Consiliul Interinstituţional de Supervizare \rDecizie nr.54 din 02.09.2026 privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale ale Uniunii Europene având în vedere situaţia din Myanmar/Birmania
CONSILIUL INTERINSTITUŢIONAL DE SUPERVIZARE
D E C I Z I E
privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale ale
Uniunii Europene având în vedere situaţia din Myanmar/Birmania
nr. 54 din 02.09.2026
(în vigoare 03.09.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 417-419 art. 17 din 03.09.2026
* * *
În conformitate cu prevederile art.11 alin.(7) din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.28-31, art.45), cu modificările ulterioare, pentru asigurarea punerii în aplicare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr.178-s-22 din 28 august 2026 cu privire la alinierea la măsurile restrictive internaţionale ale Uniunii Europene având în vedere situaţia din Myanmar/Birmania, (Decizia 2013/184/PESC a Consiliului din 22 aprilie 2013, cu modificările ulterioare), având în vedere Regulamentul (UE) nr.401/2013 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situaţia din Myanmar/Birmania şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.194/2008, cu modificările ulterioare, Consiliul interinstituţional de supervizare
DECIDE:
I. Cu privire la blocarea fondurilor şi resurselor economice:
1. Se dispune blocarea fondurilor şi a resurselor economice care aparţin sau se află în proprietate, sunt deţinute sau controlate, direct sau indirect, de persoanele fizice şi juridice, entităţile sau organismele prevăzute în anexa nr.1 la prezenta decizie (denumiţi în continuare subiecţi ai restricţiilor).
2. Se interzice punerea la dispoziţie, direct sau indirect, a fondurilor şi a resurselor economice către subiecţii restricţiilor, precum şi utilizarea fondurilor şi a resurselor economice în beneficiul acestora.
3. În vederea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor şi a resurselor
economice prevăzute la pct.1 şi 2:
3.1. Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (denumită în continuare Legea nr.25/2016):
3.1.1. întreprinde, din oficiu, acţiunile necesare în vederea identificării fondurilor şi a resurselor economice care aparţin, se află în proprietate, sunt deţinute sau controlate de subiecţii restricţiilor şi emite decizii de blocare a acestora, în termen de două zile lucrătoare, de la identificarea acestora;
3.1.2. emite decizii de blocare a fondurilor şi a resurselor economice ale subiecţilor restricţiilor identificate şi notificate conform subpct. 3.2 din decizie sau conform art.23 şi 28 din Legea nr.25/2016;
3.1.3. informează autorităţile prevăzute la art.29 alin.(3) din Legea nr.25/2016 şi Consiliul interinstituţional de supervizare despre măsurile întreprinse în conformitate cu prevederile subpct. 3.1 din decizie şi despre orice modificări operate la deciziile emise;
3.1.4. analizează periodic, dar nu mai rar de o dată pe an, măsura dispusă de blocare a fondurilor sau a resurselor economice şi o revocă, din oficiu sau la cerere, dacă constată că menţinerea acesteia nu se mai justifică, informând neîntârziat despre acest fapt Consiliul interinstituţional de supervizare;
3.2. entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (denumită în continuare Legea nr.308/2017):
3.2.1. pentru identificarea subiecţilor restricţiilor şi blocarea fondurilor şi a resurselor economice, aplică măsuri de precauţie privind clienţii, similar celor prevăzute de Legea nr.308/2017;
3.2.2. blochează fondurile şi resursele economice care se află în proprietate, sunt deţinute de subiecţii restricţiilor sau se află sub controlul direct sau indirect al acestora şi informează despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat;
3.2.3. menţin măsurile de blocare până la recepţionarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu art.29 din Legea nr.25/2016;
3.3. Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, Instituţia publică Agenţia Servicii Publice, Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/dispunere a bunurilor şi drepturilor, inclusiv asupra cotelor-părţi în capitalul social al persoanelor juridice, se vor abţine de la executarea oricăror activităţi care ar facilita transferul şi/sau convertirea acestora pentru subiecţii restricţiilor. Informaţia cu privire la acţiunile întreprinse în vederea executării prevederilor prezentului subpunct este transmisă Serviciului Fiscal de Stat imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul identificării şi aplicării măsurii corespunzătoare.
4. Supravegherea punerii în aplicare de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 a măsurilor stabilite la pct.1 şi 2 se realizează de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 şi, respectiv, de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile din aria sa de competenţă, conform legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
4.1. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a fondurilor de către persoanele fizice şi juridice care nu intră în sfera de competenţă a autorităţilor şi instituţiilor prevăzute pct.4, precum şi controlul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a resurselor economice se fac de către Serviciul Fiscal de Stat.
5. În exercitarea atribuţiilor sale în domeniul măsurilor restrictive internaţionale Serviciul de Informaţii şi Securitate:
5.1. informează Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Banca Naţională a Moldovei în cazul obţinerii unor informaţii despre pregătirea şi/sau aplicarea unor mecanisme de eludare a măsurilor prevăzute de prezenta decizie, care ar implica riscuri de derulare a unor tranzacţii prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 şi 3.3;
5.2. elaborează şi aprobă, în termen proxim şi în funcţie de informaţiile de care dispune, lista persoanelor juridice în privinţa cărora există informaţii documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricţiilor sau sunt beneficiari efectivi ai acestuia şi o va comunica Serviciului Fiscal de Stat pentru examinarea oportunităţii de a adopta decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.25/2016;
6. Circumstanţele în care pot fi deblocate fondurile şi resursele economice ale subiecţilor restricţiilor, prin derogare de la pct.1 şi 2:
6.1. Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, în condiţiile pe care le consideră adecvate, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice respective:
6.1.1. sunt necesare pentru a satisface nevoile de bază ale subiecţilor restricţiilor şi ale membrilor de familie care se află la întreţinerea respectivelor persoane fizice, inclusiv plăţi necesare pentru achitarea unor cheltuieli pentru alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente şi tratamente medicale, impozite, prime de asigurare şi plata serviciilor de utilităţi publice;
6.1.2. sunt destinate exclusiv plăţii unor onorarii rezonabile sau rambursării cheltuielilor suportate ca urmare a prestării unor servicii juridice;
6.1.3. sunt destinate exclusiv plăţii unor taxe sau comisioane, în conformitate cu legislaţia naţională, aferente serviciilor de păstrare ori de gestionare curentă a unor fonduri sau a unor resurse economice indisponibilizate;
6.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze în prealabil, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituţional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizaţie specifică; sau
6.1.5. urmează a fi plătite în sau dintr-un cont al unei misiuni diplomatice sau consulare sau al unei organizaţii internaţionale care beneficiază de imunităţi în conformitate cu dreptul internaţional, în măsura în care astfel de plăţi sunt destinate a fi utilizate în scopuri oficiale ale misiunii diplomatice sau consulare sau ale organizaţiei internaţionale.
6.2. Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea fondurilor sau resurselor economice dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
6.2.1. acestea fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunţate anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul au fost incluse în anexa Deciziei 2013/184/PESC a Consiliului din 22 aprilie 2013, cu modificările ulterioare sau fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti ori administrative pronunţate de instituţiile şi agenţiile Uniunii Europene, al unei hotărâri judecătoreşti de executare pronunţate în unul din statele membre ale Uniunii Europene, sau al unei hotărâri judecătoreşti din Republica Moldova, inclusiv a unei hotărâri judecătoreşti de recunoaştere şi executare în Republica Moldova emisă înainte, la data sau ulterior datei respective;
6.2.2. fondurile sau resursele economice urmează a fi utilizate exclusiv pentru a satisface cererile garantate printr-o astfel de hotărâre sau ale căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre în limitele cadrului normativ care reglementează drepturile persoanelor care înaintează astfel de cereri;
6.2.3. hotărârea nu este în beneficiul unui subiect al restricţiilor; şi
6.2.4. recunoaşterea hotărârii nu este contrară ordinii publice a Republicii Moldova.
6.3. Prevederile pct.2 nu se aplică sumelor transferate în conturile indisponibilizate care reprezintă:
6.3.1. dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;
6.3.2. plăţi datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligaţii care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidenţa măsurilor prevăzute la pct.1 şi 2; sau
6.3.3. plăţi datorate în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, administrative sau arbitrale pronunţate într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi pronunţate sau care sunt executorii în Republica Moldova.
6.3.4. prevederile subpunctelor 6.3.1 - 6.3.3. se aplică cu condiţia că orice astfel de dobânzi, venituri şi plăţi să rămână blocate în conturile în cauză.
6.4. Instituţiile financiare din Republica Moldova pot credita, cu condiţia respectării prevederilor legislaţiei naţionale cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, conturile blocate atunci când primesc fonduri transferate în contul unui subiect al restricţiilor cu condiţia că orice sume suplimentare transferate în conturile respective sunt la rândul lor blocate. Instituţiile financiare informează neîntârziat Serviciul Fiscal de Stat cu privire la orice tranzacţie de acest tip.
6.5. Prin derogare de la pct.1 şi 2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza, în condiţiile pe care le consideră adecvate, efectuarea plăţii datorate de un subiect al restricţiilor în temeiul unui contract, sau a unui acord încheiat, sau în baza unei obligaţii care a survenit anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul a fost inclus în anexa Deciziei 2013/184/PESC a Consiliului din 22 aprilie 2013, cu modificările ulterioare, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că plata urmează a fi efectuată de către un subiect al restricţiilor, iar beneficiarul plăţii nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricţiilor, cu respectarea prevederilor art.31 din Legea nr.25/2016. Serviciul Fiscal de Stat informează, în termen rezonabil, Consiliul interinstituţional de Supervizare despre derogările acordate în temeiul pct.6.5.
6.6. Prevederile pct.1 şi 2 nu se aplică punerii la dispoziţie de fonduri sau resurse economice necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenţei umanitare sau a sprijini alte activităţi prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistenţa şi activităţile menţionate sunt desfăşurate de către:
6.6.1. Organizaţia Naţiunilor Unite (denumită în continuare ONU), inclusiv prin programele, fondurile şi alte entităţi şi organisme ale acesteia, precum şi agenţiile sale specializate şi organizaţiile conexe;
6.6.2. organizaţii internaţionale;
6.6.3. organizaţii umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a ONU şi de membri ai respectivelor organizaţii umanitare;
6.6.4. organizaţiile neguvernamentale finanţate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale ONU, la planurile de răspuns pentru refugiaţi, la alte apeluri sau clustere umanitare ale ONU coordonate cu Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare;
6.6.5. organizaţii şi agenţii cărora Uniunea Europeană le-a acordat certificatul de parteneriat umanitar sau care sunt certificate ori recunoscute de un stat membru al Uniunii Europene, precum şi de Republica Moldova în conformitate cu procedurile naţionale respective;
6.6.6. agenţii specializate ale Republicii Moldova sau ale statelor membre ale Uniunii Europene;
6.6.7. angajaţii, beneficiarii de granturi, filiale sau parteneri de implementare ai entităţilor menţionate la subpct. 6.6.1-6.6.6, atunci când şi în măsura în care aceştia acţionează în calităţile respective.
6.7. Prin derogare de la pct.1 şi 2 şi fără a aduce atingere prevederilor pct.6.6., Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice blocate ori poate autoriza punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, în condiţiile pe care le consideră justificate, după ce a stabilit că punerea la dispoziţie a acestora este necesară pentru a asigura furnizarea cu promptitudine a asistenţei umanitare sau pentru a sprijini alte activităţi care răspund unor nevoi umane de bază.
6.7.1. Dacă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii cererii privind emiterea autorizării depuse în temeiul pct.6.8, Serviciul Fiscal de Stat nu emite o decizie de respingere, o solicitare de prezentare a informaţiilor ori documentelor suplimentare necesare examinării cererii sau o notificare privind prelungirea termenului de examinare, autorizaţia se consideră acordată solicitantului.
6.8. Prin derogare de la pct.1 şi 2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza, în condiţiile pe care le consideră adecvate, deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice blocate care aparţin entităţii incluse în rubrica nr.10 din secţiunea B a anexei nr.1 la prezenta decizie, sau punerea la dispoziţia entităţii respective a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce a stabilit că respectivele fonduri sau resurse economice sunt necesare pentru:
6.8.1. îndeplinirea sarcinii legate de dezafectarea sondelor de petrol şi gaze în conformitate cu standardele internaţionale, cum ar fi eliminarea deşeurilor, lucrări de reabilitare a siturilor necesare pentru siguranţă şi restaurarea mediului, furnizarea de asistenţă tehnică aferentă şi plata impozitelor şi a taxelor aferente, precum şi a salariilor şi a prestaţiilor sociale pentru angajaţi, sau
6.8.2. efectuarea, înainte de 31 iulie 2022, a transferului de acţiuni sau participaţii necesar în vederea încetării contractelor încheiate cu entitatea înscrisă în rubrica nr.10 din secţiunea B a Anexei nr.1 a prezentei decizii înainte de 21 februarie 2022.
6.8.3. Ministerul Mediului şi alte autorităţi competente vor oferi suportul necesar, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, în determinarea sarcinilor specificate la subpct. 6.8.1. în procesul autorizării menţionate la subpct. 6.8.
7. Pentru obţinerea excepţiilor menţionate la pct.6, orice subiect al restricţiilor, poate adresa, în scris, o cerere către Serviciul Fiscal de Stat, însoţită de toate documentele relevante care demonstrează întrunirea condiţiilor pentru acordarea excepţiei solicitate. Serviciul Fiscal de Stat nu va autoriza nici una dintre activităţile care au fost deja efectuate.
8. Serviciul Fiscal de Stat decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe. Avizul Ministerului Afacerilor Externe este transmis în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Serviciului Fiscal de Stat.
9. Serviciul Fiscal de Stat poate solicita suportul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor înainte de a decide cu privire la acordarea excepţiei, după cum este prevăzut în pct.8.
10. Răspunsul la cererea adresată pentru acordarea excepţiilor se comunică solicitantului de către Serviciul Fiscal de Stat, în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru satisfacerea unor nevoi esenţiale sau pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.
11. În cazul în care Serviciul Fiscal de Stat autorizează deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la subiecţii restricţiilor vizaţi în mod direct de aceasta.
12. Serviciul Fiscal de Stat informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor prevăzute la pct.6.
II. Cu privire la aplicarea interdicţiilor de intrare, tranzit,
de şedere şi de aflare pe teritoriul Republicii Moldova:
13. Se aplică interdicţii de intrare, de tranzitare, de şedere şi de aflare pe teritoriul Republicii Moldova faţă de persoanele fizice, conform anexei nr.1 la prezenta decizie.
14. Restricţiile menţionate la pct.13 nu se aplică persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova.
15. Ministerul Afacerilor Interne va asigura aplicarea restricţiilor menţionate la pct.13, supravegherea privind implementarea măsurilor restrictive respective şi informarea Consiliului interinstituţional de supervizare despre măsurile întreprinse pentru punerea în aplicare a acestora.
16. Excepţiile privind aplicarea restricţiilor de călătorie pentru persoanele fizice vizate în anexa nr.1 la prezenta decizie:
16.1. prevederile pct.13 nu aduc atingere cazurilor în care Republicii Moldova îi revine o obligaţie de drept internaţional, şi anume:
16.1.1. în calitate de ţară-gazdă a unei organizaţii internaţionale interguvernamentale;
16.1.2. în calitate de ţară-gazdă a unei conferinţe internaţionale convocate de Organizaţia Naţiunilor Unite sau desfăşurate sub auspiciile acesteia; sau
16.1.3. în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi;
16.2. excepţiile de la restricţiile impuse în temeiul pct.13 pot fi acordate atunci când deplasarea se justifică din motive umanitare urgente sau se efectuează în scopul participării la reuniuni interguvernamentale şi la reuniuni promovate sau găzduite de Republica Moldova, ori la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, în cazul în care se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea obiectivelor de politică a măsurilor restrictive, inclusiv promovarea democraţiei, a drepturilor omului şi a statul de drept în Myanmar/Birmania;
16.3. cetăţenii străini şi apatrizii menţionaţi la pct.13, care figurează în calitate de bănuit, învinuit, inculpat, condamnat în procese penale din Republica Moldova, pot fi admise pentru intrare şi şedere în condiţiile procedurilor judiciare iniţiate de Procuratura Generală sau Ministerul Justiţiei;
16.3.1. pentru obţinerea autorizaţiei de intrare şi şedere, autoritatea care a iniţiat procedura judiciară va înainta o solicitare către Ministerul Afacerilor Interne, cu prezentarea documentelor necesare, care confirmă întrunirea condiţiilor menţionate la subpct. 16.3;
16.4. cetăţenii străini şi apatrizii menţionaţi la pct.13, care sunt subiecţi ai cooperării poliţieneşti dintre autorităţile relevante ale Republicii Moldova şi autorităţile relevante ale altor state, pot fi admişi pentru intrare şi tranzit în cadrul respectivelor proceduri;
16.4.1. pentru obţinerea autorizaţiei de intrare şi tranzit autoritatea naţională implicată în activitatea de cooperare poliţienească va înainta o solicitare către Ministerul Afacerilor Interne, cu prezentarea documentelor necesare, care confirmă întrunirea condiţiilor menţionate la subpct. 16.4;
16.5. în cazul în care procedurile menţionate la subpct. 16.3. şi 16.4. privesc aceeaşi persoană şi ţin de aceeaşi procedură judiciară, se va înainta o singură solicitare de autorizare.
17. Pentru obţinerea excepţiilor menţionate la pct.16, orice subiect al restricţiilor de călătorie din anexa nr.1 la prezenta decizie poate adresa, în scris, o cerere către Ministerul Afacerilor Interne, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă scopul şi circumstanţele deplasării subiectului restricţiilor.
18. Ministerul Afacerilor Interne decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizelor Ministerului Afacerilor Externe şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate. Avizele menţionate se transmit în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Ministerului Afacerilor Interne.
19. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct.17, se comunică în scris solicitantului de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.
20. În cazul în care Ministerul Afacerilor Interne autorizează intrarea, tranzitarea, şederea sau aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor subiecţi ai restricţiilor prevăzuţi în anexa nr.1 la prezenta decizie, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.
21. Ministerul Afacerilor Interne informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor menţionate la pct.16.
III. Cu privire la interdicţia de vânzare, furnizare, tranzit sau export de armament
22. Se interzice furnizarea, vânzarea, exportul sau tranzitul de armamente şi orice materiale conexe de toate tipurile, inclusiv de arme şi de muniţii, de vehicule şi echipamente militare, de echipamente paramilitare şi piese de schimb pentru acestea către Myanmar/Birmania, efectuate de către resortisanţii Republicii Moldova ori de pe teritoriul Republicii Moldova sau prin utilizarea de nave aflate sub pavilionul Republicii Moldova sau aeronave înmatriculate în registrul aerian al Republicii Moldova, indiferent dacă provin sau nu de pe teritoriul acesteia.
23. De asemenea, se interzice:
23.1. furnizarea, directă sau indirectă, de asistenţă tehnică, servicii de intermediere (brokeraj) sau alte servicii legate de activităţi militare, în legătură cu produsele şi tehnologiile enumerate la pct.22 şi în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare (în continuare - Lista comună UE) transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova (denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr.24/2025) şi de livrarea, fabricarea, întreţinerea şi utilizarea produselor şi tehnologiilor enumerate la pct.22 şi în Lista comună UE, oricărei persoane fizice sau juridice, entităţi sau organism din Myanmar/Birmania sau în scopul utilizării acestora în Myanmar/Birmania;
23.2. furnizarea, directă sau indirectă, de finanţare sau asistenţă financiară legată de activităţi militare sau în legătură cu produsele şi tehnologiile enumerate la pct.22 şi în Lista comună UE, incluzând în special subvenţii, împrumuturi şi asigurări de credit la export pentru orice vânzare, livrare, tranzit sau export de astfel de articole ori pentru furnizarea de asistenţă tehnică conexă, servicii de intermediere (brokeraj) sau alte servicii către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Myanmar/Birmania sau pentru utilizarea în Myanmar/Birmania;
23.3. participarea cu bună ştiinţă şi voluntar la activităţi care au ca obiect sau efect nerespectarea interdicţiilor menţionate la subpct. 23.1. şi 23.2.
24. Se interzice furnizarea, vânzarea, exportul sau tranzitul, în mod direct sau indirect a tuturor produselor şi tehnologiilor cu destinaţie dublă enumerate în anexa nr.3 din Hotărârea Guvernului nr.24/2025, pentru utilizare militară în Myanmar/Birmania, sau către orice utilizator final din domeniul militar sau către poliţia de frontieră din Myanmar/Birmania de către resortisanţii Republicii Moldova ori de pe teritoriul Republicii Moldova sau prin utilizarea de nave aflate sub pavilionul Republicii Moldova sau aeronave înmatriculate în registrul aerian al Republicii Moldova, indiferent dacă provin sau nu de pe teritoriul acesteia.
