecinate, în caz de necesitate, în scopul prevenirii şi depistării traficului ilicit şi a deturnărilor care încalcă măsurile impuse la pct.24 şi 25.

30. Interdicţiile prevăzute la pct.24 şi 25 nu se aplică:

30.1. furnizării, vânzării, importului, exportului sau tranzitului de armament sau materiale conexe ori furnizării de asistenţă tehnică, instruire, servicii de intermediere (brokeraj), altă asistenţă de personal sau furnizării de finanţare sau asistenţă financiară, către Organizaţia Naţiunilor Unite sau o misiune autorizată de Organizaţia Naţiunilor Unite sau către o unitate de securitate care operează sub comanda Guvernului din Haiti, destinată a fi utilizată de către aceste entităţi sau în coordonare cu acestea şi destinate exclusiv promovării obiectivelor de pace şi stabilitate în Haiti;

30.2. furnizării, vânzării, importului, exportului sau tranzitului de arme şi materiale conexe, furnizării de asistenţă tehnică, instruire, servicii de intermediere ( brokeraj), alte tipuri de asistenţă de personal sau furnizării de finanţare sau asistenţă financiară către Haiti, astfel cum au fost aprobate în prealabil de Comitetul de sancţiuni instituit în temeiul Rezoluţiei Consiliului de Securitate a Organizaţiei Naţiunilor Unite nr.1533 (2004) (în continuare - Comitetul de sancţiuni), în scopul promovării obiectivelor de pace şi stabilitate în Haiti;

30.3. furnizării, vânzării, importului, exportului sau tranzitului de echipamente militare neletale către Haiti, destinate exclusiv utilizării unor scopuri umanitare sau de protecţie, sau furnizării de asistenţă tehnică, instruire, servicii de intermediere (brokeraj) sau altă asistenţă aferentă sau de finanţare sau asistenţă financiară, atunci când acestea sunt destinate promovării obiectivelor de pace şi stabilitate în Haiti.

31. Pentru obţinerea excepţiilor stabilite la pct.30, persoana interesată în acordarea acestora poate adresa, în scris, o cerere Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă întrunirea condiţiilor menţionate la subpct. 30.1, 30.2 şi 30.3.

32. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice examinează solicitarea în conformitate cu art.7 lit.d) şi art.9 alin.(5) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerţului cu mărfuri strategice şi decide, în termen de 15 zile lucrătoare de la recepţionarea cererii, asupra autorizării/acordării excepţiei solicitate.

33. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct.31, se comunică, în scris, solicitantului de către Agenţia Servicii Publice (autoritate care asigură secretariatul Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice), într-un termen rezonabil, de la şedinţa Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice.

34. În cazul în care Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice autorizează furnizarea, vânzarea, tranzitul sau exportul unor articole menţionate în pct.24 şi 25, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

35. Agenţia Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor menţionate la pct.30.

36. Serviciul de Informaţii şi Securitate va elabora, în termen proxim şi în funcţie de informaţia de care dispune, lista persoanelor fizice şi juridice în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate subiecţilor restricţiilor, prevăzuţi în anexe, şi va întreprinde acţiunile subsecvente stabilite la art.6 din Legea nr.25/2016.

Totodată, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaţionale, entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie sporită privind clienţii şi în cazul subiecţilor menţionaţi la art.6 alin.(1) din Legea nr.25/2016.

37. Pentru identificarea, prevenirea şi evitarea activităţilor sau a tranzacţiilor care urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaţionale, prevăzute la pct.1 şi 2, instituţiile şi autorităţile publice cu competenţe în domeniu vizat întreprind măsurile necesare, în conformitate cu art.6 din Legea nr.25/2016.

38. Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice informează Consiliul interinstituţional de supervizare cu privire la situaţiile considerate ca fiind o încălcare a măsurilor restrictive internaţionale aplicate prin prezenta decizie.

39. Ca urmare a recepţionării informaţiilor menţionate la pct.38, Consiliul interinstituţional de supervizare va sesiza organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie.

40. Autorităţile şi instituţiile publice pot sesiza direct organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie. În aceste cazuri, copia sesizării se transmite pe adresa Consiliului interinstituţional de supervizare.

41. Autorităţile şi instituţiile publice abilitate prin prezenta decizie informează Consiliul interinstituţional de supervizare trimestrial, precum şi la solicitare, despre acţiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie, precum şi, neîntârziat, despre dificultăţile de aplicare identificate.

42. Ţinerea în evidenţă a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie se face cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul în care această posibilitate nu este prevăzută de prevederile legale speciale ce reglementează atribuţiile lor de serviciu, persoanele responsabile din cadrul Consiliului interinstituţional de supervizare şi al altor autorităţi/instituţii publice competente pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracţiunile comise de către subiecţii restricţiilor prevăzuţi în anexe, la condamnările penale ale acestora sau la măsurile de securitate privind aceştia, numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru desfăşurarea procedurilor de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale şi de întocmire şi completare a listei naţionale cu persoanele-subiecţi ai restricţiilor. În aceste cazuri, Consiliul interinstituţional de supervizare şi autorităţile/instituţiile publice competente exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr.25/2016 în calitate de operatori de date cu caracter personal, iar persoanele responsabile din cadrul acestora - în calitate de persoane împuternicite de către operator, astfel cum sunt reglementate acestea în legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.

43. Asigurarea publicităţii informaţiilor în privinţa persoanelor subiecţi ai restricţiilor prevăzuţi în anexe, cu respectarea condiţiilor stabilite de Legea nr.25/2016, nu reprezintă o încălcare a reglementărilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi nu poate angaja răspunderea persoanelor responsabile.

44. Mecanismul de implementare a măsurilor restrictive internaţionale prevăzut de prezenta decizie se aplică în condiţiile şi pe durata valabilităţii Deciziei (PESC) 2022/2319 a Consiliului Uniunii Europene din 25 noiembrie 2022, cu modificările ulterioare.

[Pct.44 în redacţia Deciziei Consiliului interinstituţional de supervizare nr.52 din 02.09.2026, în vigoare 03.09.2026]

45. Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se publică inclusiv pe site-ul web oficial al Guvernului, precum şi pe site-urile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice responsabile de punerea în aplicare a acesteia.

46. Consiliul interinstituţional de supervizare poate modifica prezenta decizie prin adoptarea deciziilor de modificare, emise în baza ordinelor de aliniere la măsurile restrictive ale Uniunii Europene şi emise de către ministrul afacerilor externe, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(8) din Legea nr.25/2016.

LISTA

subiecţilor în privinţa cărora au fost aplicate măsurile restrictive

 internaţionale conform Deciziei (PESC) 2022/2319 a Consiliului

Uniunii Europene din 25 noiembrie 2022

ANEXA I

A. PERSOANE

1. Jimmy CHERIZIER (alias "Barbeque") s-a angajat în acte care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea din Haiti şi a planificat, regizat sau comis acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului. Jimmy Cherizier este unul dintre cei mai influenţi lideri de bande din Haiti şi conduce o alianţă de bande haitiene cunoscută sub numele de "Familia şi Aliaţii G9".

Funcţie: Fost ofiţer de poliţie

Data naşterii: 30 martie 1977

Locul naşterii: Port-au-Prince, Haiti

Naţionalitate: haitiană

Număr naţional de identificare: 001-843-989-7 (NIF - Haiti)

Adresa: 16, Imp Manius, Delmas 40 B, Port-au-Prince, Haiti

Data desemnării de către ONU: 21 octombrie 2022

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

În timp ce lucra ca ofiţer în Poliţia Naţională Haitiană (HNP), Cherizier a planificat şi a participat la atacul mortal din noiembrie 2018 împotriva civililor într-un cartier din Port-au-Prince, cunoscut sub numele de La Saline. În timpul acestui atac, cel puţin 71 de persoane au fost ucise, peste 400 de case au fost distruse şi cel puţin şapte femei au fost violate de bande armate. Pe parcursul anilor 2018 şi 2019, Cherizier a condus grupuri armate în atacuri coordonate şi brutale în cartierele din Port-au-Prince. În mai 2020, Cherizier a condus bande armate într-un atac de cinci zile în mai multe cartiere din Port-au-Prince, în care civili au fost ucişi, iar casele au fost incendiate. Începând cu 11 octombrie 2022, Cherizier şi confederaţia sa de bande "Familia şi Aliaţii G9" au blocat activ libera circulaţie a combustibilului de la terminalul de combustibil Varreux -cel mai mare din Haiti. Acţiunile sale au contribuit direct la paralizia economică şi criza umanitară din Haiti.

2. Johnson ANDRE (alias Izo). Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluţia 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3 şi 6 din rezoluţia respectivă, astfel cum sunt detaliate la punctul 16 literele (a), (e), (f) şi (g) din rezoluţia respectivă.