24.1. Atunci când utilizatorul final este armata Myanmarului/Birmaniei, toate produsele şi tehnologiile menţionate la pct.24 se consideră a fi destinate unei utilizări militare.
25. De asemenea, se interzice:
25.1. acordarea, directă sau indirectă, către orice utilizator final din domeniul militar sau către poliţia de frontieră din Myanmar/Birmania, de asistenţă tehnică, servicii de intermediere (brokeraj) sau alte servicii legate de produsele şi tehnologiile menţionate la pct.24, precum şi de furnizarea, fabricarea, întreţinerea şi utilizarea acestor produse şi tehnologii oricărui utilizator final din domeniul militar sau către poliţia de frontieră din Myanmar/Birmania, ori pentru utilizări militare în Myanmar/Birmania;
25.2. acordarea, directă sau indirectă, către orice utilizator final din domeniul militar sau către poliţia de frontieră din Myanmar/Birmania, de finanţare sau asistenţă financiară legată de produsele şi tehnologiile menţionate la pct.24, incluzând în special subvenţii, împrumuturi şi asigurări de credit de export pentru orice vânzare, livrare, tranzit sau export de astfel de produse şi tehnologii ori pentru furnizarea de asistenţă tehnică, servicii de intermediere (brokeraj) sau alte servicii către orice utilizator final din domeniul militar sau de către poliţia de frontieră din Myanmar/Birmania ori pentru utilizare militară în Myanmar/Birmania.
26. Interdicţiile menţionate la pct.24 şi 25 nu se aplică executării contractelor încheiate înainte de 27 aprilie 2018 sau contractelor accesorii necesare pentru executarea unor astfel de contracte.
27. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 şi ale Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, efectuează controlul vamal al mărfurilor scoase din Republica Moldova, având ca ţară de destinaţie Myanmar/Birmania, în vederea asigurării respectării măsurilor restrictive stabilite la pct.22-25 ale prezentei decizii.
28. În cazul în care în urma efectuării controlului vamal se constată că marfa verificată cade sub incidenţa prevederilor pct.22-25 sau există suspiciuni că mărfurile declarate ar putea fi încadrate în categoria mărfurilor vizate în pct.22-25, Serviciul Vamal suspendă formalităţile vamale până la prezentarea actului permisiv emis de autoritatea emitentă sau a notificării emise de Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.
28.1. În cazul recepţionării refuzului Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice:
28.1.1. la tranzitul mărfurilor specificate la pct.22-25, Serviciul Vamal va refuza tranzitul respectiv pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
28.1.2. la exportul mărfurilor specificate la pct.22-25, Serviciul Vamal va refuza exportul respectiv, iar marfa nu va părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova.
29. Interdicţiile prevăzute la pct.22-25 nu se aplică:
29.1. vânzării, furnizării, tranzitului sau exportului de material militar neletal sau de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne sau de produse şi tehnologii cu dublă utilizare enumerate în anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025, destinate exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecţie ori unor programe de consolidare instituţională ale ONU şi ale Uniunii Europene sau de material destinat operaţiunilor de gestionare a crizelor ale ONU şi ale Uniunii Europene;
29.2. vânzării, furnizării, tranzitului sau exportului de echipamente de deminare şi de materiale folosite în operaţiuni de deminare;
29.3. furnizării de finanţare şi de asistenţă financiară în legătură cu materialele, programele şi operaţiunile menţionate la subpct. 29.1 şi 29.2;
29.4. furnizării de asistenţă tehnică în legătură cu materialele, programele şi operaţiunile menţionate la pct.29.1. şi 29.2;
29.5. îmbrăcămintei de protecţie, inclusiv vestelor antiglonţ şi căştilor militare, exportate temporar în Myanmar/Birmania de personalul ONU, de personalul Uniunii Europene, de personalul statelor membre ale Uniunii Europene sau de personalul Republicii Moldova, de reprezentanţii mass-mediei, de persoanele care lucrează în domeniul ajutorului umanitar şi al asistenţei pentru dezvoltare şi personalul asociat, exclusiv pentru uzul personal al acestora.
30. Pentru autorizarea furnizării, vânzării, exportului sau tranzitului articolelor şi serviciilor stabilite la subpct. 29.1-29.4, persoana interesată poate adresa, în scris, o cerere Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă întrunirea condiţiilor menţionate la subpct. 29.1-29.4.
31. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice examinează cererea specificată la pct.30 în conformitate cu art.7 lit.d) şi art.9 alin.(5) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerţului cu mărfuri strategice şi decide asupra autorizării solicitate, cu respectarea procedurii şi termenelor expres stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.24/2025.
32. În cazul în care Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice autorizează furnizarea, vânzarea, exportul sau tranzitul unor articole sau servicii menţionate în subpct. 29.1-29.4, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.
33. Agenţia Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare, Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat despre acordarea autorizărilor menţionate la pct.32.
34. Entităţile raportoare în sensul art.4 din Legea nr.308/2017 aplică măsurile de precauţie sporită prevăzute de Legea nr.308/2017, cu aplicarea criteriilor stabilite în pct.22-25, precum şi cele ce ţin de beneficiarul efectiv în efectuarea sau participarea la tranzacţiile cu clienţii. La apariţia criteriilor de risc sau a suspiciunii de încălcare a interdicţiilor prevăzute la pct.22-25, entităţile raportoare suspendă tranzacţia, notifică neîntârziat dar nu mai târziu de 24 ore Serviciul Fiscal de Stat.
34.1. La rândul său, Serviciul Fiscal de Stat, la confirmarea suspiciunilor, blochează fondurile şi resursele economice, obiect al tranzacţiilor raportate.
34.2. Pentru tranzacţiile ce nu cad sub incidenţa restricţiilor prevăzute la pct.22-25, însă urmau a fi autorizate în baza pct.30-32, entităţile raportoare se abţin de la executarea tranzacţiilor şi notifică conform Legii nr.25/2016 Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat sistează tranzacţia până la autorizarea acesteia de către Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice.
34.3. Decizia de sistare a tranzacţiei emisă de Serviciul Fiscal de Stat se aduce la cunoştinţă părţilor vizate, entităţii raportoare, Comisiei Naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice şi Consiliului Interinstituţional de Supervizare.
34.4. Supravegherea punerii în aplicare de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 a măsurilor stabilite la pct.34 se realizează de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 şi, respectiv, de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile din aria sa de competenţă, conform legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
35. Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Serviciul de Informaţii şi Securitate colectează date cu privire la potenţiale tranzacţii cu încălcarea prevederilor pct.22-25 şi, dacă se confirmă suspiciuni, le remit Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal.
35.1. Serviciul Fiscal de Stat dispune blocarea fondurilor şi a resurselor economice care constituie obiectul tranzacţiei notificate conform pct.35.
35.2. Pentru tranzacţiile care presupun plasarea sub unul sau mai multe dintre regimurile vamale prevăzute de Codul vamal nr.95/2021, Serviciul Vamal suspendă plasarea sub regimul vamal solicitat şi informează solicitantul cu privire la motivele suspendării şi necesitatea de a solicita autorizare de la Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice.
36. Entităţile raportoare în sensul art.4 din Legea nr.308/2017, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal informează organele de drept cu privire la suspiciunile de eludare a sancţiunilor internaţionale, de comitere a infracţiunilor de spălare de bani sau alte date care ar putea constitui temei pentru iniţierea investigaţiilor penale sau, după caz, iniţiază din oficiu, în baza competenţei, propriile cercetări.
IV. Cu privire la interdicţia de vânzare, furnizare, tranzit sau export de
echipamente care ar putea fi utilizate în scop de represiune internă
37. Se interzice vânzarea, furnizarea, tranzitul sau exportul, în mod direct sau indirect, de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, astfel cum sunt enumerate în anexa nr.2 la prezenta decizie, efectuate de către resortisanţii Republicii Moldova ori de pe teritoriul Republicii Moldova sau prin utilizarea de nave aflate sub pavilionul Republicii Moldova sau aeronave înmatriculate în registrul aerian al Republicii Moldova, indiferent dacă provin sau nu din Republica Moldova, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Myanmar/Birmania sau în scopul utilizării în Myanmar/Birmania.
38. Se interzice:
38.1. acordarea, în mod direct sau indirect, de asistenţă tehnică sau de servicii de intermediere (brokeraj) şi alte servicii legate de livrarea, fabricarea, întreţinerea şi utilizarea de echipamentelor care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, astfel cum sunt enumerate în anexa nr.2 la prezenta decizie, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Myanmar/Birmania sau în scopul utilizării în Myanmar/Birmania;
38.2. acordarea, în mod direct sau indirect, de finanţare sau de asistenţă financiară pentru echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, astfel cum sunt enumerate în anexa nr.2 la prezenta decizie, în special, subvenţii, împrumuturi sau asigurări ale creditelor de export pentru vânzarea, livrarea, tranzitul sau exportul acestor produse sau pentru furnizarea de asistenţă tehnică, de servicii de intermediere (brokeraj) sau de alte servicii aferente, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Myanmar/Birmania sau în scopul utilizării în Myanmar/Birmania;
38.3. participarea cu bună ştiinţă şi voluntar la activităţi care au ca obiect sau efect nerespectarea interdicţiilor menţionate la subpct. 38.1 şi 38.2.
39. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal nr.95/2021 şi ale Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, efectuează controlul vamal al mărfurilor scoase din Republica Moldova, având ca ţară de destinaţie Myanmar/Birmania, în vederea asigurării respectării măsurilor restrictive stabilite în pct.37-38.
40. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal nr.95/2021 şi ale Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal aprobă prin ordin mecanismul de control al mărfurilor menţionate la anexa nr.2 la prezenta decizie, care ar putea cădea sub incidenţa restricţiilor prevăzute la pct.37-38 şi îl aplică în cadrul efectuării controlului vamal.
40.1. La constatarea că mărfurile cad sub incidenţa măsurilor restrictive stabilite în pct.37- 38, Serviciul Vamal refuză efectuarea formalităţilor vamale, iar mărfurile nu părăsesc teritoriul vamal al Republicii Moldova.
41. În cazul în care în urma efectuării controlului vamal se constată suspiciuni că mărfurile declarate care cad sub incidenţa pct.37-38 ar putea fi încadrate în categoria mărfurilor strategice, Serviciul Vamal suspendă formalităţile vamale până la prezentarea actului permisiv emis de autoritatea emitentă sau a notificării emise de Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.
41.1. În cazul recepţionării refuzului Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice:
41.1.1. la tranzitul mărfurilor specificate la pct.37-38, Serviciul Vamal va refuza tranzitul respectiv pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
41.1.2. la exportul mărfurilor specificate la pct.37-38, Serviciul Vamal va refuza exportul respectiv, iar marfa nu va părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova.
42. Interdicţiile prevăzute la pct.37-38 nu se aplică:
42.1. vânzării, furnizării, tranzitului sau exportului de material militar neletal sau de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, ori de produse şi tehnologii cu dublă utilizare enumerate în anexa nr.3 din Hotărârea Guvernului nr.24/2025, destinate exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecţie ori unor programe de consolidare instituţională ale ONU şi ale Uniunii Europene sau de material destinat operaţiunilor de gestionare a crizelor ale ONU şi ale Uniunii Europene;
42.2. vânzării, furnizării, tranzitului sau exportului de echipamente de deminare şi de materiale folosite în operaţiuni de deminare;
42.3. acordării de finanţare şi de asistenţă financiară în legătură cu echipamentele, materialele, programele şi operaţiunile menţionate la subpct. 42.1 şi 42.2;
42.4. acordării de asistenţă tehnică în legătură cu echipamentele, materialele, programele şi operaţiunile menţionate la subpct. 42.1 şi 42.2;
42.5. îmbrăcămintei de protecţie, inclusiv vestelor antiglonţ şi căştilor militare, exportate temporar în Myanmar/Birmania de personalul ONU, de personalul Uniunii Europene, de personalul statelor membre ale Uniunii Europene sau de personalul Republicii Moldova, de reprezentanţii mass-mediei, de persoanele care lucrează în domeniul ajutorului umanitar şi al asistenţei pentru dezvoltare şi personalul asociat, exclusiv pentru uzul personal al acestora.
43. Pentru autorizarea furnizării, vânzării, exportului sau tranzitului de echipamente militare neletale sau de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne enumerate în anexa nr.2 la prezenta decizie, ori de produse şi tehnologii cu dublă utilizare enumerate în anexa nr.3 din Hotărârea Guvernului nr.24/2025 şi de materiale conexe sau furnizarea de servicii sau asistenţă tehnică stabilite la subpct. 42.1-42.4, persoana interesată poate adresa, în scris, o cerere Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă întrunirea condiţiilor menţionate la subpct. 42.1-42.4.
44. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice examinează cererea specificată la pct.43 în conformitate cu art.7 lit.d) şi art.9 alin.(5) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerţului cu mărfuri strategice şi decide asupra autorizării solicitate, cu respectarea procedurii şi termenelor expres stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.24/2025.
45. În cazul în care Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice autorizează furnizarea, vânzarea, exportul sau tranzitul unor articole sau servicii menţionate în subpct. 42.1-42.4, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.
46. Agenţia Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare, Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat despre acordarea autorizărilor menţionate la pct.45.
47. Entităţile raportoare în sensul art.4 din Legea nr.308/2017 aplică măsurile de precauţie sporită prevăzute de Legea nr.308/2017, cu aplicarea criteriilor stabilite în pct.37-38, precum şi cele ce ţin de beneficiarul efectiv în efectuarea sau participarea la tranzacţiile cu clienţii. La apariţia criteriilor de risc sau a suspiciunii de încălcare a interdicţiilor prevăzute la pct.37-38, entităţile raportoare suspendă tranzacţia, notifică neîntârziat dar nu mai târziu de 24 ore Serviciul Fiscal de Stat.
47.1. La rândul său, Serviciul Fiscal de Stat, la confirmarea suspiciunilor, blochează fondurile şi resursele economice, obiect al tranzacţiilor raportate.
47.2. Pentru tranzacţiile ce nu cad sub incidenţa restricţiilor prevăzute la pct.37-38, însă urmau a fi autorizate în baza pct.43-45 şi 50-52, entităţile raportoare se abţin de la executarea tranzacţiilor şi notifică conform Legii nr.25/2016 Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat sistează tranzacţia până la autorizarea acesteia de către Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice.
47.3. Decizia de sistare a tranzacţiei emisă de Serviciul Fiscal de Stat se aduce la cunoştinţă părţilor vizate, entităţii raportoare, Comisiei Naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice şi Consiliului Interinstituţional de Supervizare.
47.4. Supravegherea punerii în aplicare de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 a măsurilor stabilite la pct.47 se realizează de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 şi, respectiv, de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile din aria sa de competenţă, conform legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
48. Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Serviciul de Informaţii şi Securitate colectează date cu privire la potenţiale tranzacţii cu încălcarea prevederilor pct.37-38 şi, dacă se confirmă suspiciuni, le remit Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal.
48.1. Serviciul Fiscal de Stat dispune blocarea fondurilor şi a resurselor economice care constituie obiectul tranzacţiei notificate conform pct.48.
48.2. Pentru tranzacţiile care presupun plasarea sub unul sau mai multe dintre regimurile vamale prevăzute de Codul vamal nr.95/2021, Serviciul Vamal suspendă plasarea sub regimul vamal solicitat şi informează solicitantul cu privire la motivele suspendării şi necesitatea de a solicita autorizare de la Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice.
49. Entităţile raportoare în sensul art.4 din Legea nr.308/2017, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal informează organele de drept cu privire la suspiciunile de eludare a sancţiunilor internaţionale, de comitere a infracţiunilor de spălare de bani sau alte date care ar putea constitui temei pentru iniţierea investigaţiilor penale sau, după caz, iniţiază din oficiu, în baza competenţei, propriile cercetări.
50. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice poate autoriza furnizarea de tehnologie sau produse software în baza unei solicitări din partea furnizorului atunci când nu sunt incidente scopurile menţionate la pct.37-38. Sarcina probării scopurilor pentru exportul de tehnologie sau produse software, altele decât cele menţionate în pct.37-38, revine solicitantului.
51. Solicitantul transmite o solicitare de autorizare către Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice cu prezentarea actelor confirmative ce ţin de categoria de tehnologie sau software, destinatarii acesteia, scopurile pentru care urmează a fi utilizată, condiţiile de utilizare, inclusiv ce ţin de netransmiterea tehnologiei către terţe persoane, condiţiile de păstrare şi utilizare a tehnologiei sau software, pentru a preveni preluarea neautorizată, precum şi alte caracteristici ce ţin de modalitatea de utilizare şi suport oferit după furnizarea tehnologiei sau a produselor software, precum şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.24/2025.
52. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice examinează în termenele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.24/2025 solicitarea de autorizare, iar pentru a stabili dacă nu sunt incidente interdicţiile stabilite în pct.37-38, va solicita suportul Agenţiei de Guvernare Electronică, Agenţiei de Securitate Cibernetică, Serviciului Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică şi Serviciului Fiscal de Stat, care vor prezenta avizul lor consultativ în termen de 15 zile din momentul recepţionării solicitării Comisiei.
53. Agenţia Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare, Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat cu privire la autorizaţiile emise în temeiul pct.50-52.
V. Cu privire la interdicţia de vânzare, furnizare, tranzit sau
export de echipamente, de tehnologie şi produse software:
54. Se interzice vânzarea, furnizarea, tranzitul sau exportul, în mod direct sau indirect, de echipamente, de tehnologie sau de produse software, prevăzute în anexa nr.3 la prezenta decizie, indiferent de ţara de origine a acestora, către orice persoană, entitate sau organism din Myanmar/Birmania, ori în scopul utilizării în Myanmar/Birmania pentru monitorizarea sau interceptarea de către regimul din Myanmar/Birmania sau în numele acestuia a internetului sau a comunicaţiilor telefonice prin reţele fixe sau mobile în Myanmar/Birmania, inclusiv furnizarea oricărui serviciu de monitorizare sau interceptare a telecomunicaţiilor sau a internetului de orice fel, de către cetăţeni ai Republicii Moldova sau de pe teritoriul Republicii Moldova.
55. Se interzice:
55.1. furnizarea, în mod direct sau indirect, de asistenţă tehnică sau de servicii de intermediere în legătură cu echipamentele, tehnologia sau produsele software specificate în anexa nr.3 la prezenta decizie, ori în legătură cu instalarea, furnizarea, fabricarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor şi a tehnologiei specificate în anexa nr.3 din prezenta decizie sau în legătură cu furnizarea, instalarea, operarea sau modernizarea oricărui produs software specificat în anexa nr.3 la prezenta decizie, către orice persoană, entitate sau organism din Myanmar/Birmania sau în scopul utilizării în Myanmar/Birmania;
55.2. furnizarea, în mod direct sau indirect, de finanţare sau asistenţă financiară în legătură cu echipamentele, tehnologia şi produsele software specificate în anexa nr.3 la prezenta decizie, către orice persoană, entitate sau organism din Myanmar/Birmania sau în scopul utilizării în Myanmar/Birmania;
55. 3. furnizarea oricărui serviciu de monitorizare sau de interceptare a telecomunicaţiilor sau a internetului, de orice natură, către sau în beneficiul direct sau indirect al guvernului din Myanmar/Birmania, al organismelor, societăţilor şi agenţiilor sale publice sau al oricărei persoane sau entităţi care acţionează în numele acestora sau în conformitate cu instrucţiunile acestora.
55.4. Prin “serviciu de monitorizare sau de interceptare a telecomunicaţiilor sau a internetului”, în sensul subpct. 55.3, se înţelege serviciul care asigură, utilizând în special echipamentele, tehnologia sau produsele software menţionate în anexa nr.3 la prezenta decizie, accesul la telecomunicaţiile primite sau efectuate de o anumită persoană şi la datele asociate convorbirilor, precum şi transmiterea acestora, în scopul extragerii, decodării, înregistrării, prelucrării, analizării sau stocării acestora sau al oricărei alte activităţi conexe.
56. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal nr.95/2021 şi ale Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, efectuează controlul vamal al mărfurilor scoase din Republica Moldova, având ca ţară de destinaţie Myanmar/Birmania, în vederea asigurării respectării măsurilor restrictive stabilite în pct.54-55.
57. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal nr.95/2021 şi ale Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal aprobă prin ordin mecanismul de control al mărfurilor menţionate la anexa nr.3 la prezenta decizie, care ar putea cădea sub incidenţa restricţiilor prevăzute la pct.54-55 şi îl aplică în cadrul efectuării controlului vamal.
57.1. La constatarea că mărfurile cad sub incidenţa măsurilor restrictive stabilite în pct.54- 55, Serviciul Vamal refuză efectuarea formalităţilor vamale, iar mărfurile nu părăsesc teritoriul vamal al Republicii Moldova.
58. În cazul în care în urma efectuării controlului vamal se constată că sunt suspiciuni că mărfurile declarate care cad sub incidenţa pct.54-55 ar putea fi încadrate în categoria mărfurilor strategice, Serviciul Vamal suspendă formalităţile vamale până la prezentarea actului permisiv emis de autoritatea emitentă sau a notificării emise de Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.
59. În cazul recepţionării refuzului Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice:
59.1. la tranzitul mărfurilor specificate la pct.54-55, Serviciul Vamal va refuza tranzitul respectiv pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
59.2. la exportul mărfurilor specificate la pct.54-55, Serviciul Vamal va refuza exportul respectiv, iar marfa nu va părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova.
60. Entităţile raportoare în sensul art.4 din Legea nr.308/2017 aplică măsurile de precauţie sporită prevăzute de Legea nr.308/2017, cu aplicarea criteriilor stabilite în pct.54-55, precum şi cele ce ţin de beneficiarul efectiv în efectuarea sau participarea la tranzacţiile cu clienţii. La apariţia criteriilor de risc sau a suspiciunii de încălcare a interdicţiilor prevăzute la pct.54-55, entităţile raportoare suspendă tranzacţia, notifică neîntârziat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat. La rândul său, Serviciul Fiscal de Stat, la confirmarea suspiciunilor, blochează fondurile şi resursele economice, obiect al tranzacţiilor raportate.
60.1. Pentru tranzacţiile ce nu cad sub incidenţa restricţiilor prevăzute la pct.54-55, însă urmau a fi autorizate în baza pct.63-65, entităţile raportoare se abţin de la executarea tranzacţiilor şi notifică conform Legii nr.25/2016 Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat sistează tranzacţia până la autorizarea acesteia de către Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice.
60.2. Decizia de sistare a tranzacţiei emisă de Serviciul Fiscal de Stat se aduce la cunoştinţă părţilor vizate, entităţii raportoare, Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice şi Consiliului Interinstituţional de Supervizare.
60.3. Supravegherea punerii în aplicare de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 a măsurilor stabilite la pct.60 se realizează de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 şi, respectiv, de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile din aria sa de competenţă, conform legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
61. Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Serviciul de Informaţii şi Securitate colectează date cu privire la potenţiale tranzacţii cu încălcarea prevederilor pct.54-55 şi dacă se confirmă suspiciuni, le remit Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal.
61.1. Serviciul Fiscal de Stat dispune blocarea fondurilor şi a resurselor economice care constituie obiectul tranzacţiei notificate conform pct.61.
61.2. Pentru tranzacţiile care presupun plasarea sub unul sau mai multe dintre regimurile vamale prevăzute de Codul vamal nr.95/2021, Serviciul Vamal suspendă plasarea sub regimul vamal solicitat şi informează solicitantul cu privire la motivele suspendării şi necesitatea de a solicita autorizare de la Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice.
62. Entităţile raportoare în sensul art.4 din Legea nr.308/2017, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, informează organele de drept cu privire la suspiciunile de eludare a sancţiunilor internaţionale, de comitere a infracţiunilor de spălare de bani sau alte date care ar putea constitui temei pentru iniţierea investigaţiilor penale sau, după caz, iniţiază din oficiu în baza competenţei, propriile cercetări.
63. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice poate autoriza furnizarea de tehnologie sau produse software în baza unei solicitări din partea furnizorului atunci când nu sunt incidente scopurile menţionate la pct.54-55. Sarcina probării scopurilor pentru exportul de tehnologie sau produse software, altele decât cele menţionate în pct.54-55, revine solicitantului.
64. Solicitantul transmite o solicitare de autorizare către Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice cu prezentarea actelor confirmative ce ţin de categoria de tehnologie sau software, destinatarii acesteia, scopurile pentru care urmează a fi utilizată, condiţiile de utilizare, inclusiv ce ţin de netransmiterea tehnologiei către terţe persoane, condiţiile de păstrare şi utilizare a tehnologiei sau software, pentru a preveni preluarea neautorizată, alte caracteristici ce ţin de modalitatea de utilizare şi suport oferit după furnizarea tehnologiei sau a produselor software, precum şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.24/2025.
65. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice examinează în termenele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.24/2025 solicitarea de autorizare, iar pentru a stabili dacă nu sunt incidente interdicţiile stabilite în pct.54-55, va solicita suportul Agenţiei de Guvernare Electronică, Agenţiei de Securitate Cibernetică şi Serviciului Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică, Serviciului Fiscal de Stat sau altor autorităţi relevante, care vor prezenta avizul său consultativ în termen de 15 zile din momentul recepţionării solicitării Comisiei.
66. Agenţia Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul Interinstituţional de Supervizare, Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat cu privire la autorizaţiile emise în temeiul pct.63-65.
VI. Cu privire la interdicţia de instruire militară şi cooperare militară
67. Se interzice furnizarea de instruire militară pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi pentru poliţia de frontieră sau cooperarea militară cu acestea.
68. Interdicţia menţionată la pct.67 nu se aplică în cazul instruirii sau al cooperării care vizează consolidarea principiilor democratice, a statului de drept sau respectarea dreptului internaţional, inclusiv a dreptului internaţional în domeniul drepturilor omului în Myanmar/Birmania.
69. Persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova se vor abţine de la orice acţiuni care ar putea duce la încălcarea interdicţiilor specificate la pct.67.
70. Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Armata Naţională, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Carabinieri, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, precum şi toate subdiviziunile subordonate acestora nu vor întreprinde careva acţiuni contrare interdicţiilor menţionate la pct.67, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele:
70.1. neadmiterea, iar dacă au fost admise, suspendarea admiterii în instruire militară a personalului forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi a personalului poliţiei de frontieră din Myanmar/Birmania;
70.2. evitarea încheierii, sau dacă au fost încheiate, suspendarea punerii în aplicare a acordurilor de schimb de experienţă, instruire, operaţiuni comune sau a altor forme de cooperare cu implicarea personalului forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi a personalului poliţiei de frontieră din Myanmar/Birmania;
70.3 neadmiterea vizitelor în Myanmar/Birmania, sau dacă au fost deja aprobate, suspendarea lor pentru personalul Ministerului Apărării, Statului Major al Apărării, Armatei Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General de Carabinieri, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, precum şi a tuturor subdiviziunilor subordonate acestora;
70.4 neadmiterea vizitelor în Republica Moldova, sau dacă deja au fost aprobate, suspendarea lor pentru personalul forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi a personalului poliţiei de frontieră din Myanmar/Birmania.
71. Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova peste hotare vor asigura consultarea Ministerului Afacerilor Interne şi / sau Ministerului Apărării în cursul examinării cererilor de viză de intrare pe teritoriul Republicii Moldova pentru personalul forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi pentru personalul poliţiei de frontieră din Myanmar/Birmania. Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării vor confirma sau infirma existenţa circumstanţelor prevăzute la pct.68 din prezenta decizie.
72. Prestatorii de servicii de detectiv particular şi de pază în sensul Legii nr.283/2003 privind activitatea particulară de detectiv şi de pază, administratorii de tiruri de tragere, antrenorii de tir, deţinătorii de arme şi muniţii în sensul Legii nr.130/2012 privind regimul armelor şi muniţiilor se vor abţine de la orice activitate care ar putea implica activităţile interzise în pct.67.
73. Ministerul Afacerilor Interne, în baza prevederilor art.11 lit.d) din Legea nr.283/2003, şi articolului 5 alin.(11) din Legea nr.283/2003, precum şi în baza art.3 alin.(3) lit.b) din Legea nr.130/2012 va exercita controlul asupra prestatorilor de servicii de detectiv particular şi de pază autorizaţi, precum şi asupra administratorilor de tiruri de tragere, al antrenorilor de tiruri şi al altor subiecţi privind modul de executare a legislaţiei, inclusiv a măsurilor prevăzute în pct.67, în special, ce ţin de posibile interacţiuni cu personalul forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi cu personalul poliţiei de frontieră din Myanmar/Birmania.
74. Serviciul de Informaţii şi Securitate va colecta date cu privire la potenţiale acţiuni care încalcă prevederile pct.67 cu informarea ulterioară a Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Apărării.
75. Pentru activităţile care se încadrează în excepţiile stabilite la pct.68, Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Armata Naţională, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Carabinieri, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, precum şi toate subdiviziunile subordonate acestora vor adresa o solicitare de autorizare Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice în condiţiile prevăzute la pct.68-70 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.24/2025.
76. Entităţile raportoare în sensul art.4 din Legea nr.308/2017 aplică măsurile de precauţie sporită prevăzute de Legea nr.308/2017, cu aplicarea interdicţiilor stabilite în pct.67 şi a excepţiilor din pct.68, precum şi cele ce ţin de beneficiarul efectiv în efectuarea sau participarea la tranzacţiile cu clienţii. La apariţia criteriilor de risc sau a suspiciunii de încălcare a interdicţiilor prevăzute la pct.67, entităţile raportoare se abţin de la încheierea tranzacţiei şi notifică neîntârziat, dar nu mai târziu de 24 ore, Serviciul Fiscal de Stat. La rândul său, Serviciul Fiscal de Stat, sistează tranzacţia în condiţiile Legii 25/2016, iar la confirmarea suspiciunilor, blochează fondurile şi resursele economice, obiect al tranzacţiilor raportate.
76.1. Decizia de sistare a tranzacţiei emisă de Serviciul Fiscal de Stat conform pct.76 se aduce la cunoştinţă părţilor vizate, entităţii raportoare, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Consiliului Interinstituţional de Supervizare.
76.2. Supravegherea punerii în aplicare de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 a măsurilor stabilite la pct.76 se realizează de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 şi, respectiv, de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile din aria sa de competenţă, conform legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
77. Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Serviciul de Informaţii şi Securitate colectează date cu privire la potenţiale tranzacţii cu încălcarea prevederilor pct.67 şi dacă se confirmă suspiciuni, le remit Serviciului Fiscal de Stat.
77.1. Serviciul Fiscal de Stat dispune blocarea fondurilor şi a resurselor economice care constituie obiectul tranzacţiei notificate conform pct.77.
VII. Prevederi finale
78. Serviciul de Informaţii şi Securitate va elabora, în termen proxim şi în funcţie de informaţia de care dispune, lista persoanelor fizice şi juridice faţă de care există probe şi informaţii documentate că sunt asociate subiecţilor restricţiilor, prevăzuţi în anexa nr.1 la prezenta decizie, şi va întreprinde acţiunile subsecvente stabilite la art.6 din Legea nr.25/2016.
78.1. Totodată, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaţionale, entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie sporită privind clienţii şi în cazul subiecţilor menţionaţi la art.6 alin.(1) din Legea nr.25/2016.
79. Se interzice participarea cu intenţie la activităţi care au drept scop sau efect eludarea interdicţiilor prevăzute la pct.1, 2, 13, 22-25, 37-38, 54-55 şi 67.
80. Pentru identificarea, prevenirea şi evitarea activităţilor sau a tranzacţiilor care urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaţionale prevăzute la pct.1, 2, 13, 22-25, 37-38, 54-55 şi 67, instituţiile şi autorităţile publice cu competenţe în domeniul vizat întreprind măsurile necesare în conformitate cu art.6 din Legea nr.25/2016.
81. Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice, informează Consiliul interinstituţional de supervizare cu privire la situaţiile considerate ca fiind o încălcare a măsurilor restrictive internaţionale aplicate prin prezenta decizie.
82. Ca urmare a recepţionării informaţiilor menţionate la pct.81, Consiliul interinstituţional de supervizare va sesiza organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie.
83. Autorităţile şi instituţiile publice pot sesiza direct organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie. În aceste cazuri, copia sesizării se transmite pe adresa Consiliului interinstituţional de supervizare.
84. Autorităţile şi instituţiile publice abilitate prin prezenta decizie informează Consiliul interinstituţional de supervizare semestrial, precum şi la solicitare, despre acţiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie, precum şi, neîntârziat, despre dificultăţile de aplicare identificate.
85. Consiliul interinstituţional de supervizare, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, va informa în termen rezonabil instituţiile relevante ale Uniunii Europene despre acţiunile întreprinse pe plan intern şi despre dificultăţile de aplicare a măsurilor restrictive vizate.
86. Ţinerea în evidenţă a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie se face cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul în care această posibilitate nu este prevăzută de prevederile legale speciale ce reglementează atribuţiile lor de serviciu, persoanele responsabile din cadrul Consiliului interinstituţional de supervizare şi al altor autorităţi/instituţii publice competente pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracţiunile comise de către subiecţii restricţiilor, la condamnările penale ale acestora sau la măsurile de securitate cu privire la aceştia, numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru desfăşurarea procedurilor de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale şi de întocmire şi completare a listei naţionale cu subiecţi ai restricţiilor. În asemenea situaţii, Consiliul interinstituţional de supervizare şi autorităţile/instituţiile publice competente exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr.25/2016 în calitate de operatori de date cu caracter personal, iar persoanele responsabile din cadrul acestora - în calitate de persoane împuternicite de către operator, astfel cum sunt reglementate în legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.
87. Asigurarea publicităţii informaţiilor referitoare la subiecţii restricţiilor, cu respectarea condiţiilor stabilite de Legea nr.25/2016, nu constituie o încălcare a reglementărilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi nu atrage răspunderea persoanelor responsabile.
88. Nu se dă curs niciunei cereri în legătură cu orice contract sau tranzacţie a cărei executare a fost afectată, în mod direct sau indirect, în totalitate sau în parte, de măsurile impuse în temeiul prezentei decizii, inclusiv al cererilor de despăgubire sau al oricărei alte cereri de acest tip, cum ar fi cererile de compensare sau cele în baza unei garanţii, în special al cererilor de prelungire sau de plată a unei obligaţiuni, a unei garanţii sau a unei indemnizaţii, în special a unei garanţii financiare sau a unei indemnizaţii financiare, indiferent de formă, în cazul în care sunt formulate de:
88.1. subiecţii restricţiilor;
88.2.orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism care acţionează prin intermediul sau în numele unuia dintre subiecţii restricţiilor.
89. Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se publică inclusiv pe site-ul web oficial al Guvernului, precum şi pe site-urile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice responsabile de punerea în aplicare a acesteia.
90. Consiliul interinstituţional de supervizare poate modifica prezenta decizie prin adoptarea deciziilor de modificare, emise în baza ordinelor ministrului afacerilor externe de aliniere la măsurile restrictive ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(8) din Legea nr.25/2016.
91. Mecanismul de implementare a măsurilor restrictive internaţionale instituit prin prezenta decizie se aplică pe durata valabilităţii Deciziei 2013/184/PESC a Consiliului Uniunii Europene din 22 aprilie 2013, cu modificările ulterioare.