Funcţie: lider al bandei 5 Segond

Data naşterii: 1997

Locul naşterii: Port-au-Prince, Haiti

Naţionalitate: haitiană

Data desemnării de către ONU: 8 decembrie 2023

Sex: masculin

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Johnson Andre (alias "Izo") este principalul lider al bandei 5 Segond şi a jucat un rol din ce în ce mai influent în cadrul alianţei G-Pep (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 54). Sub conducerea lui Andre, 5 Segond a fost implicată în diverse activităţi criminale care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea statului Haiti, inclusiv violuri, spargeri, deposedări, răpiri, trafic de droguri, trafic de arme şi obstrucţionarea furnizării de asistenţă umanitară (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 4). Andre este, de asemenea, căutat de Poliţia Naţională Haitiană (PNH) pentru infracţiuni precum omor, răpire pentru răscumpărare, deţinere ilegală de arme de foc, furt de vehicule şi deturnare de bunuri (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 11).

Cu ambiţii expansioniste şi resurse substanţiale dobândite prin activităţi ilicite, Andre a extins influenţa grupării 5 Segond în ultimii trei ani, răspândind violenţa în alte zone din Port-au-Prince (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 54). Mai mult, banda a comis atacuri împotriva instituţiilor publice, inclusiv a Tribunalului de Primă Instanţă, care a fost jefuit în 2022 şi se află în prezent sub controlul grupării 5 Segond (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 29).

Andre a folosit ruta maritimă pentru a oferi sprijin celulelor nordice ale bandei sale, precum şi bandei Canaan, şi operează strategic de acolo, efectuând răpiri în zonele Delmas, Bon Repos şi Lilavois, deturnând camioane şi furând bunuri. Între 18 aprilie şi 23 iunie 2023, patru atacuri care au dus la răpirea a peste 30 de persoane au fost atribuite bandei 5 Segond (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 64).

Activităţile bandei au perturbat grav, de asemenea, libera circulaţie a persoanelor şi a vehiculelor de-a lungul Drumurilor Naţionale (DN) 1 şi 2, precum şi pe mare, prin acte de piraterie. În octombrie 2022, membrii grupării 5 Segond au intensificat deturnarea camioanelor de marfă care transportau containere cu mărfuri de mare valoare de-a lungul Drumului Naţional 1. De-a lungul Drumului Naţional 2, în Martissant, 5 Segond a efectuat operaţiuni de extorcare (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 79). Acest lucru a restricţionat accesul la puncte strategice, a sufocat economia locală şi a perturbat accesul la alimente şi alte bunuri esenţiale, inclusiv ajutor umanitar.

În noiembrie 2022, banda 5 Segond a luat 38 de ostatici, inclusiv 36 de pasageri şi doi şoferi, care se aflau în două microbuze la gară, pregătindu-se să meargă spre Miragoâne. Într-o înregistrare video, Andre a afirmat că această răpire a avut loc ca răspuns la moartea unuia dintre oamenii săi.

Banda 5 Segond a exploatat mediul fragil de securitate pentru a genera venituri suplimentare prin traficul de droguri. Unele surse au indicat că drogurile erau expediate direct din America de Sud în zona Village de Dieu, uneori împreună cu arme de foc. Din Village-de-Dieu, Izo are sprijinul altor bande, precum Canaan, Gran Grif şi Kokorat San Ras, pentru a transporta droguri până la Port-de-Paix şi în afara ţării (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 121).

Grupul de experţi a identificat, de asemenea, violuri comise de banda 5 Segond (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 136).

3. Renel DESTINA (alias Ti Lapli). Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluţia 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3 şi 6 din rezoluţia respectivă, astfel cum sunt detaliate la punctul 16 literele (a), (e), (f) şi (g) din rezoluţia respectivă.

Funcţie: liderul bandei Grand Ravine

Data naşterii: 11 iunie 1982

Locul naşterii: Haiti

Naţionalitate: haitiană

Data desemnării de către ONU: 8 decembrie 2023

Sex: masculin

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Renel Destina (alias "Ti Lapli") este liderul bandei Grand Ravine şi principalul aliat al lui Johnson Andre. Grand Ravine, compusă din 300 de membri şi aliată a coaliţiei G-Pep, a fost implicată în diverse acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea din Haiti (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 65).

Sub conducerea Destinei, banda Grand Ravine a comis infracţiuni grave, inclusiv crimă, viol, jaf armat, distrugere de proprietăţi, răpire pentru răscumpărare, furt de vehicule, deturnare de camioane şi bunuri şi spoliere (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 136, anexa 4). Destina este, de asemenea, căutată de Poliţia Naţională Haitiană pentru infracţiuni, inclusiv crimă, furt de vehicule, deturnare de camioane, deţinere ilegală de arme şi răpire pentru răscumpărare (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 18).