| PRIM-MINISTRU, | |
| PREŞEDINTE AL CONSILIULUI | |
| INTERINSTITUŢIONAL DE SUPERVIZARE | Vasile TOFAN |
| Nr.54. Chişinău, 2 septembrie 2026. | |
Anexa nr.1
la Decizia CIS nr.54/2026
LISTA
subiecţilor în privinţa cărora au fost aplicate măsurile restrictive internaţionale
conform Deciziei 2013/184/PESC a Consiliului din 22 aprilie 2013
A. Persoanele fizice menţionate la punctele 1, 2 şi 13
| Nr. Crt. |
Numele | Informaţii de identificare | Motivele aplicării măsurilor restrictive de către Uniunea Europeană | Data includerii pe listă de către Uniunea Europeană şi data aplicării restricţiilor de către Republica Moldova |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 1. | Aung Kyaw Zaw | Data naşterii: 20 august 1961 Genul: masculin Paşaport nr.: DM000826 Data eliberării: 22 noiembrie 2011 Data expirării: 21 noiembrie 2021 Număr militar de identificare: BC 17444 |
Generalul-locotenent Aung Kyaw Zaw a fost şeful Biroului de operaţiuni speciale nr.3 al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) începând din august 2015 până la sfârşitul anului 2017. Biroul de operaţiuni speciale nr.3 era însărcinat cu supravegherea comandamentului de vest şi, în acest context, generalul-locotenent Aung Kyaw Zaw este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către comandamentul de vest în perioada respectivă. Printre aceste atrocităţi se numără uciderile ilegale, violenţa sexuală şi incendierea sistematică a caselor şi clădirilor populaţiei Rohingya. | UE - 25.06.2018 RM - 24.07.2018 |
| 2. | Maung Maung Soe | Data naşterii: martie 1964 Genul: masculin Număr naţional de identificare: Tatmadaw Kyee 19571 |
Generalul-maior Maung Maung Soe a fost comandantul comandamentului de vest al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) începând din octombrie 2016 până la 10 noiembrie 2017, fiind însărcinat cu supravegherea operaţiilor militare din statul Rakhine. În acest context, el este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către comandamentul de vest în perioada respectivă. Printre aceste atrocităţi se numără uciderile ilegale, violenţa sexuală şi incendierea sistematică a caselor şi clădirilor populaţiei Rohingya. | UE - 25.06.2018 RM -24.07.2018 |
| 3. | Than Oo | Data naşterii: 12 octombrie 1973 Genul: masculin Număr militar de identificare: BC 25723 |
Generalul de brigadă Than Oo a fost comandantul celei de a 99-a divizii de infanterie uşoară a forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) până în luna mai 2018. În acest context, el este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către cea de a 99-a divizie de infanterie uşoară în a doua jumătate a anului 2017. Printre aceste atrocităţi se numără uciderile ilegale, violenţa sexuală şi incendierea sistematică a caselor şi clădirilor populaţiei Rohingya. | UE - 25.06.2018 RM -24.07.2018 |
| 4. | Aung Aung | Genul: masculin; Număr militar de identificare: BC 23750 |
Generalul-locotenent Aung Aung este comandantul Biroului de operaţiuni speciale nr.2 din octombrie 2022. El este fostul comandant al Comandamentului de sud-vest al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi fost comandant al celei de a 33-a divizii de infanterie uşoară a forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). În acest context, el este răspunzător pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către cea de a 33-a divizie de infanterie uşoară în a doua jumătate a anului 2017. Printre acestea se numără uciderile ilegale, violenţa sexuală şi incendierea sistematică a caselor şi clădirilor populaţiei Rohingya. | UE - 25.06.2018 RM -24.07.2018 |
| 5. | Khin Maung Soe | Data naşterii: 1972 Genul: masculin |
Generalul de brigadă Khin Maung Soe este comandantul comandamentului pentru operaţii militare nr.15, denumit uneori şi “cea de a 15-a divizie de infanterie uşoară”, din cadrul forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw)“ de care aparţine batalionul de infanterie nr.564. În acest context, el este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către comandamentul pentru operaţii militare nr.15, în special de batalionul de infanterie nr.564, în a doua jumătate a anului 2017. Printre aceste atrocităţi se numără uciderile ilegale, violenţa sexuală şi incendierea sistematică a caselor şi clădirilor populaţiei Rohingya. | UE - 25.06.2018 RM -24.07.2018 |
| 6. | Thura San Lwin | Data naşterii: 17 martie 1959 Genul: masculin |
Generalul de brigadă Thura San Lwin a fost comandantul poliţiei de frontieră începând din octombrie 2016 până la începutul lunii octombrie 2017. În acest context, el este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către poliţia de frontieră în perioada respectivă. Printre aceste atrocităţi se numără uciderile ilegale şi incendierea sistematică a caselor şi clădirilor populaţiei Rohingya. | UE - 25.06.2018 RM -24.07.2018 |
| 7. | Thant Zin Oo | Genul: masculin | Thant Zin Oo a fost comandantul celui de al optulea batalion de poliţie de securitate. În această calitate, el este răspunzător de atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către cel de al optulea batalion de poliţie de securitate în a doua jumătate a anului 2017. Printre încălcările grave ale drepturilor omului se numără uciderile ilegale şi incendierea sistematică a caselor şi clădirilor populaţiei Rohingya. Respectivele încălcări au fost comise în asociere şi cu sprijinul direct al celei de a 33-a divizii de infanterie uşoară a forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) condusă de generalul-locotenent (fost general de brigadă) Aung Aung. Thant Zin Oo este, prin urmare, asociat cu persoana inclusă pe listă, generalul-locotenent Aung Aung. | UE - 25.06.2018 RM -24.07.2018 |
| 8. | Ba Kyaw | Genul: masculin | Ba Kyaw este sergent-major în cadrul celui de al 564-lea batalion de infanterie uşoară al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). El a comis atrocităţi şi încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv ucideri, deportări şi tortură, împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine în a doua jumătate a anului 2017. Acesta a fost identificat în special drept unul dintre principalii autori ai masacrului de la Maung Nu din 27 august 2017. | UE - 21.12.2018 RM -12.02.2019 |
| 9. | Tun Naing | Genul: masculin | Tun Naing este comandantul bazei poliţiei de frontieră din Taung Bazar. În această calitate, el este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către poliţia de frontieră din Taung Bazar înaintea, în jurul şi după data de 25 august 2017, inclusiv detenţie forţată, rele tratamente şi tortură. | UE -21.12.2018 RM -12.02.2019 |
| 10. | Khin Hlaing | Data naşterii: 2 mai 1968; Genul: masculin |
Generalul-locotenent Khin Hlaing este comandantul Biroului de operaţiuni speciale nr.4 începând din octombrie 2022. El este fostul comandant al regiunii Triunghi a forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). El este fostul comandant al celei de a 99-a divizii de infanterie uşoară şi a fost comandantul Comandamentului de nord-est al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). În calitate de comandant al celei de a 99-a divizii de infanterie uşoară, el a supravegheat operaţiile militare desfăşurate în statul Shan în 2016 şi la începutul lui 2017. În această calitate, el este răspunzător de atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei rurale aparţinând minorităţilor etnice în statul Shan în a doua jumătate a anului 2016 de către cea de a 99-a divizie de infanterie uşoară. Printre acestea se numără uciderile ilegale, detenţia forţată şi distrugerea satelor. | UE -21.12.2018 RM -12.02.2019 |
| 11. | Aung Myo Thu | Genul: masculin | Maiorul Aung Myo Thu este comandantul brigăzii de luptă a celei de a 33-a divizii de infanterie uşoară a forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). În calitatea de comandant al brigăzii de luptă a celei de a 33-a divizii de infanterie uşoară, a supravegheat operaţiile militare desfăşurate în statul Rakhine în 2017. În acest context, el este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către cea de a 33-a divizie de infanterie uşoară în a doua jumătate a anului 2017. Printre acestea se numără uciderile ilegale, violenţa sexuală şi detenţia forţată. | UE -21.12.2018 RM -12.02.2019 |
| 12. | Thant Zaw Win | Genul: masculin | Thant Zaw Win este maior în cadrul celui de al 564-lea batalion de infanterie uşoară al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). În această calitate, el a supravegheat operaţiile militare desfăşurate în statul Rakhine şi este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către cel de al 564-lea batalion de infanterie uşoară, în special în şi în jurul satului Maung Nu la 27 august 2017. Printre aceste atrocităţi se numără uciderile ilegale, violenţa sexuală şi incendierea sistematică a caselor şi clădirilor populaţiei Rohingya. | UE -21.12.2018 RM - 12.02.2019 |
| 13. | Kyaw Chay | Genul: masculin | Kyaw Chay este caporal în cadrul poliţiei de frontieră. El a fost staţionat anterior în Zay Di Pyin şi a fost comandantul bazei poliţiei de frontieră din Zay Di Pyin în perioada din jurul datei de 25 august 2017, când au fost comise o serie de încălcări ale drepturilor omului de către poliţia de frontieră sub comanda sa. În acest context, el este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise împotriva populaţiei Rohingya din statul Rakhine de către poliţia de frontieră în perioada respectivă. De asemenea, a participat la încălcări grave ale drepturilor omului. Printre aceste încălcări se numără rele tratamente aplicate deţinuţilor şi tortura. | UE -21.12.2018 RM -12.02.2019 |
| 14. | Nyi Nyi Swe | Genul: masculin | Generalul-maior Nyi Nyi Swe a fost comandantul comandamentului de nord al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). În această calitate, el este responsabil pentru atrocităţile şi încălcările grave ale drepturilor omului comise în statul Kachin în perioada cuprinsă între mai 2016 şi aprilie 2018 (până la numirea sa în funcţia de comandant al comandamentului de sud-vest) de către comandamentul de nord, inclusiv aplicarea de rele tratamente civililor. El este, de asemenea, responsabil pentru obstrucţionarea acordării ajutorului umanitar civililor care aveau nevoie de ajutor din statul Kachin în perioada respectivă, în special blocarea transporturilor de alimente. | UE -21.12.2018 RM - 12.02.2019 |
| 15. | Min Aung Hlaing | Data naşterii: 3.7.1956; Locul naşterii: Tavoy, Myanmar/Birmania; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Numărul naţional de identificare: 12/SAKHANA(N)020199; Sexul: masculin |
Min Aung Hlaing este comandantul suprem al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) începând din 2011. Este preşedintele Comisiei privind pacea şi securitatea statului (SSPC); a deţinut aceeaşi funcţie în cadrul Consiliului administrativ al statului (CAS) până când acesta a fost înlocuit de SSPC la 31 iulie 2025. Este, de asemenea, membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS). Min Aung Hlaing s-a proclamat “prim-ministru” la 1 august 2021. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, dând la o parte rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. La cererea lui Min Aung Hlaing, CNAS a prelungit în mod formal starea de urgenţă prin prelungiri consecutive până la 31 iulie 2025. Concentrând toată puterea în propriile sale mâini şi în calitatea sa de preşedinte al CAS/SSPC, comandantul suprem Min Aung Hlaing a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS/SSPC a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS/SSPC au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. În calitatea sa de preşedinte al CAS/SSPC, comandantul suprem Min Aung Hlaing este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. În 2018, ONU şi organizaţii internaţionale ale societăţii civile au raportat încălcări flagrante ale drepturilor omului şi încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar săvârşite în statele Kachin, Rakhine şi Shan împotriva populaţiei rohingya de către forţele militare şi poliţieneşti începând din 2011 şi au ajuns la concluzia că multe dintre respectivele încălcări se numără printre cele mai grave crime conform dreptului internaţional. În calitatea sa de comandant suprem al Tatmadaw începând din 2011, Min Aung Hlaing este direct responsabil pentru încălcările grave şi abuzurile respective împotriva populaţiei rohingya. |
UE - 22.03.2021 RM -14.05.2021 |
| 17. | Soe Win | Data naşterii: 1.3.1960; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Soe Win este comandantul suprem adjunct al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) începând din 2011. Este vicepreşedinte al Comisiei privind pacea şi securitatea statului (SSPC); a deţinut anterior aceeaşi funcţie în cadrul Consiliului administrativ al statului (CAS) până când acesta a fost înlocuit de SSPC la 31 iulie 2025. Este, de asemenea membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS). La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. Soe Win a participat la reuniunea CNAS din 31 ianuarie 2022, care a prelungit starea de urgenţă prin prelungiri consecutive până la 31 iulie 2025. În calitatea sa de vicepreşedinte al CAS/SSPC, comandantul suprem adjunct Soe Win a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS/SSPC a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS/SSPC au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. În calitatea sa de vicepreşedinte al CAS/SSPC, comandantul suprem adjunct Soe Win este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. În 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite şi organizaţii internaţionale ale societăţii civile au raportat încălcări flagrante ale drepturilor omului şi încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar săvârşite în statele Kachin, Rakhine şi Shan împotriva populaţiei rohingya de către forţele militare şi de poliţie începând din 2011 şi au ajuns la concluzia că multe dintre respectivele încălcări se numără printre cele mai grave crime conform dreptului internaţional. În calitatea sa de comandant suprem adjunct al Tatmadaw începând din 2011, Soe Win este responsabil pentru încălcările grave şi abuzurile respective împotriva populaţiei rohingya. |
UE - 22.03.2021 RM -14.05.2021 |
| 18. | Sein Win | Data naşterii: 24.7.1956; Locul naşterii: Pyin Oo Lwin, Myanmar/Birmania; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
General-locotenentul Sein Win este membru al Tatmadaw şi fost ministru al apărării (între 24 august 2015 şi 1 februarie 2021). Începând din februarie 2021, a fost preşedintele Organizaţiei Veteranilor de Război din Myanmar/Birmania. La 1 februarie 2021, a participat la o reuniune a Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS), alături de alţi membri ai Tatmadaw. Reuniunea CNAS a fost neconstituţională, întrucât nu i-a inclus pe membrii civili ai Tatmadaw. În timpul respectivei reuniuni, Myint Swe a fost declarat preşedinte în exerciţiu. Apoi, Myint Swe a declarat stare de urgenţă şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului către comandantul suprem al serviciilor de apărare, Min Aung Hlaing. A fost încălcată procedura de declarare a stării de urgenţă întrucât, conform Constituţiei, numai preşedintele are dreptul de a declara starea de urgenţă. Prin participarea sa la reuniunea CNAS în cadrul căreia s-a decis declararea stării de urgenţă şi transferarea competenţelor legislative, executive şi judiciare ale statului către comandantul suprem al serviciilor de apărare, Sein Win a contribuit la declararea rezultatelor alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 ca fiind nevalide şi la răsturnarea guvernului ales în mod democratic. Prin urmare, este răspunzător de subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. În 2018, ONU şi organizaţii internaţionale ale societăţii civile au raportat încălcări flagrante ale drepturilor omului şi încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar săvârşite începând din 2011 în statele Kachin, Rakhine şi Shan împotriva populaţiei Rohingya de către forţele militare şi poliţieneşti şi au ajuns la concluzia că multe dintre respectivele încălcări se numără printre cele mai grave crime conform dreptului internaţional. În calitate de ministru al apărării între 24 august 2015 şi 1 februarie 2021, Sein Win este răspunzător de încălcările grave şi abuzurile grave respective împotriva populaţiei Rohingya. |
UE - 22.03.2021 RM -14.05.2021 |
| 19. | Thein Soe (alias U Thein Soe) |
Data naşterii: 23 ianuarie 1952 Locul naşterii: Kani, Myanmar/Birmania Cetăţenie: Myanmar/Birmania Genul: masculin |
Thein Soe a fost numit preşedinte al Comisiei electorale a Uniunii (CEU) la 2 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de preşedinte al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor fără nicio dovadă concretă de fraudă, Thein Soe a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 22.03.2021 RM -14.05.2021 |
| 20. | Mya Tun Oo | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 4.5.1961 sau 5.5.1961; Sexul: masculin |
Generalul Mya Tun Oo este membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). A fost ministru al apărării în perioada 1 februarie 2021-3 august 2023 şi membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) până la dizolvarea acestuia la 31 iulie 2025. La 1 februarie 2023, a fost numit, de asemenea, viceprim-ministru. Începând de la 1 august 2023, şi-a asumat şi rolul de ministru unional al transporturilor şi comunicaţiilor. Totodată, el are în subordine alte organisme de supraveghere controlate de juntă în domeniul investiţiilor străine şi al comerţului. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. Mya Tun Oo a participat la reuniunea Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) din 31 ianuarie 2022, care a prelungit starea de urgenţă până la 31 iulie 2022. În calitatea sa de membru al CNAS şi al CAS, generalul Mya Tun Oo a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. În calitatea sa de fost membru al CAS, generalul Mya Tun Oo este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. De asemenea, în calitatea sa de fost ministru al apărării, Mya Tun Oo este răspunzător pentru atacurile prin care forţele militare au ucis, în statul Kayah, la 25 decembrie 2021, peste 30 de persoane, inclusiv copii şi personal umanitar, precum şi pentru uciderea în masă şi torturarea civililor pe întreg teritoriul Myanmarului/Birmaniei. În precedenta sa calitate de ministru al apărării, generalul Mya Tun Oo a fost, de asemenea, răspunzător pentru bombardamentele, raidurile aeriene şi alte violenţe la scară largă comise de forţele armate din Myanmar/Birmania în cursul anului 2022. Prin urmare, el este răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania. În 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite şi organizaţii internaţionale ale societăţii civile au raportat încălcări flagrante ale drepturilor omului şi încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar săvârşite în statele Kachin, Rakhine şi Shan împotriva populaţiei rohingya de către forţele militare şi de poliţie începând din 2011 şi au ajuns la concluzia că multe dintre respectivele încălcări se numără printre cele mai grave crime conform dreptului internaţional. Mya Tun Oo a fost adjunct al şefului Statului-Major General al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), a treia cea mai importantă funcţie din cadrul Tatmadaw, din august 2016 până când a fost numit ministru al apărării. În această calitate, el a supravegheat operaţiile militare desfăşurate în statul Rakhine şi a coordonat diferitele forţe armate, inclusiv forţele terestre, cele navale şi cele aeriene, precum şi utilizarea artileriei. Prin urmare, este responsabil pentru respectivele încălcări grave şi abuzuri grave împotriva populaţiei rohingya. |
UE - 22.03.2021 RM -14.05.2021 |
| 21. | Dwe Aung Lin | Data naşterii: 31.5.1962; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Generalul-locotenent Dwe Aung Lin este membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi a fost secretarul Consiliului administrativ al statului (CAS) până când acesta a fost înlocuit de Comisia privind pacea şi securitatea statului (SSPC) la 31 iulie 2025. Este membru al SSPC din 31 iulie 2025. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. Generalul-locotenent Dwe Aung Lin a fost numit secretar al CAS la 2 februarie 2021 şi este cel care a emis ordinele CAS. Printre altele, a ordonat înlăturarea unor persoane din funcţiile în care fuseseră numite de către guvernul ales în mod democratic, precum şi înlocuirea membrilor comisiei electorale din Myanmar/Birmania. În calitatea sa de membru al CAS/SSPC şi de fost secretar al CAS, generalul-locotenent Dwe Aung Lin a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS/SSPC a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS/SSPC au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. În calitatea sa de membru al CAS/SSPC şi de fost secretar al CAS, generalul-locotenent Dwe Aung Lin este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 22.03.2021 RM - 14.05.2021 |
| 22. | Ye Win Oo | Data naşterii: 21.2.1966; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Generalul-locotenent Ye Win Oo este membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi a fost secretarul asociat al Consiliului administrativ al statului (CAS) până când acesta a fost înlocuit de Comisia privind pacea şi securitatea statului (SSPC). Este secretar al SSPC de când aceasta a înlocuit CAS. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. La 2 februarie 2021, generalul-locotenent Ye Win Oo a fost numit secretar asociat al CAS. La 31 iulie 2025, CAS a fost înlocuit de SSPC, iar Ye Win Oo a fost numit secretar al SSPC. În calitatea sa de membru şi secretar asociat/secretar al CAS/SSPC, generalul-locotenent Ye Win Oo a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS/SSPC a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele de securitate şi autorităţile din Myanmar/Birmania care funcţionează sub controlul CAS/SSPC au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. În calitatea sa de membru şi secretar asociat/secretar al CAS/SSPC, generalul-locotenent Ye Win Oo este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 22.03.2021 RM - 14.05.2021 |
| 23. | Maung Maung Kyaw | Data naşterii: 23 iulie 1964; Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Generalul Maung Maung Kyaw este un fost membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw).S-a pensionat în ianuarie 2022. El a fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) până în februarie 2023. Anterior a fost comandant suprem al forţelor aeriene din Myanmar/Birmania în perioada 2018-ianuarie 2022. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitate de membru al CAS, generalul Maung Maung Kyaw a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi este răspunzător de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător de subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând civili şi protestatari neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. În calitate de fost membru al CAS, generalul Maung Maung Kyaw a fost direct răspunzător de deciziile represive respective şi de încălcări grave ale drepturilor omului. De asemenea, în fosta sa calitate de şef al forţelor aeriene din Myanmar/Birmania, a fost direct răspunzător de atentatele cu bombă din statul Kayah din decembrie 2021, care au vizat populaţia civilă şi au provocat un număr mare de victime. Prin urmare, el este răspunzător de încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 22.03.2021 RM - 14.05.2021 |
| 24. | Moe Myint Tun | Data naşterii: 24.5.1968; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
General-locotenentul Moe Myint Tun a fost membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi membru al Consiliului administrativ al statului (CAS). La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. Ca parte a loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CAS, general-locotenentul Moe Myint Tun a fost direct implicat în luarea deciziilor în ceea ce priveşte funcţii de stat şi responsabil pentru aceste decizii şi este, prin urmare, responsabil pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând de la 1 februarie 2021, omorând civili şi protestatari neînarmaţi, limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet, şi efectuând arestări arbitrare şi plasând în detenţie lideri ai opoziţiei şi opozanţi ai loviturii de stat. Influenţa sa continuă în regimul juntei este exemplificată prin faptul că membrii familiei sale primesc contracte substanţiale în domeniul construcţiilor, care, de regulă, sunt acordate numai pe baza legăturilor cu înalţi funcţionari. În calitatea sa de fost membru al CAS, general-locotenentul Moe Myint Tun este direct responsabil pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. În 2018, ONU şi organizaţii internaţionale ale societăţii civile au raportat încălcări flagrante ale drepturilor omului şi încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar săvârşite în statele Kachin, Rakhine şi Shan împotriva populaţiei Rohingya de către forţele militare şi poliţieneşti începând din 2011 şi au ajuns la concluzia că multe dintre respectivele încălcări se numără printre cele mai grave crime conform dreptului internaţional. General-locotenentul Moe Myint Tun a fost şeful Biroului de operaţiuni speciale nr.6 (BSO 6) şi şef al Statului-Major General (forţele terestre) din cadrul forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) până în 2019. În această calitate, el a supravegheat operaţii în statul Rakhine. Prin urmare, este responsabil pentru respectivele încălcări grave şi abuzuri grave împotriva populaţiei Rohingya. |