De la sfârşitul anului 2022, banda a încercat să-şi extindă controlul teritorial asupra cartierelor Carrefour-Feuilles şi Savanne Pistache, comiţând infracţiuni împotriva locuitorilor şi atacuri continue împotriva Poliţiei Naţionale Haitiene, cum ar fi ucideri, jafuri, violuri, jafuri şi incendieri de locuinţe, precum şi atacuri asupra ofiţerilor de poliţie. Doi ofiţeri de poliţie au fost ucişi pe 4 şi 14 august 2023. Pe 14 august 2023, Grand Ravine a atacat şi a scos din funcţiune substaţia electrică haitiană din zonă. Pe 15 august 2023, aproximativ 1 020 de gospodării, cuprinzând 4 972 de persoane, fugiseră din Carrefour-Feuilles şi Savane Pistache (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 65). Pe 24 mai 2023, bărbaţi înarmaţi din Grand Ravine au atacat zona Carrefour-Feuilles, ucigând un elev (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 40).

Conform unui comunicat de presă al Departamentului de Justiţie din 7 noiembrie 2022, Destina a fost pusă sub acuzare pentru răpirea unei victime americane în februarie 2021. Victima a fost reţinută timp de aproximativ 14 zile, perioadă în care victima a fost ameninţată zilnic cu arma, în timp ce familia sa încerca să obţină fonduri pentru eliberare.

Conform unui articol din Haitian Times din 22 octombrie 2020, Destina a anunţat la radio că l-a răpit pe Wolf Hall, preşedintele organizaţiei Titi Loto & T-Sound Lottery, pe 18 octombrie 2020.

În plus, Grand Ravine a stabilit controlul de-a lungul Drumului Naţional 2 (NR2) care leagă Port-au-Prince de sud, pentru a colecta venituri din extorcare, deturnarea de camioane, contrabandă şi alte activităţi ilicite (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 79). Acest lucru a restricţionat accesul la infrastructura strategică şi a sufocat economia locală prin perturbarea accesului la alimente şi alte bunuri esenţiale, inclusiv ajutor umanitar.

4. Wilson JOSEPH (alias Lanmo San Jou). Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluţia 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3 şi 6 din rezoluţia respectivă, astfel cum sunt detaliate la punctul 16 literele (a), (b), (d) şi (e) din rezoluţia respectivă.

Funcţie: lider al bandei 400 Mawozo

Data naşterii: 28 februarie 1993

Locul naşterii: Haiti

Naţionalitate: haitiană

Data desemnării de către ONU: 8 decembrie 2023

Sex: masculin

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Wilson Joseph (alias "Lanmo San Jou") este liderul bandei 400 Mawozo, o bandă activă în zona metropolitană Port-au-Prince, în special în comuna Croix-des-Bouquets, şi un aliat al coaliţiei de bande G-Pep (a se vedea documentul ONU S/2023/674, secţiunea III(A)(2.3)).

Wilson Joseph este responsabil - fie direct, fie prin ordine transmise membrilor bandei sale - pentru comiterea de abuzuri ale drepturilor omului şi infracţiuni, inclusiv cele care implică atacuri împotriva unor persoane lipsite de apărare, provocând moartea şi vătămările corporale, perturbarea sau împiedicarea ajutorului umanitar (de exemplu, servicii medicale), viol (inclusiv violul minorilor), recrutarea de copii, jaf, jafuri şi distrugerea proprietăţii publice, cum ar fi închisorile şi secţiile de poliţie, răpiri şi deturnări de camioane (a se vedea documentul ONU S/2023/674, Anexa 4). Aceste atacuri au dus la un număr mare de strămutări interne. Joseph este, de asemenea, căutat de Poliţia Naţională Haitiană pentru infracţiuni precum omor, tentativă de omor, furt de vehicule şi răpire (a se vedea documentul ONU S/2023/674, Anexa 20).

Pe 24 iulie 2022, un comisar de poliţie din Croix-des-Bouquets a fost ucis şi mutilat de membri ai bandei 400 Mawozo (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 6). În februarie 2023, Centrul Chirurgical Higgins Brothers for Hope din Fonds Parisien, situat într-o zonă controlată de 400 Mawozo, a raportat multiple incidente în care chirurgi, medici şi asistente medicale au fost împuşcaţi, jefuiţi şi răpiţi în timp ce se îndreptau spre serviciu în ultimii doi ani (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 44). Joseph este, de asemenea, implicat în cazul de răpire de mare amploare care a avut loc în octombrie 2021, când 17 misionari creştini străini şi membri ai familiilor lor, inclusiv cinci minori, au fost răpiţi în Haiti (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 32).

Banda 400 Mawozo este implicată activ în traficul de arme şi muniţii (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 104). Mai mulţi membri cunoscuţi ca fiind responsabili de traficul de arme şi muniţii au fost arestaţi de Poliţia Naţională din Haiti, inclusiv în Malpasse pe 26 aprilie 2022 şi în Nippes, în sud-vestul ţării, pe 14 mai 2022 (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 32). În mai 2022, trei cetăţeni haitieni şi un cetăţean american au fost acuzaţi de trafic de arme de foc în sprijinul grupării 400 Mawozo din Haiti (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 32).

5. Vitelhomme INNOCENT. Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluţia 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3 şi 6 din rezoluţia respectivă, astfel cum sunt detaliate la punctul 16 literele (a), (e) şi (f) din rezoluţia respectivă.

Funcţie: lider al bandei Kraze Barye

Data naşterii: 27 martie 1986

Locul naşterii: Port-au-Prince, Haiti

Naţionalitate: haitiană

Număr naţional de identificare: Haiti 004-341-263-3

Adresa: 64, Soisson, Tabarre 49, Port-au-Prince

Data desemnării de către ONU: 8 decembrie 2023

Sex: masculin

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Vitelhomme Innocent este liderul bandei Kraze Barye, care a devenit una dintre cele mai puternice bande din zona metropolitană Port-au-Prince, cu un număr tot mai mare de luptători şi arme semiautomate (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 66). Innocent a fost implicat în activităţi care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea din Haiti.

Sub conducerea lui Innocent, banda Krazye Barye a comis încălcări ale drepturilor omului, inclusiv crimă, viol, recrutare de copii şi răpire pentru răscumpărare, precum şi alte infracţiuni, cum ar fi jaf armat, distrugerea de proprietăţi, furtul de vehicule, devalizarea de terenuri şi distrugerea de proprietăţi (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 141, anexa 4). Innocent este, de asemenea, căutat de Poliţia Naţională Haitiană pentru infracţiuni, inclusiv crimă, tentativă de omor, viol, jaf armat, furt de vehicule şi răpire (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 19).

Kraze Barye a atacat Poliţia Naţională Haitiană în repetate rânduri, ceea ce a dus la moartea mai multor ofiţeri de poliţie şi la pagube aduse secţiilor de poliţie. Mai mult, populaţiile din comunele Petion-Ville, Kenscoff, Tabarre, Croix-des-Bouquets şi Delmas au fost victime în mod repetat ale bandei lui Innocent în ultimii trei ani, care au contribuit la strămutarea a mii de oameni. Acesta a continuat să comită abuzuri împotriva poliţiei şi a populaţiei, inclusiv cele care au implicat jefuirea de terenuri şi proprietăţi, ucideri, jafuri, furturi şi răpiri de persoane influente (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 66).

În iulie 2023, banda Kraze Barye a continuat să atace, să ucidă şi să violeze locuitorii din Fort-Jacques, Truitier şi Dumornay. Până la 10 august 2023, atacurile Kraze Barye au dus la strămutarea a aproximativ 2 000 de persoane, inclusiv 229 de minori (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 151).

Innocent a comis răpiri ţintite împotriva unor personalităţi proeminente, precum directorul regional al portului APN din Cap-Haïtien, directorul unui post de televiziune privat de pe "Route des Freres", directorul "Radio Commerciale d’Haiti", precum şi un jurnalist celebru şi fostul preşedinte al Comisiei Electorale Provizorii, printre alţii (a se vedea documentul ONU S/2023/674, Anexa 22). Innocent a fost pus sub acuzare pentru acuzaţii legate de luarea armată de ostatici din octombrie 2022, în Haiti, a doi cetăţeni americani, dintre care unul a fost ucis în timpul evenimentului (Comunicat de presă, Biroul Procurorului Statelor Unite, Districtul Columbia, 24 octombrie 2023).