UE - 22.03.2021 RM -14.05.2021 |
| 25. | Than Hlaing | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 1965; Genul: masculin |
General-locotenentul Than Hlaing este membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). A fost numit ministru adjunct al afacerilor interne şi şef al poliţiei la 2 februarie 2021 şi a demisionat din respectivele funcţii la 5 mai 2022. În prezent, face parte din forţele de rezervă. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. Numit de CAS, general-locotenentul Than Hlaing a fost implicat în acţiuni şi politici care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. De asemenea, forţele de poliţie care acţionau sub autoritatea general-locotenentului Than Hlaing au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând civili şi protestatari neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, efectuând arestări arbitrare şi plasând în detenţie lideri ai opoziţiei şi opozanţi ai loviturii de stat. În precedenta sa calitate de ministru adjunct al afacerilor interne şi şef al poliţiei, general-locotenentul Than Hlaing a fost direct răspunzător de luarea deciziilor privind politicile represive şi acţiunile violente ale poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici şi este, prin urmare răspunzător de încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania. |
UE - 22.03.2021 RM -14.05.2021 |
| 26. | Mahn Nyein Maung (alias P′do, Phado Man Nyein Maung) |
membru al Consiliului administrativ al statului; Data naşterii: cca 1947; Locul naşterii: Maungdaw, Myanmar/Birmania; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Mahn Nyein Maung este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS). La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, Mahn Nyein Maung a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, Mahn Nyein Maung este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM -14.05.2021 |
| 27. | Thein Nyunt | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 26.12.1944; Locul naşterii: Kawkareik (statul Karen), Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Număr de identificare: 12/THAGAKA(NAING)012432; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului; preşedinte al Noului Partid pentru Democraţia Naţională (NNDP) |
Thein Nyunt este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) şi al organului său consultativ central. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Thein Nyunt a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Thein Nyunt este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM -14.05.2021 |
| 28. | Khin Maung Swe | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 24.7.1942; Locul naşterii: Ngathaingchaung, districtul Pathein, Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului; preşedinte al partidului Forţa Democratică Naţională (NDF) |
Khin Maung Swe este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) şi al organului său consultativ central. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Khin Maung Swe a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Khin Maung Swe este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM -14.05.2021 |
| 29. | Aye Nu Sein | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 24.3.1957; Locul naşterii: Sittwe, statul Rakhine, Myanmar/Birmania; Sexul: feminin; Funcţia: membră a Consiliului administrativ al statului; vicepreşedintă a Partidului Naţional Arakan |
Aye Nu Sein este membră a Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi a organului său consultativ central, precum şi fostă membră a Consiliului administrativ al statului (CAS) şi a organului său consultativ central. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membră a CNAS şi a organului său consultativ central, precum şi de fostă membră a CAS şi a organului său consultativ central, Aye Nu Sein a fost direct implicată în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabilă de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzătoare pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membră a CNAS şi a organului său consultativ central, precum şi de fostă membră a CAS şi a organului său consultativ central, Aye Nu Sein este direct răspunzătoare pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM -14.05.2021 |
| 30. | Jeng Phang Naw Htaung | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului (CAS); ministru al afacerilor etnice |
Începând din 31 iulie 2025, Jeng Phang Naw Htaung este ministru al sportului şi tineretului şi ministru unional în domeniul hotelurilor şi al turismului. Este, de asemenea, fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) şi ministru al afacerilor etnice. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de ministru al sportului şi tineretului şi de ministru unional în domeniul hotelurilor şi al turismului, precum şi de fost membru al CAS şi ministru al afacerilor etnice, Jeng Phang Naw Htaung a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de ministru al sportului şi tineretului şi de ministru unional în domeniul hotelurilor şi al turismului, precum şi de fost membru al CAS şi ministru al afacerilor etnice, Jeng Phang Naw Htaung este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM -14.05.2021 |
| 31. | Maung Ha | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului (CAS); membru al organului consultativ central al CAS |
Maung Ha a fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) şi al organului său consultativ central. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Maung Ha a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Maung Ha este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM -14.05.2021 |
| 32. | Sai Long Hseng | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 18.4.1947; Locul naşterii: Kengtung, Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Permis de confirmare a cetăţeniei: Katana (Naing) 0052495; Număr naţional de identificare: 13/KATANA (N)-005249; Funcţia: fost membru al Consiliului administrativ al statului |
Sai Long Hseng a fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) şi al organului său consultativ central. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Sai Long Hseng a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Sai Long Hseng este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM - 14.05.2021 |
| 33. | Saw Daniel | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 25.11.1957; Locul naşterii: Loikaw (statul Kayah), Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului |
Saw Daniel este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) şi al organului său consultativ central. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Saw Daniel a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Saw Daniel este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM - 14.05.2021 |
| 34. | Dr. Banyar Aung Moe | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 14.8.1947; Sexul: masculin; Numărul cărţii de identitate naţionale: 10RAMANAN202348; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului |
Banyar Aung Moe este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) şi al organului său consultativ central. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Banyar Aung Moe a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. De asemenea, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonelor desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi al organului său consultativ central, Banyar Aung Moe este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 19.04.2021 RM - 14.05.2021 |
| 35. | U Chit Naing (alias: Sate Pyin Nyar) |
Data naşterii: Decembrie 1948; Locul naşterii: satul Kyee Nee, municipalitatea Chauk, regiunea Magway, Myanmar/Birmania; Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin; Adresa: No. 150, Yadanar Street, Yadanar Housing (lângă satul Tine Yin Thar), municipalitatea Tharkayta, Yangon, Myanmar/Birmania |
U Chit Naing a fost ministrul guvernului Uniunii Myanmar/Birmania care a condus Biroul guvernamental al Ministerului Uniunii Myanmar/Birmania de la 1 august 2021 până la 18 august 2022. A fost ministrul informaţiilor de la 2 februarie 2021 până la 31 iulie 2021. A fost numit de preşedintele Consiliului administrativ al statului (CAS), organism care a preluat controlul asupra competenţelor legislative, executive şi judiciare ale statului după 2 februarie 2021. În funcţia de ministru al informaţiilor, a fost responsabil de canalele mass-media de stat [MWD, MRTV, ziarele Myanmar/Birmania Alin, Kyemon şi Global New Light of Myanmar/Birmania, Agenţia de ştiri a Myanmar/Birmania (MNA), precum şi Myanmar/Birmania Digital News] şi deci pentru difuzarea şi publicarea ştirilor oficiale. În timpul mandatului său de ministru al informaţiilor, ziarele erau pline de articole favorabile armatei, ceea ce îl face, aşadar, răspunzător de propaganda practicată de juntă şi de dezinformarea răspândită prin canalele mass-media de stat, care nu redau faptele corect. El este direct răspunzător de luarea deciziilor care au condus la reprimarea mass-mediei din Myanmar/Birmania. Acestea includ directive prin care s-a ordonat mass-mediei independente să nu folosească termenii «lovitură de stat», «regim militar» şi «juntă» şi care au condus la interzicerea în ţară a unui număr de cinci posturi locale de ştiri. În funcţia sa anterioară de membru al guvernului, acţiunile, politicile şi activităţile sale au subminat democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 19.04.2021 RM - 14.05.2021 |
| 36. | Soe Htut | Data naşterii: 29.3.1960; Locul naşterii: Mandalay, Myanmar/Birmania; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Generalul-locotenent Soe Htut a fost membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) sub conducerea comandantului suprem Min Aung Hlaing. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. Soe Htut a fost numit ministru al afacerilor interne la 1 februarie 2021. Soe Htut a participat la reuniunea Consiliului Naţional de Apărare şi Securitate (CNAS) din 31 ianuarie 2022, care a prelungit starea de urgenţă până la 31 iulie 2022. Prin această decizie şi în calitatea sa de membru al CAS, acţiunile, politicile şi activităţile sale subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. Ministrul afacerilor interne este responsabil de forţele de poliţie, de serviciul de pompieri şi de serviciul penitenciarelor din Myanmar/Birmania. Printre atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne se numără securitatea statului şi legea şi ordinea. În această calitate, generalul-locotenent Soe Htut este răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului comise de poliţia din Myanmar/Birmania de la lovitura de stat militară din 1 februarie 2021, inclusiv ucidere de protestatari civili neînarmaţi, pentru încălcări ale libertăţii de asociere şi de întrunire paşnică, pentru arestări arbitrare şi pentru detenţie a liderilor opoziţiei şi a protestatarilor paşnici, precum şi pentru încălcări ale libertăţii de exprimare. În plus, în calitatea sa de membru al CAS, generalul-locotenent Soe Htut a fost direct implicat în luarea deciziilor în ceea ce priveşte funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, el este direct răspunzător pentru deciziile represive luate de CAS, inclusiv pentru legislaţia care încalcă drepturile omului şi limitează libertăţile cetăţenilor din Myanmar/Birmania, precum şi pentru încălcările grave ale drepturilor omului comise de forţele de securitate din Myanmar/Birmania. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 37. | Tun Tun Naung (alias Tun Tun Naing; alias Htun Htun Naung) |
Data naşterii: 30.4.1963; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Generalul-locotenent Tun Tun Naung este membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi a fost anterior comandant. Este ministrul afacerilor interne şi membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS), precum şi fost ministru al frontierelor. În 2013, Tun Tun Naung a fost comandantul din nord care a supervizat conflictul armatei Myanmarului/Birmaniei cu Armata Independenţei Kachin. În acest conflict, trupele Myanmarului/Birmaniei aflate sub comanda lui Tun Tun Naung au comis încălcări grave ale drepturilor omului şi încălcări ale dreptului internaţional umanitar. În 2017, Tun Tun Naung a fost comandantul “Biroului unu de operaţii speciale”. Sub comanda sa, trupele au comis atrocităţi şi încălcări grave ale drepturilor omului împotriva minorităţilor etnice din statul Rakhine în cursul “operaţiilor de degajare a populaţiei rohingya”. Respectivele operaţii au început la 25 august 2017 şi au implicat asasinate arbitrare, abuzuri fizice, tortură, violenţă sexuală şi detenţii împotriva populaţiei rohingya. În calitate de comandant în 2013 şi 2017, Tun Tun Naung este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului comise în Myanmar/Birmania. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. În timpul respectivelor evenimente, Tun Tun Naung a acceptat o numire în funcţia de ministru al frontierelor în guvernul unional la 1 februarie 2021 şi, prin urmare, calitatea de membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS). Tun Tun Naung a participat la reuniunea CNAS din 31 ianuarie 2022, care a prelungit starea de urgenţă până la 31 iulie 2022. Prin această decizie şi în calitatea sa de membru al guvernului unional şi de ministru al afacerilor interne, precum şi de fost ministru al frontierelor, Tun Tun Naung este răspunzător pentru activităţi de subminare a democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea ţării. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 38. | Win Shein (alias U Win Shein) |
Data naşterii: 31.7.1957; Locul naşterii: Mandalay, Myanmar/Birmania; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Numărul paşaportului: DM001478 (Myanmar/Birmania), eliberat la 10.9.2012, expiră la 9.9.2022; Numărul cărţii de identitate naţionale: 12DAGANA011336 |
Win Shein a fost viceprim-ministru între 1 februarie 2023 şi 31 iulie 2025 şi ministru al planificării şi finanţelor în guvernul unional, între 1 februarie 2021 şi 31 iulie 2025, numit de comandantul suprem Min Aung Hlaing. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului către Min Aung Hlaing. În rolul său de fost ministru al planificării şi al finanţelor şi de fost viceprim-ministru în guvernul unional, precum şi prin rolul important pe care îl deţinea în legătură cu politicile economice ale regimului, a întreprins acţiuni care au subminat democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 39. | Khin Maung Yi (alias Khin Maung Yee; alias U Khin Maung Yi) | Data naşterii: 15 februarie 1965; Locul naşterii: Yangon, Myanmar; Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Colonelul Khin Maung Yi este actualul ministru al resurselor naturale şi conservării mediului (MONREC). El a fost secretar permanent în acest minister, sub guvernul ales în mod democratic. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar, declarând rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 ca nefiind valabile şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. Ca parte a loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte în exerciţiu, a declarat starea de urgenţă şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. Colonelul Khin Maung Yi a fost numit ministru al resurselor naturale şi conservării mediului (MONREC) la 2 februarie 2021 de către Consiliul administrativ al statului (CAS) condus de comandantul suprem Min Aung Hlaing. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| În conformitate cu legislaţia din Myanmar, MONREC este unica entitate responsabilă de gestionarea exploatării resurselor naturale ale Myanmarului/Birmaniei, având un rol esenţial în exploatarea, printre altele, a resurselor precum pietrele preţioase, perlele şi alte resurse minerale şi în comerţul cu acestea, precum şi în silvicultură. Sub conducerea colonelului Khin Maung Yi, MONREC controlează Myanmar Pearl Enterprise (MPE), Myanmar Gems Enterprise (MGE) şi Myanmar Timber Enterprise (MTE), având drepturi exclusive asupra producţiei de resurse şi a comerţului cu acestea în domeniile lor de competenţă. Prin acceptarea numirii sale în funcţia de ministru al resurselor naturale şi conservării mediului şi prin rolul său în exploatarea resurselor naturale ale Myanmarului/Birmaniei, Khin Maung Yi a contribuit la finanţarea regimului militar şi este, prin urmare, responsabil pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. |
||||
| 40. | Tin Aung San | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 16.10.1960; Sexul: masculin; Numărul cărţii de identitate naţionale: 12/La Ma Na (N) 89 489 |
Amiralul Tin Aung San este comandantul suprem al forţelor navale din Myanmar/Birmania şi ministru în cadrul cabinetului prim-ministrului. A fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) până la dizolvarea acestuia la 31 iulie 2025. Începând cu 5 august 2025, îndeplineşte şi funcţia de consilier pe probleme de securitate naţională. Anterior, a deţinut funcţia de ministru al transporturilor şi comunicaţiilor şi de ministru al apărării. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au organizat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitate de ministru al transporturilor şi comunicaţiilor, Tin Aung San a fost responsabil de comunicaţii şi de reţele şi, prin urmare, a luat decizii şi a pus în aplicare politici care au definit libertatea de acces la date online. În perioada în care el a ocupat această funcţie, au existat numeroase întreruperi şi încetiniri deliberate ale internetului, precum şi ordine adresate furnizorilor de a împiedica accesul online la Facebook, Twitter şi Instagram. În ianuarie 2022, a fost difuzat un nou proiect de lege privind securitatea cibernetică, care permite utilizarea abuzivă a tehnologiei de supraveghere pentru a monitoriza şi a viza persoanele fizice şi, astfel, pentru a le suprima libertatea de exprimare, precum şi accesul la informaţii. Prin urmare, el este direct răspunzător de limitarea libertăţii presei şi a accesului la informaţii online, precum şi de încălcarea dreptului la viaţă privată al populaţiei din Myanmar/Birmania. Astfel, el a subminat democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. În calitatea sa de viceprim-ministru şi de consilier pe probleme de securitate naţională, precum şi ca fost ministru al apărării şi membru al CAS, Tin Aung San a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, el este direct răspunzător de deciziile represive luate de CAS, inclusiv de legislaţia care încalcă drepturile omului şi limitează libertăţile cetăţenilor din Myanmar/Birmania, precum şi de încălcările grave ale drepturilor omului comise de forţele de securitate din Myanmar/Birmania. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 41. | Thida Oo (alias Daw Thida Oo) |
Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: feminin |
Thida Oo este procurorul general al Uniunii Myanmar/Birmania de la 2 februarie 2021, când a fost numită de comandantul suprem al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), Min Aung Hlaing. Ea este, de asemenea, membră a Comisiei pentru investiţii din Myanmar/Birmania (CIM). La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte în exerciţiu, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost constituit Consiliul administrativ al statului (CAS) pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În iulie 2022, Oo a participat la cauza introdusă în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), în cadrul căreia a depus mărturie împotriva acuzaţiei de genocid a populaţiei Rohingya şi a apărat junta. Thida Oo a făcut parte din guvernul rezultat în urma loviturii de stat încă din prima zi a acestuia, utilizând competenţa conferită de Legea din 2010 privind procurorul general al Uniunii Myanmar/Birmania pentru a intenta procese motivate politic, urmate de detenţie arbitrară, şi pentru a acţiona ca o forţă favorizantă pentru abuzurile comise de regimul militar. Prin urmare, ea este implicată în acţiuni şi politici care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 42. | Aung Lin Tun | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Generalul-maior Aung Lin Tun este membru al forţelor armate din Myanmar (Tatmadaw) şi deţine funcţia de ministru adjunct al apărării. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar, declarând rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 ca nefiind valabile şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. Ca parte a loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte în exerciţiu, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| La 11 mai 2021, generalul-maior Aung Lin Tun a fost numit ministru adjunct al apărării de către Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul suprem Min Aung Hlaing. Înainte de a fi avansat în această funcţie, a făcut parte din biroul comandantului suprem al armatei şi a fost implicat în toate acţiunile represive întreprinse de CAS şi de Tatmadaw de la lovitura de stat. În calitate de ministru adjunct al apărării, generalul-maior Aung Lin Tun este implicat în acţiuni şi politici care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. În plus, ca membru al regimului militar, generalul-maior Aung Lin Tun este direct responsabil pentru încălcări grave ale drepturilor omului comise de forţele de securitate împotriva protestatarilor paşnici. |
||||
| 43. | Zaw Min Tun | Locul naşterii: Yenanchaung, Myanmar/Birmania; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Generalul de brigadă Zaw Min Tun a fost şeful echipei de presă a Consiliului administrativ al statului şi ministrul adjunct al informaţiilor. A fost, de asemenea, şeful echipei de informare True News a Tatmadaw. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 ca nefiind valabile şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. Ca parte a loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. La 5 februarie 2021, el a fost numit şeful echipei de presă a CAS, iar la 7 februarie 2021, a fost numit ministru adjunct al informaţiilor de către Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul suprem Min Aung Hlaing. În calitate de purtător de cuvânt al Consiliului administraţiei de stat, generalul de brigadă Zaw Min Tun a prezidat toate conferinţele de presă ale CAS, care au ca scop transmiterea şi justificarea discursurilor CAS cu privire la lovitura de stat şi la acţiunile juntei care au urmat de atunci. În calitate de ministru adjunct al informaţiilor în cadrul guvernului, el este direct responsabil pentru mass-media de stat şi, prin urmare, pentru difuzarea şi publicarea ştirilor oficiale. De la numirea lui Chit Naing în funcţia de ministru al informaţiilor şi a lui Zaw Min Tun în funcţia de adjunct al acestuia, ziarele s-au umplut de articole favorabile armatei. Aşadar, Zaw Min Tun este responsabil pentru propaganda practicată de juntă şi pentru dezinformarea răspândită prin organele de presă ale statului, care nu redau faptele corect. De asemenea, el este responsabil pentru luarea deciziilor care au condus la reprimarea mass-mediei din Myanmar/Birmania. Acestea includ directive prin care s-a ordonat mass-mediei independente să nu folosească termenii lovitură de stat, “regim militar” şi “juntă” şi care au condus la interzicerea în ţară a posturilor locale de ştiri şi la arestarea jurnaliştilor autohtoni şi străini. În declaraţiile sale, el sprijină în mod deschis lovitura de stat. Este deci responsabil pentru subminarea democraţiei în Myanmar/Birmania prin limitarea libertăţii presei şi a accesului la informaţii, atât online, cât şi offline. În calitatea sa de fost membru atât al CAS, cât şi al guvernului juntei, generalul de brigadă Zaw Min Tun exercită şi sprijină acţiuni şi politici care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 21.06.2021 RM -30.07.2021 |
| 44. | Aung Naing Oo | Data naşterii: 13.10.1962 sau 9.6.1969; Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Kyaukse, Mandalay, Myanmar/Birmania; Genul: masculin; Adresa: L 103, Kenyeikthar Lane 6, FMI city, Yangon, Myanmar/Birmania; Numărul paşaportului: DM002656; Numărul cărţii de identitate naţionale: 7/PaKhaNa (Naing) 13345; 5/SaKaNa (Naing) 017289 |
Aung Naing Oo este fost ministru al comerţului. A fost ministrul investiţiilor şi relaţiilor economice externe între 2 februarie 2021 şi 18 august 2022. A fost numit de Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul suprem Min Aung Hlaing, organism care a preluat puterile legislativă, executivă şi judiciară ale statului la 2 februarie 2021. În calitate de fost ministru în guvern, face parte din regimul militar care a preluat puterea în cursul unei lovituri de stat militare şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. În calitate de ministru al investiţiilor şi al relaţiilor economice externe, a fost responsabil de facilitarea afacerilor şi a investiţiilor în Myanmar/Birmania şi, prin urmare, contribuie la asigurarea finanţării necesare regimului militar. În declaraţiile şi actele sale, a sprijinit public lovitura de stat şi regimul militar, inclusiv afirmând că mass-media internaţională a exagerat criza şi insistând, de asemenea, asupra faptului că mişcarea de nesupunere civilă se apropie de sfârşit. De asemenea, a interzis cadrelor de conducere ale firmelor străine de telecomunicaţii să părăsească ţara fără permisiune şi, în februarie 2021, a demis din minister funcţionari publici care protestaseră. Prin urmare, acţiunile, politicile şi activităţile sale subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, iar persoana este angajată în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 21.02.2022 RM -03.06.2022 |
| 45. | Charlie Than | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 1950; Genul: masculin; Adresa: Room No (23), Building No (25), Palm Village Villa, Yankin Yanshin Street, Yangon, Myanmar/Birmania |
Charlie Than a fost ministrul industriei începând din 22 mai 2021. A fost numit de Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul suprem Min Aung Hlaing, organism care a preluat controlul asupra competenţelor legislative, executive şi judiciare ale statului la 2 februarie 2021. În declaraţiile şi actele sale, a sprijinit public lovitura de stat şi regimul militar. În calitate de ministru în guvern, face parte din regimul militar care a preluat puterea în cursul unei lovituri de stat militare şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. În calitate de ministru al industriei, deţine controlul asupra fabricilor aflate în proprietatea statului şi contribuie astfel laasigurarea finanţării necesare regimului militar. Prin urmare, acţiunile, politicile şi activităţile sale subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, iar persoana este angajată în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 21.02.2022 RM -03.06.2022 |
| 46. | Thet Thet Khine | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 19.8.1967; Locul naşterii: Mogok, Myanmar/Birmania; Sexul: feminin; Adresa: 127A Dhamazadei Road, Kamayut, Yangon, Myanmar/Burma; Numărul paşaportului: MB132403 (Myanmar/Birmania) eliberat la 7.5.2015, expiră la 6.5.2020; Numărul cărţii de identitate naţionale: 9MAKANAN034200 |
Thet Thet Khine a fost ministru al protecţiei sociale, ajutorului şi relocării în perioada 4 februarie 2021-3 august 2023 şi ministru în domeniul hotelurilor şi al turismului în perioada 3 august 2023-31 iulie 2025. A fost numită de Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul suprem Min Aung Hlaing, organism care a preluat controlul asupra competenţelor legislative, executive şi judiciare ale statului la 2 februarie 2021. Ea a sprijinit în mod public lovitura de stat în repetate rânduri. În calitate de fost ministru în guvern, face parte din regimul militar care a preluat puterea în cursul unei lovituri de stat militare şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. În declaraţiile şi actele sale, a sprijinit public lovitura de stat şi regimul militar, inclusiv prin declaraţia sa potrivit căreia armata a organizat lovitura de stat ca răspuns la frauda electorală. De asemenea, a respins faptul că armata a comis acte de genocid împotriva populaţiei rohingya. Prin urmare, sprijină şi este implicată în acţiuni şi politici care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 21.02.2022 RM -03.06.2022 |
| 47. | Maung Maung Ohn (alias U Maung Maung Ohn) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Maung Maung Ohn a fost ministru al informaţiilor începând din 1 august 2021. A fost numit de Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul-şef Min Aung Hlaing, care a preluat puterea legislativă, executivă şi judiciară a statului începând cu 2 februarie 2021. A fost în trecut ministru în domeniul hotelurilor şi al turismului, fiind numit la 7 februarie 2021. În calitate de ministru în guvern, face parte din regimul militar care a preluat puterea în cursul unei lovituri de stat militare şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. Ca ministru al informaţiilor, deţine controlul asupra organelor de presă ale statului [MWD, MRTV, ziarele Myanmar/BirmaniaAlin, Kyemon şi Global New Light of Myanmar, precum şi Agenţia de ştiri a Myanmar/Birmania(MNA) şi Myanmar/BirmaniaDigital News] şi, prin urmare, Maung Maung Ohn controlează astfel difuzarea şi publicarea ştirilor oficiale. A continuat şi a întărit şi mai mult politicile represive în urma loviturii de stat militare, în special prin modificarea Legii privind televiziunea şi radiodifuziunea, impunând restricţii suplimentare asupra libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet, incriminarea jurnalismului şi încarcerarea unor jurnalişti. În plus, a trasat membrilor Consiliului pentru mass-media din Myanmar, un organism independent, sarcina de a pune în aplicare obiectivele guvernului. Prin urmare, acţiunile, politicile şi activităţile sale subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, iar persoana este angajată în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 21.02.2022 RM -03.06.2022 |
| 48. | Shwe Kyein (alias U Shwe Kyein) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Shwe Kyein este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS). La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, dând la o parte rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. Ca parte a loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, U Shwe Kyein a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. În plus, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au comis în mod continuu încălcări grave ale drepturilor omului începând cu 1 februarie 2021, prin uciderea de protestatari civili neînarmaţi, strămutarea a sute de mii de persoane, incendierea, torturarea şi uciderea civililor şi refuzarea accesului egal la ajutor umanitar. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au limitat libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin blocarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare, privări de libertate şi condamnări ale liderilor opoziţiei şi ale opozanţilor loviturii de stat. În plus, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, permiţând armatei să exercite o autoritate deplină asupra zonei în cauză, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de aplicare a legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, lipsiţi de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, U Shwe Kyein este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 21.02.2022 RM -03.06.2022 |
| 49. | Aung Moe Myint (alias U Aung Moe Myint) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Aung Moe Myint a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 23 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri, Aung Moe Myint a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM -03.06.2022 |
| 50. | Than Tun (alias U Than Tun) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Than Tun a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 2 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Than Tun a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 51. | Aung Lwin Oo (alias U Aung Lwin OO) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Aung Lwin Oo a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 23 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Aung Lwin Oo a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 52. | Aung Saw Win (alias U Aung Saw Win) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Aung Saw Win a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 2 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Aung Saw Win a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - |
| 53. | Than Win | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Than Win a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 2 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, înregistrarea de dosare împotriva a 16 persoane cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Than Win a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 54. | Saw Ba Hline (alias U Saw Ba Hline) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Saw Ba Hline a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 9 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Saw Ba Hline a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 55. | Soe Oo (alias U Soe OO) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Soe Oo a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 9 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare împotriva a 16 persoane cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Soe Oo a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 56. | Than Soe (alias U Than Soe) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Than Soe a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 26 februarie 2021 şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al CEU începând cu 31 iulie 2025. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii defraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Than Soe a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 57. | Bran Shaung (alias U Bran Shaung) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania Genul: masculin |
Bran Shaung a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 26 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Bran Shaung a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 58. | Myint Oo (alias U Myint Oo) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Myint Oo a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 26 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Myint Oo a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 59. | Khin Maung Oo (alias U Khin Maung Oo) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Khin Maung Oo a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 26 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Khin Maung Oo a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 60. | Nu Mya Zan (alias Daw Nu Mya Zan, Daw Nu Mara Zan) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: feminin |
Nu Mya Zan a fost numită membră a Comisiei electorale a Uniunii (CEU) la 26 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membră a CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Nu Mya Zan a fost direct implicată în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. Nu Mya Zan a fost numită ministru adjunct al cultelor şi culturii la 2 februarie 2023. În calitate de ministru adjunct, face parte din regimul militar care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. Prin urmare, Nu Mya Zan este responsabilă pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania şi pentru furnizarea de sprijin pentru acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 61. | Myint Thein (alias U Myint Thein) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Myint Thein a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 26 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Myint Thein a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 62. | Ba Maung (alias Dr Ba Maung) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Ba Maung a fost numit membru în Comisia electorală a Uniunii (CEU) la 26 februarie 2021. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare de la 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea sa de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri şi exercitarea unor acte de represiune împotriva foştilor membri ai CEU, Ba Maung a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 21.02.2022 RM -03.06.2022 |
| 63. | Tayza Kyaw (alias U Tayza Kyaw) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: masculin U Tayza Kyaw este membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi ocupă diverse funcţii de rang înalt, inclusiv comandant al Comandamentului de nord şi comandant al Biroului de operaţii speciale nr.1 (BSO 1). Începând cu 1 ianuarie 2024, este comandant al Biroului de operaţii speciale nr.3 (BSO 3), care este responsabil de operaţiile Statului major militar regional vestic şi ale Statului major militar regional sudic. |
Înainte de lovitura de stat din 1 februarie 2021, U Tayza Kyaw a supravegheat operaţiile militare din statul Kachin, caracterizate prin utilizarea excesivă a forţei împotriva minorităţilor etnice şi prin violenţă generalizată, care au dus la încălcarea drepturilor civililor şi la strămutarea forţată a acestora. Din februarie 2021, U Tayza Kyaw a supravegheat BSO 1, care a condus mai multe operaţii militare de amploare în strânsă cooperare cu U Than Hlaing, a cărui responsabilitate în comiterea de violenţe excesive şi de încălcări ale drepturilor omului a fost stabilită. Pregătirea şi lansarea ulterioară a “operaţiilor de lichidare” în regiunile Sagaing şi Magwe, aflate în raza de competenţă a BSO 1, s-au caracterizat prin recurgerea la forţă excesivă, precum şi prin violenţă bazată pe gen. Prin urmare, este răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania, precum şi pentru implicarea în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 64. | Ni Lin Aung | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
General-maiorul Ni Lin Aung lucrează în cadrul Comandamentului central de est din august 2022. Este fostul comandant al Comandamentului de est al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). O parte a jurisdicţiei Comandamentului de est cuprinde statul Kayah. Într-un atac care a avut loc la 24 decembrie 2021 în apropierea satului Moso din oraşul Phruso, statul Karenni (Kayah), cel puţin 35 de persoane au fost ucise, printre care civili, copii şi doi lucrători umanitari din cadrul ONG-ului Salvaţi Copiii. Forţele armate (Tatmadaw) sunt considerate responsabile pentru atac. În funcţia sa de comandant al Comandamentului de est, general-maiorul (fost general de brigadă) Ni Lin Aung a comandat direct unităţile din statul Kayah, inclusiv pe cele responsabile de masacrul respectiv. La 21 iulie 2023, general-maiorul Ni Lin Aung a fost numit ministru adjunct al afacerilor interne şi a primit responsabilitatea comună de şef al poliţiei, iar la 3 august 2024 s-a întors în funcţia sa militară anterioară. În calitate de fost ministru adjunct şi membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), el face parte din regimul militar care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. General-maiorul Ni Lin Aung este, prin urmare, răspunzător de subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania şi de încălcări grave ale drepturilor omului şi se implică în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 21.02.2022 RM -03.06.2022 |
| 65. | Aung Zaw Aye (alias U Aung Zaw Aye) |
Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Generalul-locotenent Aung Zaw Aye este ministru-şef al statului Shan din februarie 2023. El este fostul comandant al Biroului de operaţii speciale nr.2 al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). Într-un atac militar care a avut loc la 24 decembrie 2021 în apropierea satului Moso din periferia oraşului Phruso, statul Karenni (Kayah), cel puţin 35 de persoane au fost ucise, printre care civili, copii şi doi lucrători umanitari din cadrul ONG-ului Salvaţi Copiii. Tatmadaw este considerată responsabilă pentru atac. În funcţia sa de comandant al Biroului de operaţii speciale nr.2, generalul-locotenent Aung Zaw Aye a deţinut comanda Comandamentului estic, care comandă direct unităţile din statul Kayah, inclusiv pe cele răspunzătoare de masacrul respectiv. Generalul-locotenent Aung Zaw Aye este, prin urmare, răspunzător de încălcări grave ale drepturilor omului şi se implică în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea din Myanmar/Birmania. |
UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 66. | Kan Zaw (alias Dr. Kan Zaw) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 11.10.1954; Locul naşterii: municipalitatea Salin, regiunea Magwe, Myanmar; Genul: masculin |
Kan Zaw a fost ministrul investiţiilor şi relaţiilor economice externe începând din 19 august 2022. A fost numit de Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul suprem Min Aung Hlaing, organism care a preluat puterile legislativă, executivă şi judiciară ale statului la 2 februarie 2021. În urma loviturii de stat din 1 februarie 2021, acesta fusese numit în prealabil de CAS în funcţia de auditor general al Uniunii. În calitate de ministru în guvern, face parte din regimul militar care a preluat puterea în cursul unei lovituri de stat militare şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. Ca ministru al investiţiilor şi relaţiilor economice externe, răspunde de facilitarea afacerilor şi a investiţiilor în Myanmar/Birmania şi de cooperarea cu parteneri străini. În această calitate, Kan Zaw are un rol activ în sprijinirea eforturilor armatei de a atrage investiţii străine, contribuind astfel la satisfacerea nevoilor financiare ale regimului militar. Prin urmare, este responsabil de subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de implicarea în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. În plus, este asociat cu mai multe personalităţi de nivel înalt ale regimului militar, printre care se numără comandantul suprem Min Aung Hlaing. |
UE - 08.11.2022 RM - 12.12.2022 |
| 67. | Htun Htun Oo (alias Tun Tun Oo) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 28.7.1956; Genul: masculin |
Htun Htun Oo este preşedintele Curţii Supreme din Myanmar/Birmania, confirmat în această funcţie de comandantul suprem Min Aung Hlaing la 2 februarie 2021, în urma loviturii de stat din 1 februarie 2021. Curtea Supremă, sub conducerea lui Htun Htun Oo, a fost implicată în urmărirea penală a liderilor aleşi în mod democratic şi a personalităţilor din opoziţie şi nu şi-a îndeplinit atribuţiile care îi revin celei mai înalte jurisdicţii responsabile de respectarea statului de drept şi de garantarea independenţei sistemului judiciar. Prin urmare, în calitatea sa de preşedinte al Curţii Supreme, Htun Htun Oo este implicat în activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. În plus, de la confirmarea sa în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme, Htun Htun Oo este asociat cu mai multe personalităţi de nivel înalt ale regimului militar, printre care se numără comandantul suprem Min Aung Hlaing. |
UE - 08.11.2022 RM - 12.12.2022 |
| 68. | Swe Swe Aung (alias Dr. Swe Swe Aung) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 1960; Genul: feminin |
Swe Swe Aung este directoarea generală a Direcţiei Urmăriri Penale din cadrul Ministerului Afacerilor Juridice, numită de Consiliul administrativ al statului (CAS) la 31 martie 2022. Sub conducerea lui Swe Swe Aung, Direcţia Urmăriri Penale a fost implicată în mai multe cauze judiciare împotriva unor lideri aleşi în mod democratic şi a unor personalităţi din opoziţie, derulate cu încălcarea dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil, precum şi în proceduri care au dus la executarea a patru personalităţi prodemocraţie. Prin urmare, în calitatea sa de directoarea generală a Direcţiei Urmăriri Penale, Swe Swe Aung este implicată în activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. În plus, Swe Swe Aung este asociată cu mai multe personalităţi şi mai mulţi lideri numiţi de Consiliul administrativ al statului şi de militari, cum ar fi comandantul suprem Min Aung Hlaing şi procurorul general dr. Thida Oo. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 69. | Zaw Min (alias U Zaw Min) | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 1970; Genul: masculin |
Zaw Min este directorul general al Direcţiei Penitenciare din cadrul Ministerului Afacerilor Juridice, numit de Consiliul administrativ al statului (CAS) la 4 februarie 2021. În această calitate, răspunde de gestionarea penitenciarelor în Myanmar/Birmania. Direcţia Penitenciare, aflată sub conducerea lui Zaw Min, a fost implicată în mai multe cazuri de gestionare defectuoasă a penitenciarelor, iar deţinuţii au fost supuşi violenţei, bătăilor, torturii şi altor tratamente inumane în penitenciare. În plus, autorităţile penitenciare au încălcat dreptul la apărare al persoanelor deţinute. Prin urmare, în calitatea sa de director general al Direcţiei Penitenciare, Zaw Min este implicat în activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. În plus, Zaw Min este asociat cu mai multe personalităţi şi mai mulţi lideri numiţi de Consiliul administrativ al statului şi de militari, cum ar fi comandantul suprem Min Aung Hlaing şi ministrul afacerilor interne, generalul-locotenent Soe Htut. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 70. | U Zaw Lin Aung | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
U Zaw Lin Aung este un fost ofiţer militar şi director adjunct al Direcţiei Penitenciare din regiunea Yangon, de la sfârşitul anului 2021. În plus, U Zaw Lin Aung răspunde de penitenciarul Insein. Sub conducerea sa, deţinuţii politici deţinuţi în penitenciarul Insein au fost supuşi violenţei, bătăilor, torturii şi altor tratamente inumane comise de personalul penitenciarului. Prin urmare, în calitatea sa de director adjunct al Direcţiei Penitenciare din regiunea Yangon şi de responsabil al penitenciarului Insein, U Zaw Lin Aung este implicat în activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 71. | U Than Swe (alias Than Swe) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 1957 sau 1965; Genul: masculin |
U Than Swe este ministru de externe al Uniunii din februarie 2023. În calitate de ministru, face parte din regimul militar care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. Prin urmare, el este responsabil pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania şi pentru furnizarea de sprijin pentru acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. El este fostul preşedinte al Comisiei anticorupţie, numit de Consiliul administrativ al statului (CAS) în perioada 19 august 2022-februarie 2023. Sub conducerea lui U Than Swe, Comisia anticorupţie a pus în aplicare politici care au scopul de a legitima lovitura de stat militară, inclusiv implicarea sa în proceduri împotriva liderilor aleşi în mod democratic, cum ar fi aducerea unor acuzaţii de corupţie împotriva consilierului de stat Daw Aung San Suu Kyi. Prin urmare, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei anticorupţie, U Than Swe a fost implicat în activităţi şi în politici care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 72. | Ko Ko Lwin | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 1972 sau 1982; Genul: masculin |
Ko Ko Lwin este membru al Comisiei electorale a Uniunii (CEU), numit de Consiliul administrativ al statului (CAS) la 1 aprilie 2022. Prin acceptarea acestei numiri imediat după desfăşurarea loviturii de stat militare din 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri, Ko Ko Lwin a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 73. | Min Min Oo | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 1962 sau 1967; Genul: masculin |
Min Min Oo este membru al Comisiei electorale a Uniunii (CEU), numit de Consiliul administrativ al statului (CSA) la 2 mai 2022. Prin acceptarea acestei numiri imediat după lovitura de stat militară din 1 februarie 2021 şi prin acţiunile pe care le-a întreprins în calitatea de membru al CEU, în special anularea rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020 fără nicio dovadă concretă de fraudă, precum şi înregistrarea de dosare cu acuzaţii de fraudă electorală pentru aceleaşi alegeri, Min Min Oo a fost direct implicat în acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. | UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 74. | Htun Aung | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 1967; Genul: masculin |
Generalul Htun Aung este comandant suprem al forţelor aeriene din Myanmar/Birmania, numit de comandantul suprem al forţelor armate din Myanmar/Birmania, generalisimul Min Aung Hlaing, la 12 ianuarie 2022. În această calitate, Htun Aung comandă şi controlează forţele aeriene din Myanmar/Birmania. Forţele aeriene din Myanmar/Birmania au comis atacuri împotriva unor ţinte civile din întreaga ţară, ucigând şi rănind civili, inclusiv copii şi persoane aparţinând minorităţilor etnice şi religioase. De asemenea, au fost vizate şcoli, lăcaşuri de cult şi unităţi de sănătate publică. În funcţia sa de comandant suprem al forţelor aeriene din Myanmar/Birmania, generalul Htun Aung este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, de activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. În plus, generalul Htun Aung participă la guvernanţa MEHL, un conglomerat deţinut de armată care furnizează armatei din Myanmar/Birmania resurse economice şi materiale care îi permit să efectueze operaţiunile. Prin urmare, acesta oferă sprijin pentru acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 75. | Phone Myat | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