6. Prophane VICTOR. Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluţia 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3, 6 şi 11, astfel cum sunt detaliate la punctele 16(a) şi 16(b) din rezoluţia respectivă. Funcţie: Fost membru al Parlamentului haitian, implicat în trafic de arme şi utilizarea violenţei pentru obţinerea de câştiguri politice. Data naşterii: - Locul naşterii: - Naţionalitate: haitiană Data desemnării de către ONU: 27 septembrie 2024 Sex: masculin Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni: Prophane Victor este implicat de mult timp în activităţi care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Haitiului, precum şi a întregii regiuni. În special, el a sprijinit şi înarmează bande, a traficat arme, a deturnat venituri guvernamentale şi a folosit violenţa pentru a-şi asigura câştiguri politice şi financiare. Prophane Victor a făcut parte din cea mai recentă Adunare Naţională (2016-2020), unde a fost membru al Parlamentului (deputé) pentru Petite Riviere, departamentul Artibonite, o zonă cu niveluri tot mai mari de violenţă şi control al bandelor. Pentru a-şi asigura alegerea ca deputat în 2016 şi controlul asupra zonei, Prophane Victor a început să înarmeze tineri din Petite Riviere, care au format ulterior banda Gran Grif, în prezent principalul autor al încălcărilor drepturilor omului, inclusiv violenţei sexuale, în departamentul Artibonite (a se vedea S/2023/674, paragraful 75). Nu mai este membru al Parlamentului şi nu ocupă nicio funcţie politică. Pe lângă faptul că şi-a asigurat poziţia politică prin utilizarea bandelor, Victor este un fost ofiţer vamal superior şi un om de afaceri care deţine controlul asupra unor părţi ale departamentului vamal, ceea ce îi permite să se îmbogăţească şi să se angajeze într-o serie de activităţi criminale cu impunitate. Conform relatărilor din ianuarie 2023, Victor a ameninţat ofiţerii vamali în activitatea lor. Victor a continuat să sprijine banda Gran Grif până în 2020 şi de atunci a sprijinit bande rivale din acea zonă (a se vedea S/2023/674, paragraful 75).

7. Luckson ELAN . Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluţia 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3, 6 şi 11, astfel cum sunt detaliate la punctele 16(a), 16(b), 16(d), 16(e) şi 16(f) din rezoluţia respectivă. Funcţie: Liderul bandei Gran Grif Data naşterii: 6 ianuarie 1988 Locul naşterii: - Naţionalitate: haitiană Data desemnării de către ONU: 27 septembrie 2024 Sex: masculin Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni: Luckson Elan, liderul bandei Gran Grif, este implicat de mult timp în activităţi care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea din Haiti, precum şi din întreaga regiune. Banda sa este cea mai mare şi mai puternică din departamentul Artibonite şi şi-a extins controlul teritorial, comiţând încălcări ale drepturilor omului şi traficând arme şi muniţii. Pe 8 februarie 2023, membrii grupului de autoapărare Coaliţia Jean Denis au interceptat un vehicul venind din Port-au-Prince, care transporta mai multe lăzi cu arme şi muniţii destinate bandei Gran Grif (a se vedea raportul OHCHR, "Violenţa criminală se extinde dincolo de Port-au-Prince", noiembrie 2023). Sub conducerea lui Elan, încălcările drepturilor omului şi alte infracţiuni comise de bandă includ execuţii extrajudiciare, violuri, recrutarea de copii, jafuri, distrugerea de proprietăţi, răpiri şi deturnări de camioane. De exemplu, pe 30 noiembrie 2023, Luckson Elan a ucis o femeie pentru că a refuzat să aibă relaţii sexuale cu el. În aprilie 2024, Gran Grif a comis atacuri asupra sistemului judiciar, ucigând doi avocaţi. Între octombrie 2023 şi ianuarie 2024, Gran Grif a comis nouă răpiri în masă, inclusiv 157 de persoane. Gran Grif a comis, de asemenea, unele dintre cele mai înalte niveluri de recrutare de copii din Haiti.

B. ENTITĂŢI

1. GRAN GRIF. Inclusă pe listă în temeiul paragrafului 15 din Rezoluţia 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru măsurile enumerate la paragraful 6 din rezoluţia respectivă, astfel cum este detaliat la paragraful 16(a) din rezoluţia respectivă.