General-locotenentul Phone Myat a fost comandantul Biroului de operaţii speciale nr.5 (BSO 5) din ianuarie 2025 şi a fost comandantul Biroului de operaţii speciale nr.3 (BSO 3) al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) din aprilie 2021 până în ianuarie 2025. Anterior, a ocupat funcţia de ministru adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne din iulie 2020 până în aprilie 2021 şi a fost comandantul Comandamentului de vest din mai 2019 până în iulie 2020. În calitate de comandant al BSO 5, Phone Myat comandă şi controlează forţele militare din regiunea Yangon. În calitate de comandant al BSO 3, Phone Myat a comandat şi a controlat forţele militare ale Comandamentului de sud-vest (Ayeyarwaddy), ale Comandamentului de sud (Bago şi Magway) şi ale Comandamentului de vest (Rakhine şi Chin). Forţele militare aflate sub comanda sa au comis încălcări grave ale drepturilor omului, infracţiuni şi atrocităţi, inclusiv asasinate, atacuri terestre şi aeriene împotriva civililor şi masacre în regiunea Magway, statul Chin, şi în regiunea Bago. În calitatea sa de comandant al BSO 5 şi fost comandant al BSO 3, Phone Myat este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, de activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 76. | Aung Soe | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Generalul-locotenent Aung Soe este comandantul Biroului de operaţii speciale nr.4 (BSO 4) al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) din ianuarie 2021. Anterior, a fost ministru adjunct al afacerilor interne până în martie 2018, iar apoi şef al Biroului de operaţii speciale nr.6. În calitate de comandant al BSO 4, Aung Soe comandă şi controlează forţele militare ale comandamentului de coastă din Tanintharyi şi comandamentul de sud-est din Mon şi din statul Karen. Forţele militare aflate sub comanda sa au comis încălcări grave ale drepturilor omului, infracţiuni şi atrocităţi, inclusiv asasinate, atacuri terestre şi aeriene împotriva civililor, arestări ilegale şi recurgerea la focuri de artilerie. Statul Kayin/Karen, una dintre regiunile aflate sub comanda lui Aung Soe, a înregistrat 3 993 de incidente violente de la lovitura de stat şi până în iulie 2022. În calitatea sa de comandant al BSO 4, Aung Soe este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, de activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 77. | Thet Pon | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
General-locotenentul Thet Pon este comandantul Biroului de operaţii speciale nr.6 (BSO 6) din ianuarie 2025 şi a fost comandantul Biroului de operaţii speciale nr.5 (BSO 5) al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) din iunie 2020 până în ianuarie 2025. Anterior, a fost comandant al Comandamentului de nord-vest, până în 2017, şi comandant regional al regiunii Yangon, între 2017 şi iunie 2020. În calitate de comandant al BSO 6, Thet Pon comandă şi controlează forţele militare din regiunea Nay Pyi Taw. În calitate de comandant al BSO 5, Thet Pon a comandat şi a controlat forţele militare şi tribunalele militare din regiunea Yangon. În martie 2021, Consiliul administrativ al statului a introdus legea marţială în Myanmar/Birmania, transferând puterea executivă şi judiciară şefului comandamentelor militare regionale relevante. Până în iulie 2022, tribunalele militare din regiunea Yangon au condamnat la moarte 119 persoane, multe dintre acestea din motive politice, inclusiv patru membri ai opoziţiei democratice care au fost executaţi în regiunea Yangon. În plus, forţele militare din regiunea Yangon au comis acte de violenţă şi asasinate împotriva protestatarilor paşnici, cum s-a întâmplat în timpul protestelor împotriva juntei din municipalitatea Hlaing Tharyar din Yangon, pe 14 martie 2021, când s-a folosit forţa letală. În calitatea sa de comandant al BSO 6 şi fost comandant al BSO 5, Thet Pon este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, de activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 78. | Htein Win | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Amiralul Htein Win este comandantul suprem al forţelor navale, precum şi fost şef al instruirii forţelor armate şi fost comandant al Comandamentului de sud al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). În calitate de comandant regional, a comandat şi a controlat forţele militare din regiunile Bago şi Magway. Forţele militare din aceste regiuni au comis atacuri aeriene, raiduri, incendieri, numeroase asasinate şi au utilizat scuturi umane. Regiunea Magway este un focar special pentru operaţiunile brutale împotriva opoziţiei desfăşurate de armată, care recurge la strategia “Kill All, Burn All, Loot All” (Ucide tot, arde tot, pustieşte tot) în regiunea Magway. În calitatea sa de comandant suprem al forţelor navale, fost şef al instruirii forţelor armate şi fost comandant al Comandamentului de sud, Htein Win este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, de activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 79. | Htin Latt Oo | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
Generalul-maior Htin Latt Oo este comandantul comandamentului de vest al forţelor armate din Myanmar (Tatmadaw), din iulie 2020. În calitate de comandant regional, comandă şi controlează forţele militare din regiunile Rakhine de Vest şi Chin. Forţele militare din aceste regiuni au comis încălcări grave ale drepturilor omului şi infracţiuni grave, inclusiv atacuri aeriene, violuri, utilizări de scuturi umane, incendieri de locuinţe, masacre şi arestări ilegale. În calitatea sa de comandant al comandamentului de vest, Htin Latt Oo este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, de activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 80. | Than Htike | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Genul: masculin Numărul cărţii de identitate militare: Kyi-28146 |
Generalul de brigadă Than Htike este comandantul comandamentului de nord-vest al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), începând cu 6 ianuarie 2022. În calitate de comandant regional, comandă şi controlează forţele militare din regiunea Sagaing. Forţele militare aflate sub comanda sa au comis încălcări grave ale drepturilor omului, au utilizat excesiv forţa şi au desfăşurat acţiuni brutale împotriva populaţiei civile, dintre care atacul militar împotriva unei şcoli din municipalitatea Depeyin, în regiunea Sagaing, când au fost ucise cel puţin 13 persoane, printre care 11 copii. În regiunea Sagaing, forţele militare au ars peste 20 000 de case de la lovitura de stat militară. În calitatea sa de comandant regional al comandamentului de nord-vest, Than Htike este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, de activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 81. | Nyunt Win Swe | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
General-locotenentul Nyunt Win Swe a fost comandantul Biroului de operaţii speciale nr.4 (BSO 4) începând din 2023. În respectiva calitate, acesta comandă şi controlează forţele militare din regiunea Yangon. A fost comandantul comandamentului regiunii Yangon al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) din iunie 2020 până la începutul anului 2023. În respectiva calitate, Nyunt Win Swe a comandat şi a controlat forţele militare din regiunea Yangon şi a supravegheat tribunalele militare pentru regiunea Yangon. În martie 2021, Consiliul administrativ al statului a introdus legea marţială în Myanmar/Birmania, transferând puterea executivă şi judiciară şefului comandamentelor militare regionale relevante. Până în iulie 2022, tribunalele militare din regiunea Yangon au condamnat la moarte 119 persoane, multe dintre acestea din motive politice, inclusiv patru membri ai opoziţiei democratice care au fost executaţi în regiunea Yangon. În plus, forţele militare din regiunea Yangon au comis acte de violenţă şi asasinate împotriva protestatarilor paşnici, cum s-a întâmplat în timpul protestelor împotriva juntei din municipalitatea Hlaing Tharyar din Yangon, la 14 martie 2021, când s-a folosit forţa letală. În aceste calităţi, Nyunt Win Swe este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, de activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, precum şi de acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 82. | U Tay Za | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 18.7.1964; Locul naşterii: Yangon, Myanmar/Birmania; Genul: masculin |
U Tay Za este fondatorul şi preşedintele Htoo Group of Companies, un conglomerat privat care îşi desfăşoară activitatea în diverse sectoare, printre care comerţul, sectorul bancar, mineritul, turismul şi aviaţia. U Tay Za are legături apropiate cu conducerea de la vârf a forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). Prin intermediul Htoo Group of Companies, U Tay Za a oferit sprijin financiar pentru Tatmadaw în 2017, în cadrul unui eveniment de strângere de fonduri în legătură cu “operaţiunile de lichidare” din Rakhine. În plus, U Tay Za a acţionat drept intermediar pentru furnizarea de echipamente militare, care au fost utilizate împotriva populaţiei civile şi a protestatarilor din întreaga ţară. Contribuind la capabilităţile armatei de a comite încălcări grave ale drepturilor omului şi represiuni împotriva populaţiei civile, precum şi de a desfăşura activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, U Tay Za a oferit sprijin pentru Tatmadaw şi s-a implicat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea din Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM -12.12.2022 |
| 83. | Aung Moe Myint | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 9.6.1971 sau 28.9.1969 Genul: masculin Numărul paşaportului: 12/YAKANA(N)006981 |
Aung Moe Myint este directorul Dynasty International Company Ltd (DICL), care îşi desfăşoară activitatea în sectorul comercial. Este consulul onorific al Republicii Belarus în Myanmar/Birmania. Pe baza poziţiei sale comerciale şi personale, inclusiv a legăturilor sale politice şi comerciale strânse cu Belarusul, Aung Moe Myint a facilitat achiziţionarea de arme şi de produse restricţionate şi cu dublă utilizare pentru armata din Myanmar/Birmania, care au fost utilizate împotriva populaţiei civile şi a protestatarilor din întreaga ţară. Contribuind la capabilităţile armatei de a comite încălcări grave ale drepturilor omului şi represiuni împotriva populaţiei civile, precum şi de a desfăşura activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, Aung Moe Myint a oferit sprijin pentru Tatmadaw şi s-a implicat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea din Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM - 12.12.2022 |
| 84. | Naing Htut Aung | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 27.1.1968; Genul: masculin Numărul paşaportului: 12/MAKAYA 118765 |
Naing Htut Aung este directorul şi acţionarul unic al International Gateways Group of Company Limited (IGGC), care îşi desfăşoară activitatea în sectorul comercial. Are legături strânse cu conducerea militară din Myanmar/Birmania. Prin intermediul IGGC, Naing Htut Aung a oferit sprijin financiar forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) în 2017, cu ocazia unui eveniment de strângere de fonduri în legătură cu “operaţiile de lichidare” din Rakhine, şi a făcut o donaţie către Tatmadaw în 2023, cu ocazia Zilei Forţelor Armate. În plus, Naing Htut Aung a fost identificat ca importator şi intermediar de arme, echipamente militare şi produse cu dublă utilizare pentru Tatmadaw, care au fost utilizate împotriva populaţiei civile şi a protestatarilor din întreaga ţară. Contribuind la capabilităţile armatei de a comite încălcări grave ale drepturilor omului şi represiuni împotriva populaţiei civile, precum şi de a desfăşura activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, Naing Htut Aung a oferit sprijin pentru Tatmadaw şi s-a implicat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea din Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM - 12.12.2022 |
| 85. | Aung Hlaing Oo | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 11.6.1977; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Genul: masculin; Numărul paşaportului: 12/LaMaTa(Nine)025897 |
Aung Hlaing Oo este preşedinte al Myanmar/Birmania Chemical and Machinery (MCM) Company Limited şi al altor filiale din 2001, an în care a înfiinţat societatea. El şi-a folosit poziţia comercială şi personală pentru a sprijini violenţele comise de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) împotriva propriei populaţii în rolul său de importator şi intermediar de arme şi produse cu dublă utilizare. Prin intermediul funcţiei sale de preşedinte al MCM, acesta acţionează ca o sursă importantă de arme şi sprijin comercial pentru juntă, inclusiv prin legăturile sale politice/comerciale strânse cu diverse societăţi din sectorul echipamentelor militare, inclusiv în 2019 şi 2020. De asemenea, a participat la delegaţii însărcinate cu achiziţionarea de arme pentru armata din Myanmar/Birmania, inclusiv în iunie 2021. Astfel de materiale, inclusiv elicoptere şi piese de schimb pentru aeronave, sunt utilizate la bombardarea civililor în mai multe state şi regiuni. Prin urmare, Aung Hlaing Oo a fost implicat în furnizarea de produse restricţionate şi/sau de tehnologii restricţionate, precum şi de produse cu dublă utilizare, provocând încălcări grave ale drepturilor omului. În calitate de preşedinte al MCM, Aung Hlaing Oo a oferit sprijin pentru Tatmadaw în comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania, inclusiv în statul Rakhine. Prin urmare, este o persoană fizică ale cărei acţiuni, politici sau activităţi subminează democraţia sau statul de drept în Myanmar/Birmania sau care participă la acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea în Myanmar/Birmania ori oferă sprijin acestor acţiuni. În plus, Aung Hlaing Oo este asociat cu armata prin legăturile sale ample cu fostul şi actualul regim al juntei. |
UE - 20.02.2023 RM -14.03.2023 |
| 86. | Sit Taing Aung (alias Sitt Taing Aung) |
Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 13.11.1971; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Genul: masculin; Numărul paşaportului: 12/YaKaNa(n)006213 |
Sit Taing Aung a fost directorul Yatanarpon Aviation Support Company şi al Suntac Group of Companies de la înfiinţarea acestor societăţi până la dizolvarea lor în noiembrie 2021. Sit Taing Aung şi-a continuat activităţile după lovitura de stat din 2021. El şi-a folosit poziţia comercială şi personală, precum şi rolul de importator şi intermediar de arme şi produse cu dublă utilizare pentru a sprijini violenţele comise de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) împotriva civililor, inclusiv bombardarea şcolilor. Prin intermediul funcţiei sale de director al Yatanarpon Aviation Support Company, în prezent dizolvată, acesta a reprezentat o sursă importantă de arme şi sprijin comercial pentru juntă, inclusiv prin legăturile sale politice/comerciale strânse cu diverse societăţi din sectorul echipamentelor militare. Prin urmare, Sit Taing Aung a fost implicat în furnizarea de produse restricţionate şi/sau de tehnologii restricţionate, precum şi de produse cu dublă utilizare pentru forţele armate din Myanmar/Birmania şi există riscul ca el să continue această activitate şi în viitor. În calitate de director al Yatanarpon Aviation Support Company, Sit Taing Aung a oferit sprijin pentru Tatmadaw în comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania şi, prin urmare, a oferit sprijin pentru acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea în Myanmar/Birmania. În plus, Sit Taing Aung este asociat cu armata prin legăturile sale ample cu fostul şi actualul regim al juntei. |
UE - 20.02.2023 RM -14.03.2023 |
| 87. | Kyaw Min Oo | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 18.1.1982; Genul: masculin; Numărul paşaportului: 14/MaMaKa(N)140703 |
Kyaw Min Oo este directorul Sky Aviator din 2014, an în care a înfiinţat societatea. Aceasta a continuat să desfăşoare activităţi după lovitura de stat din 2021. Prin intermediul poziţiei sale comerciale şi personale, acesta a sprijinit violenţele comise de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) prin rolul său de importator şi intermediar de arme şi produse cu dublă utilizare. Datorită controlului exercitat asupra Sky Aviator, acesta acţionează ca o sursă importantă de arme şi de sprijin comercial pentru juntă, inclusiv prin legăturile sale politice/comerciale strânse cu diverse societăţi din sectorul echipamentelor militare, inclusiv de piese de schimb ce permit aeronavelor militare să fie utilizate în operaţiuni care vizează zone cu populaţie civilă. Prin urmare, Kyaw Min Oo a fost implicat în furnizarea de produse restricţionate şi/sau de tehnologii restricţionate, precum şi de produse cu dublă utilizare, provocând încălcări ale drepturilor omului. În calitate de director al Sky Aviator, Kyaw Min Oo a oferit sprijin pentru Tatmadaw în comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania, sprijinind astfel acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea în Myanmar/Birmania. În plus, Kyaw Min Oo este asociat cu armata prin legăturile sale ample cu fostul şi actualul regim al juntei, inclusiv cu comandantul suprem al forţelor armate din Myanmar/Birmania, aflat pe lista UE, generalisimul Min Aung Hlaing. |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 88. | Moe Aung | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Gradul: amiral |
Amiralul Moe Aung a fost comandantul suprem al forţelor navale din Myanmar/Birmania. Este unul dintre cei mai înalţi ofiţeri din cadrul forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), fiind în strânsă legătură cu Consiliul administrativ al statului/Comisia privind pacea şi securitatea statului, inclusiv cu comandantul suprem Min Aung Hlaing şi cu comandantul suprem adjunct Soe Win, precum şi cu guvernul. De la 8 ianuarie 2024, este ministru al Ministerului 4 în cadrul cabinetului preşedintelui CAS şi consilier pe probleme de securitate naţională. Moe Aung participă şi la guvernanţa Myanmar/Birmania Economic Holdings Public Company Ltd (MEHL) şi Myanmar/Birmania Economic Corporation Limited (MEC), două conglomerate deţinute de armată care furnizează armatei resurse economice şi materiale ce îi facilitează acţiunile. Sub autoritatea sa şi în cooperare cu Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, au fost efectuate transporturi de soldaţi şi arme cu ajutorul unor ambarcaţiuni/nave către partea de nord a ţării, pe căi navigabile. În calitate de ministru, face parte din regimul militar care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. Prin urmare, Moe Aung este o persoană fizică ale cărei acţiuni, politici sau activităţi subminează democraţia sau statul de drept în Myanmar/Birmania sau care participă la acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea în Myanmar/Birmania ori oferă sprijin acestor acţiuni. Este, de asemenea, responsabil de numeroase încălcări ale drepturilor omului. |
UE - 20.02.2023 RM -14.03.2023 |
| 89. | Maung Maung Aye | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Genul: masculin; Gradul: general |
Generalul Maung Maung Aye a fost şeful Statului-Major General al armatei, marinei şi forţelor aeriene din Myanmar/Birmania până în decembrie 2024. În decembrie 2024, a fost numit ministru al apărării. În respectivele funcţii, Maung Maung Aye face parte din regim, care a preluat puterea şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania în februarie 2021. Participă activ la achiziţionarea de arme din Rusia. În plus, acesta contribuie, de asemenea, la consolidarea poziţionării internaţionale a forţelor armate din Myanmar/Birmania prin reuniuni cu omologi din alte ţări. Prin urmare, este o persoană fizică ale cărei acţiuni, politici sau activităţi subminează democraţia sau statul de drept în Myanmar/Birmania şi care participă la acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea în Myanmar/Birmania ori oferă sprijin acestor acţiuni. Este, de asemenea, responsabil de numeroase încălcări ale drepturilor omului. |
UE - 20.02.2023 RM -14.03.2023 |
| 90. | Myo Myint Aung | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Gradul: locotenent-colonel |
Locotenent-colonelul Myo Myint Aung este ministrul economiei al regiunii Yangon din 2 septembrie 2022. În calitate de ministru al regiunii Yangon, este direct implicat şi are răspunderi în procesul decizional aferent regiunii Yangon. În plus, a ocupat anterior funcţia de comandant însărcinat cu recrutarea militară şi de judecător militar pentru regiunea Yangon de la înfiinţarea tribunalelor militare până în septembrie 2022. În această calitate, se presupune că a fost implicat în procesul de condamnare la moarte şi de executare a patru activişti pentru democraţie în iulie 2022. În timpul mandatului său de judecător militar, numeroşi membri ai opoziţiei au fost condamnaţi la moarte sau la închisoare. Prin urmare, în aceste calităţi, este răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului după lovitura de stat din 2021. |
UE - 20.02.2023 RM -14.03.2023 |
| 91. | Zin Min Htet | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Genul: masculin; Gradul: general-maior |
Generalul-maior Zin Min Htet a fost ministrul adjunct al afacerilor interne şi şeful forţelor de poliţie din Myanmar/Birmania. A fost direct implicat şi a avut răspunderi în procesul decizional aferent regiunii Yangon. Zin Min Htet l-a înlocuit pe predecesorul său Than Hlaing la 2 mai 2022 în calitatea de şef al forţelor de poliţie din Myanmar/Birmania. Anterior, a fost general adjutant al armatei (2019-2022). De asemenea, a ocupat funcţia de şef al Universităţii de Informatică şi Tehnologie pentru Servicii de Apărare. De la 21 iulie 2023, este ministru adjunct al sportului şi tineretului. În calitate de fost ministru adjunct al afacerilor interne şi de fost şef al forţelor de poliţie şi, din 2023, în calitate de ministru adjunct al sportului şi tineretului din Myanmar/Birmania, acesta face parte din regimul militar care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania şi, prin urmare, este o persoană fizică ale cărei acţiuni, politici sau activităţi subminează democraţia sau statul de drept în Myanmar/Birmania sau care participă la acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea în Myanmar/Birmania ori oferă sprijin acestor acţiuni. În plus, forţele de poliţie care acţionau sub autoritatea sa au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului, limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, efectuând arestări arbitrare şi plasând în detenţie lideri ai opoziţiei şi opozanţi ai loviturii de stat. Prin urmare, Zin Min Htet este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 20.02.2023 RM -14.03.2023 |
| 92. | Ko Ko Maung | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Genul: masculin; Grad: general-maior |
Generalul-maior Ko Ko Maung este comandant militar regional în statul Kachin, în partea de nord a ţării. Anterior, a ocupat funcţia de comandant militar regional în sud şi a fost transferat la comandamentul de nord în august 2022. În calitate de comandant militar regional, Ko Ko Maung supraveghează atacurile aeriene, masacrele, raidurile, incendierile şi utilizarea de scuturi umane comise de armată în Kachin. Generalul-maior Ko Ko Maung este, prin urmare, responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania. |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 93. | Myo Myint Oo | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin |
Myo Myint Oo a fost ministrul unional al energiei în perioada 5 august 2022-august 2023. În calitate de fost ministru în guvern, face parte din regimul militar. Sub autoritatea sa, Myanmar/BirmaniaOil and Gas Enterprise (MOGE), entitate inclusă pe lista UE, a generat venituri pentru Consiliul administrativ al statului (CAS), inclus pe lista UE, şi pentru Myanmar/BirmaniaPetroleum Enterprise, care este implicată în importul şi distribuţia de combustibil de aviaţie, inclusiv pentru aeronave de luptă şi alte aeronave militare. În calitate de ministru al energiei, a fost responsabil de facilitarea investiţiilor şi a cooperării cu partenerii străini din sectoarele petrolului şi gazelor, ceea ce creează venituri pentru CAS, contribuind astfel la asigurarea nevoilor financiare ale regimului militar şi la importul de combustibil de aviaţie pentru armată, ceea ce face posibile atacurile aeriene militare împotriva civililor. În calitatea sa de fost ministru unional al energiei, Myo Myint Oo este, prin urmare, o persoană fizică ale cărei acţiuni, politici sau activităţi subminează democraţia sau statul de drept în Myanmar/Birmania sau care participă la acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea în Myanmar/Birmania ori oferă sprijin acestor acţiuni. |