Alias: (a) Gran Grif de Savien (b) Savien gang (c) Baz Gran Grif

Adresă: Haiti

Data desemnării de către ONU: 8 iulie 2025

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni: Gran Grif este cea mai mare bandă din departamentul Artibonite din Haiti. Din 2022, Gran Grif a fost responsabilă pentru 80% din decesele civile raportate în Artibonite. Gran Grif a atacat Poliţia Naţională Haitiană şi misiunea Multinaţională de Sprijin pentru Securitate (MSS) autorizată de ONU, inclusiv în atacul din februarie 2025 care a ucis un ofiţer al misiunii MSS din Kenya. La 11 ianuarie 2024, membrii Gran Grif au ucis şi dezmembrat un bărbat după ce acesta a rezistat atacurilor Gran Grif. La 3 octombrie 2024, banda Gran Grif, condusă de Luckson Elan (HTi.007), a lansat atacuri asupra oraşului Pont-Sonde din comuna Saint Marc (departamentul Artibonite), despre care rapoartele indică faptul că au dus la moartea a aproximativ 100 de persoane şi la rănirea a 16 persoane. Au fost documentate cel puţin cinci cazuri de viol, unul dintre ele implicând o minoră. Masacrul a forţat, de asemenea, peste 6 000 de persoane să-şi părăsească locuinţele. Pe 11 decembrie 2024, Gran Grif a ucis 70 de persoane în Petite-Rivière-de-l’Artibonite, după ce un grup de autoapărare, între 9 şi 10 decembrie 2024, a linşat 39 de persoane acuzate de complicitate cu banda. Între decembrie 2023 şi iulie 2024, banda Gran Grif a răpit 157 de persoane în cursul a nouă incidente separate de răpire în Petite-Rivière-de-l’Artibonite. Pe 30 noiembrie 2024, o femeie în vârstă de 22 de ani a fost ucisă de două gloanţe în vagin pentru că a refuzat să aibă relaţii sexuale cu liderul bandei Gran Grif, Luckson Elan, la Petite-Rivière-de-l’Artibonite. Cazuri de viol au fost comise şi de membrii bandei Gran Grif. În aprilie şi mai 2024, doi avocaţi au fost ucişi de banda Gran Grif. Aceste atacuri asupra profesiei juridice au ca scop crearea unui climat de frică şi intimidare şi constituie ameninţări grave la adresa exercitării independenţei judiciare şi a reprezentării juridice.

2. VIV ANSANM. Inclusă pe listă în temeiul paragrafului 15 din Rezoluţia 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru măsurile enumerate la paragraful 6 din rezoluţia respectivă, astfel cum sunt detaliate la paragrafele 16(a) şi 16(g) din rezoluţia respectivă.

Alias: (a) Convieţuirea (b) G-9 (c) Familia şi aliaţii G9 (d) G9 Fanmi e Alye (e) Forţele revoluţionare ale familiei şi aliaţilor G9 (f) Fòs Revolisyonè G9 an Fanmi e Alye (g) G-Pèp (h) G-Popor.

Adresă: Haiti

Data desemnării de către ONU: 8 iulie 2025

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă, furnizat de Comitetul de sancţiuni: Viv Ansanm, condus de Jimmy Chérizier (HTi.001), este un grup format în septembrie 2023 ca o coaliţie de bande printr-o alianţă între cele două facţiuni principale ale bandelor care operează în Port-au-Prince, G-9 şi G-Pèp. Grupul oferă o platformă unificată pentru ca grupurile criminale să folosească violenţa pentru a destabiliza Haiti şi a înăbuşi acţiunile care vizează restabilirea controlului statului. Viv Ansanm a lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii critice din Haiti, inclusiv închisori, clădiri guvernamentale şi principalul aeroport al Haitiului din Port-au-Prince, ca parte a unei campanii care, printre altele, a forţat demisia fostului prim-ministru haitian Ariel Henry. Cele două coaliţii opuse de bande -G9 şi G-Pèp -au reactivat coaliţia Viv Ansanm pe 29 februarie 2024, pentru a stabili un front comun împotriva guvernului de tranziţie. De la sfârşitul lunii februarie până în mai 2024, Port-au-Prince a fost martorul unor niveluri de violenţă fără precedent, marcate de atacuri coordonate ale bandelor împotriva clădirilor guvernamentale cheie şi a infrastructurii critice. De atunci, nivelul violenţei a continuat să crească, pe măsură ce Viv Ansanm încearcă să-şi consolideze teritoriul şi să cucerească noi cartiere din Port-au-Prince. Între 11 şi 19 noiembrie 2024, bandele Viv Ansanm au atacat mai multe locaţii din zona metropolitană Port-au-Prince, cum ar fi Pernier, Nazon şi Vivy Mitchel, în încercarea de a invada Delmas şi Pétionville. Violenţa rezultată a dus la cel puţin 220 de morţi, 92 de răniţi şi aproape 41 000 de persoane strămutate. Între 26 şi 29 ianuarie 2025, Viv Ansanm a lansat atacuri multiple în Kenscoff (Departamentul de Vest), la sud de Port-au-Prince, cu scopul de a prelua controlul asupra zonei şi de a asigura accesul la partea de sud-est a ţării. Se estimează că între 90 şi 150 de persoane au fost ucise în masacru.

Violenţa a dus, de asemenea, la distrugerea a peste 100 de gospodării şi la strămutarea a 3 139 de persoane. Viv Ansanm a lansat cel puţin 10 atacuri majore împotriva Palatului Naţional de la începutul lunii martie 2024. Viv Ansanm a atacat în mod repetat, printre altele, Ministerele Justiţiei, Apărării şi Internelor, fosta clădire a Curţii Superioare de Conturi şi Contencios Administrativ şi spitalul general, precum şi unităţi ale Poliţiei Naţionale Haitiene, inclusiv Unitatea Departamentală de Întreţinere a Ordinului şi secţia de poliţie din Port-au-Prince. În comunele din nordul capitalei, două bande care fac parte din Viv Ansanm, 5 Segonn şi Canaan, au ucis cel puţin 10 persoane şi au incendiat mai multe case în timpul atacurilor împotriva comunelor Arcahaïe şi Cabaret din 6 august 2024, în încercarea de a extinde controlul de-a lungul zonei golfului Port-au-Prince, probabil pentru a facilita circulaţia drogurilor şi accesul în alte zone. Minorii au fost implicaţi în atacurile Viv Ansanm din Port-au-Prince şi în gestionarea punctelor de control. Copiii sunt folosiţi pentru diferite sarcini în funcţie de vârsta, sexul şi abilităţile lor. De exemplu, fetele participă de obicei la treburile casnice şi ca spioni pentru a colecta informaţii de la posibile victime ale răpirii sau pentru a verifica mişcările poliţiei sau ale altor bande. Există, de asemenea, rapoarte despre fete care poartă arme şi probabil s-au angajat în ciocniri. Între februarie şi mai 2024, Viv Ansanm a adoptat ca tactică distrugerea şi jefuirea gratuită a infrastructurii şi proprietăţilor publice şi private din zona metropolitană Port-au-Prince. De exemplu, pe 24 martie 2024, Viv Ansanm a lansat un atac nediscriminatoriu la scară largă asupra mai multor blocuri din jurul Palatului Naţional. Scopul atacului a fost de a goli zona de populaţie şi de a provoca cât mai multe pagube posibil. Johnson "Izo" André (HTi.002), liderul 5 Segonn, a fost identificat ca unul dintre principalii agresori ai atacului. În martie 2024, Viv Ansanm a distrus Spitalul Jude-Anne şi a jefuit Spitalul şi Centrul de Sănătate Saint Martin din cartierul Delmas 18.

Între februarie şi mai 2024, membri ai Viv Ansanm au vandalizat şi au incendiat sediile Facultăţii de Ştiinţe, Facultăţii de Lingvistică, Facultăţii de Agronomie şi Medicină Veterinară, Facultăţii de Medicină şi Farmacie, École Normale Supérieure a Universităţii de Stat din Haiti, Şcolii Naţionale de Arte, Şcolii Mixte Les Frères Nau şi Bibliotecii Naţionale din Port-au-Prince, printre multe alte locuri de învăţământ. De la sfârşitul lunii februarie 2024, membrii Viv Ansanm au atacat infrastructura critică, au jefuit containere care transportau provizii de prim ajutor şi au jefuit spitale şi farmacii, printre alte centre de ajutor umanitar, în special în zona metropolitană Port-au-Prince. Drumurile blocate şi închiderea principalului aeroport şi a portului maritim au restricţionat drastic circulaţia proviziilor vitale şi a personalului umanitar. Aceste perturbări au agravat penuriile existente şi au împiedicat furnizarea de ajutoare umanitare cruciale. Pe 15 martie 2024, Viv Ansanm, împreună cu civili, a jefuit un container cu ajutoare umanitare aparţinând UNICEF şi care conţinea provizii esenţiale pentru ajutor vital pentru copii. Închiderea principalului port comercial din Port-au-Prince (APN/CPS) a afectat pe scară largă lanţul de aprovizionare cu produse de bază, ducând la penurii de echipamente umanitare.

ANEXA II

A. PERSOANE FIZICE

B. PERSOANE JURIDICE, ENTITĂŢI, ORGANISME

______________