UE - 20.02.2023 RM -14.03.2023 |
| 94. | Aung Kyaw Min | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: circa 1958; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului |
Aung Kyaw Min a fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) în perioada 1 februarie 2023-2 august 2023. Este, de asemenea, fostul ministru-şef al statului Rakhine. CAS a fost condus de comandantul-şef Min Aung Hlaing, care a preluat puterea legislativă, executivă şi judiciară a statului începând cu 1 februarie 2021, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitate de fost membru al CAS, Aung Kyaw Min a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care îşi desfăşoară activitatea sub controlul CAS au comis încălcări grave ale drepturilor omului începând cu 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare. În calitate de fost membru al CAS, Aung Kyaw Min este direct responsabil pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 20.07.2023 RM - 25.09.2023 |
| 95. | Kyaw Swar Lin (alias Kyaw Swar Linn) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Genul: masculin; Funcţia: şef al Statului-Major General; fost şef al Statului-Major al armatei şi fost intendent general al forţelor armate din Myanmar |
General-locotenentul Kyaw Swar Lin a fost intendent general din mai 2020 până în decembrie 2024, când a fost avansat în funcţia de şef al Statului-Major General al armatei, marinei şi forţelor aeriene din Myanmar/Birmania, o funcţie de rang înalt în armata din Myanmar/Birmania. Din octombrie 2023 până în decembrie 2024, a fost şi şeful Statului-Major al Armatei. În plus, Kyaw Swar Lin conduce Myanmar/Birmania Economic Corporation (MEC), care este unul dintre cele două conglomerate şi holdinguri majore exploatate de armată, generând venituri pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). În calitate de şef al Statului-Major General, fost şef al Statului-Major al armatei şi fost intendent general, face parte din regimul militar care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. Prin urmare, Kyaw Swar Lin este o persoană fizică ale cărei politici şi activităţi subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania şi care furnizează sprijin pentru acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 20.07.2023 RM -25.09.2023 |
| 96. | Myint Kyaing (alias U Myint Kyaing) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 17.4.1957; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: ministrul unional al imigraţiei şi populaţiei |
Myint Kyaing este ministrul unional al imigraţiei şi populaţiei începând cu 19 august 2021. Înainte, a fost ministrul unional al muncii, în urma loviturii de stat din 1 februarie 2021. A fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) până la dizolvarea acestuia la 31 iulie 2025, condus de comandantul-şef Min Aung Hlaing, care a preluat puterea legislativă, executivă şi judiciară a statului printr-o lovitură de stat militară la 1 februarie 2021. În calitate de ministru în guvern, face parte din regimul militar, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. În calitate de ministru unional, îndeplineşte sarcini în sprijinul politicii represive în materie de imigraţie şi de populaţie a regimului militar, cum ar fi restricţiile impuse cetăţenilor de a călători în interiorul ţării, precum şi politica regimului faţă de minoritatea rohingya, încălcând drepturile omului. În calitate de ministru al imigraţiei şi populaţiei, participă, de asemenea, la pregătirea alegerilor anunţate de armată pentru a legitima lovitura de stat ilegală din februarie 2021. Prin urmare, Myint Kyaing este responsabil pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania şi pentru furnizarea de sprijin pentru acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 20.07.2023 RM - 25.09.2023 |
| 97. | Porel Aung Thein | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: anii 1960-1970 (în vârstă de aproximativ 60 de ani); Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului |
Porel Aung Thein este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS). Este, de asemenea, membru al Partidului pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii (USDP), o formaţiune susţinută de armată. CAS a fost condus de comandantul-şef Min Aung Hlaing şi a preluat puterea legislativă, executivă şi judiciară a statului începând cu 2 februarie 2021, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, Porel Aung Thein a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care îşi desfăşoară activitatea sub controlul CAS au comis încălcări grave ale drepturilor omului începând cu 2 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, Porel Aung Thein este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 20.07.2023 RM - 25.09.2023 |
| 98. | Pwint San | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 13.7.1961; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: ministrul unional al muncii |
Pwint San a fost ministrul unional al muncii în perioada 19 august 2022-2 august 2023. A fost numit de Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul-şef Min Aung Hlaing, care a preluat puterea legislativă, executivă şi judiciară a statului începând cu 2 februarie 2021. Anterior, a ocupat funcţia de ministru unional al comerţului pentru perioada 3 februarie 2021-19 august 2022. În calitate de fost ministru în guvern, a făcut parte din regimul militar care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. Sub autoritatea sa, drepturile lucrătorilor, în special drepturile lucrătorilor afiliaţi mişcării de opoziţie, au fost încălcate în mod sistematic. În calitate de ministru al comerţului, Pwint San a facilitat importul de bunuri necesare pentru a susţine puterea regimului (de exemplu importul de păcură). În plus, prin activităţile sale naţionale şi contactele sale internaţionale, contribuie la stabilizarea în continuare a puterii nelegitime a regimului militar. În acelaşi timp, ministerul aflat anterior sub autoritatea sa agravează problemele de aprovizionare în interiorul ţării, impunând controale la import şi restricţionând transferul de fonduri. În calitatea sa de fost ministru unional al muncii şi de fost ministru unional al comerţului, Pwint San este, prin urmare, o persoană fizică ale cărei acţiuni, politici şi activităţi subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania şi care este angajată în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 20.07.2023 RM - 25.09.2023 |
| 99. | Thet Khaing Win | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 13.7.1961 Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: ministrul unional al sănătăţii |
Dr Thet Khaing Win este ministrul sănătăţii şi sportului începând cu 1 februarie 2021. A fost numit de Consiliul administrativ al statului (CAS), condus de comandantul-şef Min Aung Hlaing, care a preluat puterea legislativă, executivă şi judiciară a statului începând cu 2 februarie 2021. Funcţia sa de ministru unional al sănătăţii a fost confirmată la 1 februarie 2023. Înainte de lovitura de stat, a fost secretarul permanent al Ministerului Sănătăţii şi Sportului. În calitate de ministru în guvern, face parte din regimul militar, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară şi a înlăturat liderii aleşi în mod legitim în Myanmar/Birmania. Sub autoritatea sa, sute de medici au fost concediaţi din motive politice, iar dreptul de liberă practică le-a fost revocat. De asemenea, a respins cererile Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) al ONU de acces extins la ajutor în perioada pandemiei. Sub autoritatea sa, spitalele private au fost îndemnate să nu angajeze medici care refuză să lucreze în spitale publice sub regimul militar. Prin urmare, Dr. Thet Khaing Win este o persoană fizică ale cărei acţiuni, politici şi activităţi subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania şi care este angajată în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 20.07.2023 RM - 25.09.2023 |
| 100. | Nyo Saw | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: prim-ministru, membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) şi consilier al lui Min Aung Hlaing (preşedintele CAS); Gradul: general-locotenent; Rang politic: ministru unional |
Începând cu 31 iulie 2025, general-locotenentul Nyo Saw este primministru. Începând cu septembrie 2023, a fost membru al Consiliului administrativ al statului după ce a fost numit consilier principal al preşedintelui Consiliului administrativ al statului (CAS), generalisimul Min Aung Hlaing (care este desemnat din 22.3.2021), cu rang de ministru unional, până când CAS a fost înlocuit de Comisia privind pacea şi securitatea statului (SSPC) la 31 iulie 2025. Este membru al SSPC începând cu 31 iulie 2025. De asemenea, el este şeful unui comitet însărcinat cu importul de combustibil din Rusia, principalul furnizor de arme al regimului. Nyo Saw s-a retras din armată în 2020 din funcţia de intendent general. Nyo Saw îndeplineşte şi funcţia de membru al Comitetului de supraveghere a schimburilor valutare (FESC) şi de preşedinte al conglomeratului deţinut de armată Myanmar/Birmania Economic Corporation (MEC), ambele generând venituri pentru regim. În plus, el este şi membru al grupului de conducere al Myanmar/Birmania Economic Holdings Ltd (MEHL). În calitate de membru al CAS şi consilier al preşedintelui CAS, Nyo Saw joacă un rol esenţial în menţinerea şi orchestrarea dictaturii militare din Myanmar/Birmania care a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară în 2021, răsturnând guvernul ales în mod democratic. Prin rolul său în conducerea întreprinderilor deţinute de armată şi în gestionarea importurilor de combustibil din Rusia, inclusiv pentru uz militar, el oferă, de asemenea, sprijin economic şi venituri regimului militar. Nyo Saw este asociat cu foşti şi actuali membri ai regimului juntei. Prin urmare, Nyo Saw este o persoană fizică ale cărei politici şi activităţi subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania şi care este angajată în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. În plus, Nyo Saw este asociat cu persoane desemnate în temeiul Deciziei 2013/184/PESC şi a Regulamentului (UE) nr.401/2013 ale Consiliului, în special cu generalul Min Aung Hlaing. |
UE - 11.12.2023 RM - 28.08.2026 |
| 101. | Hla Moe | Cetăţenie: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: comandant al Comandamentului de est al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw); Gradul: general-maior |
General-maiorul Hla Moe este comandantul Comandamentului de est. Sub comanda sa, atacurile aeriene, în special în statul Kayah, au cunoscut o intensificare puternică, ajungând la dublul totalului cumulat din 2021 şi 2022. Aceste atacuri aeriene vizează tot mai frecvent civili, ceea ce a dus la creşterea numărului de victime în rândul acestora şi la creşterea numărului de PSI (de la un total de 200 000 în 2022 la 250 000 în 2023, până în prezent). Sub comanda lui Hla Moe, unităţile militare ale Comandamentului de est continuă să comită încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar şi încălcări ale drepturilor omului, inclusiv prin utilizarea civililor ca scuturi umane, execuţii extrajudiciare şi incendieri în sudul statului Shan şi în statul Kayah. Pe lângă comiterea acestor acte de violenţă, ele obstrucţionează activ fluxul de aprovizionare cu alimente, medicamente şi mărfuri şi servicii esenţiale a populaţiei locale şi a PSI. În calitate de comandant al Comandamentului de est, Hla Moe este membru al forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania, precum şi de obstrucţionarea furnizării de asistenţă umanitară civililor aflaţi în dificultate. Pe lângă aceasta, acţiunile şi activităţile sale subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, el fiind angajat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea Myanmarului/Birmaniei. |
UE - 11.12.2023 RM - 28.08.2026 |
| 102. | Hmu Htan | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: între 1960 şi 1975; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului (CAS) |
Hmu Htan este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS). Este, de asemenea, membru al Partidului pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii (USDP), o formaţiune susţinută de armată. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, Hmu Htan a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. În continuare, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonei desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, Hmu Htan este direct răspunzător pentru deciziile represive respective şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului. |
UE - 11.12.2023 RM - 28.08.2026 |
| 103. | Wunna Maung Lwin | Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Data naşterii: 30.5.1952; Locul naşterii: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Funcţia: membru al Consiliului administrativ al statului (CAS); fost ministru al afacerilor externe al juntei |
Wunna Maung Lwin este membru al Consiliului naţional de apărare şi securitate (CNAS) şi al organului său consultativ central, precum şi fost membru al Consiliului administrativ al statului (CAS). Este, de asemenea, membru al Partidului pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii (USDP), o formaţiune susţinută de armată. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au executat o lovitură de stat în Myanmar/Birmania, declarând invalide rezultatele alegerilor desfăşurate la 8 noiembrie 2020 şi răsturnând guvernul ales în mod democratic. În cadrul loviturii de stat, vicepreşedintele Myint Swe, acţionând ca preşedinte interimar, a declarat starea de urgenţă la 1 februarie 2021 şi a transferat competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului comandantului suprem al serviciilor de apărare, generalisimul Min Aung Hlaing. La 2 februarie 2021, a fost înfiinţat CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS, Wunna Maung Lwin a fost direct implicat în luarea deciziilor privind funcţii de stat şi responsabil de aceste decizii şi, prin urmare, este răspunzător pentru subminarea democraţiei şi a statului de drept în Myanmar/Birmania. De asemenea, CAS a adoptat decizii de limitare a drepturilor la libertatea de exprimare, inclusiv accesul la informaţii, şi de întrunire paşnică. Forţele militare şi autorităţile care funcţionează sub controlul CAS au săvârşit încălcări grave ale drepturilor omului începând din 1 februarie 2021, omorând protestatari civili neînarmaţi şi limitând libertatea de întrunire şi de exprimare, inclusiv prin restricţionarea accesului la internet şi prin arestări arbitrare şi detenţia liderilor opoziţiei şi a opozanţilor loviturii de stat. În continuare, CAS a impus legea marţială în unele părţi ale ţării, acordând armatei autoritate totală asupra zonei desemnate, inclusiv în ceea ce priveşte funcţiile administrativă, judiciară şi de asigurare a respectării legii. În zonele care intră sub incidenţa legii marţiale, civilii, inclusiv jurnalişti şi protestatari paşnici, sunt anchetaţi de tribunalele militare, ceea ce îi lipseşte, în fapt, de dreptul la un proces în care să se respecte garanţiile procedurale, inclusiv de dreptul la o cale de atac. Acţiunile violente ale forţelor militare şi de poliţie s-au intensificat în mod simţitor în zonele în care a fost declarată legea marţială, ameninţând pacea, securitatea şi stabilitatea. În calitatea sa de membru al CNAS şi al organului său consultativ central, precum şi de fost membru al CAS şi de fost ministru al afacerilor externe al juntei, Wunna Maung Lwin este direct răspunzător pentru decizii represive şi de încălcări grave ale drepturilor omului, precum şi de acţiuni menite să le legitimeze pe plan internaţional. |
UE - 11.12.2023 RM - 28.08.2026 |
| 104. | Saw Chit Thu (alias Saw San Myint, Maung Chit Thu, Chit Thu) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Locul naşterii: satul Inn, Hlaingbwe, statul Karen, Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Gradul: colonel; Entitate asociată: Chit Linn Myaing Group |
Colonelul Saw Chit Thu este un conducător militar şi om de afaceri din Karen/Kayin. Este unul dintre membrii fondatori şi secretarul general al forţelor de poliţie de frontieră din Karen/Kayin (BGF)/armatei naţionale din Karen (KNA), un grup armat afiliat forţelor armate ale Myanmar/Birmaniei, Tatmadaw. Sub conducerea lui Chit Thu, BGF/KNA sunt răspunzătoare de încălcări ale drepturilor omului şi de abuzuri împotriva civililor în zonele lor de operaţii, printre care se numără centre de escrocherii precum Shwe Kokko. Acestea sunt centre regionale de criminalitate transnaţională, inclusiv fraudă online, trafic de droguri şi trafic de persoane. În centrele de escrocherii se comit încălcări masive ale drepturilor omului, inclusiv muncă forţată şi tortură, ameninţând astfel pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. Pentru a controla centrele de escrocherii, BGF/KNA colaborează cu Tatmadaw, de exemplu oferind Tatmadaw informaţii cu privire la opozanţii guvernului şi prin recrutarea cu forţa de soldaţi, contribuind astfel şi mai mult la ameninţarea securităţii şi a stabilităţii în Myanmar/Birmania. Saw Chit Thu este fondatorul şi fostul preşedinte al Chit Linn Myaing Group (CLM), un grup de societăţi condus de familia sa în cooperare cu forţele de poliţie de frontieră, fiind implicat şi în Shwe Kokko de pe urma căruia obţine profituri. Din 2017, Saw Chit Thu dezvoltă Yatai New City în Shwe Kokko, în cooperare cu Yatai International Holding Group. În calitatea sa de membru fondator şi de secretar general al BGF/KNA şi ca urmare a implicării sale în centrele de escrocherii, Saw Chit Thu este răspunzător de încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania; este, de asemenea, implicat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. În plus, are legături cu forţele armate ale Myanmar/Birmaniei (Tatmadaw). |
UE - 29.10.2024 RM - 28.08.2026 |
| 105. | Mote Thun (alias Saw Mote Thun, Mote Thone) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Gradul: locotenent-colonel; Funcţia: secretar general adjunct al forţelor de poliţie de frontieră din Karen/Kayin/armatei naţionale din Karen (BGF/KNA); membru fondator al forţelor de poliţie de frontieră din Karen/Kayin; Persoană fizică asociată: Saw Chit Thu |
Locotenent-colonelul Mote Thun este unul dintre membrii fondatori şi secretarul general adjunct al forţelor de poliţie de frontieră din Karen/Kayin (BGF)/armatei naţionale din Karen (KNA), un grup armat afiliat forţelor armate ale Myanmar/Birmaniei, Tatmadaw. Acesta este deosebit de puternic în sudul cantonului Myawaddy, la frontiera dintre Thailanda şi Myanmar/Birmania, unde se află numeroase centre de escrocherii. Printre principalele centre aflate sub controlul lui Mote Thun se numără cel administrat de Wan Kuok-Koi (alias Broken Tooth) şi Dongmei Zone. Mote Thun este, de asemenea, implicat în proiectul KK Park. Centrele de escrocherii sunt centre regionale de criminalitate transnaţională, inclusiv fraudă online, trafic de droguri şi trafic de persoane. În cadrul acestora se comit încălcări masive ale drepturilor omului, inclusiv muncă forţată şi tortură, ameninţând astfel pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. Pentru a controla centrele de escrocherii, BGF/KNA colaborează cu Tatmadaw, de exemplu oferind Tatmadaw informaţii cu privire la opozanţii guvernului şi prin recrutarea cu forţa de soldaţi, contribuind astfel şi mai mult la ameninţarea păcii, a securităţii şi a stabilităţii în Myanmar/Birmania. În calitatea sa de membru fondator şi de secretar general adjunct al BGF/KNA şi ca urmare a implicării sale în centrele de escrocherii, locotenent-colonelul Mote Thun este răspunzător de încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania; se implică, de asemenea, în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. În plus, are legături cu forţele armate ale Myanmar/Birmaniei (Tatmadaw). |
UE - 29.10.2024 RM - 28.08.2026 |
| 106. | Tin Win (alias Saw Tin Win) |
Cetăţenia: Myanmar/Birmania; Sexul: masculin; Gradul: maior; Funcţia: subordonat direct al colonelului Maung Chit Thu în armata naţională din Karen (KNA), fost membru al forţelor de poliţie de frontieră; Persoană fizică asociată: Saw Chit Thu |
Maiorul Tin Win este un subordonat direct al colonelului Saw Chit Thu în cadrul forţelor de poliţie de frontieră din Karen/Kayin (BGF)/armatei naţionale din Karen (KNA), un grup armat afiliat forţelor armate ale Myanmar/Birmaniei, Tatmadaw. Sub comanda directă a colonelului Saw Chit Thu, Tin Win sprijină centrele de escrocherii situate în apropiere de Myawaddy, precum Shwe Kokko, proiectul KK Park şi proiectul Huanya, şi beneficiază de pe urma lor. Acestea sunt centre regionale majore de criminalitate transnaţională, inclusiv fraudă online, trafic de droguri şi trafic de persoane. În centrele de escrocherii se comit încălcări masive ale drepturilor omului, inclusiv muncă forţată şi tortură, ameninţând astfel pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. Pentru a controla centrele de escrocherii, BGF/KNA colaborează cu Tatmadaw, de exemplu oferind Tatmadaw informaţii cu privire la opozanţii guvernului şi prin recrutarea cu forţa de soldaţi, contribuind astfel şi mai mult la ameninţarea securităţii şi a stabilităţii în Myanmar/Birmania. Ca urmare a rolului său în cadrul BGF/KNA şi a implicării sale în centrele de escrocherii, maiorul Tin Win este răspunzător de încălcări grave ale drepturilor omului; este, de asemenea, implicat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. În plus, are legături cu forţele armate ale Myanmar/Birmaniei (Tatmadaw). |
UE - 29.10.2024 RM - 28.08.2026 |
B. Persoanele juridice, entităţile şi organismele menţionate la punctele 1 şi 2
| Nr. crt. | Numele | Informaţii de identificare | Motivele aplicării măsurilor restrictive de către Uniunea Europeană | Data includerii pe listă de către Uniunea Europeană şi data aplicării restricţiilor de către Republica Moldova |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 1. | Myanmar Economic Holdings Public Company Ltd | Adresa: 51 Mahabandoola road, 189/191 Botataung, Yangon region, Myanmar/Birmania11 161 ; Tip de entitate: societate pe acţiuni; Locul înregistrării: Yangon, Myanmar/Birmania; Data înregistrării: 27 aprilie 1990; Număr de înregistrare: 156387282; Locul principal de desfăşurare a activităţii: Myanmar/Birmania; Asociaţi: Consiliul de administraţie: general-locotenentul Dwe Aung Lin: director (desemnat pe listele UE); general-locotenentul Moe Myint Tun: director (desemnat pe listele UE); Grup patronal: comandantul suprem Min Aung Hlaing: preşedinte (desemnat pe listele UE); comandantul suprem adjunct Soe Win: vice-preşedinte (desemnat pe listele UE); Număr de telefon: 01-290843; Site web: http://www.mehl.com.mm/ |
Myanmar Economic Holdings Public Company Ltd (MEHL) este un conglomerat deţinut şi controlat de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), având filiale şi societăţi afiliate în diverse sectoare ale economiei, inclusiv în sectorul bancar, în cel al asigurărilor, construcţiilor, comerţului, transporturilor, mineritului, extracţiei de pietre preţioase, în industria prelucrătoare şi în turism. MEHL şi filialele sale generează venituri pentru Tatmadaw, contribuind prin urmare la capacităţile sale de a întreprinde acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept, precum şi la încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania. MEHL şi filialele sale au donat active armatei în 2017, cu ocazia campaniilor de strângere de fonduri organizate de Tatmadaw. Prin urmare, MEHL a sprijinit financiar Tatmadaw şi a contribuit astfel la capacitatea sa de a efectua “operaţiuni de degajare” şi la comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului în 2017, împotriva populaţiei rohingya. Consiliul de administraţie al MEHL este alcătuit exclusiv din ofiţeri superiori (activi sau pensionaţi) ai Tatmadaw. Doi dintre membrii consiliului de administraţie (general-locotenentul Dwe Aung Lin şi general-locotenentul Moe Myint Tun) au fost şi membri ai Consiliului administrativ al statului, organism ad hoc creat după lovitura de stat de la 1 februarie 2021 care a guvernat de facto Myanmarul/Birmania şi care a fost înlocuit, la 31 iulie 2025, de Comisia privind pacea şi securitatea statului, fiind desemnaţi pe listele care figurează în Decizia 2013/184/PESC a Consiliului şi în Regulamentul (UE) nr.401/2013 al Consiliului privind măsuri restrictive instituite împotriva Myanmarului/Birmaniei. Comandantul suprem Min Aung Hlaing şi comandantul suprem adjunct Soe Win conduc grupul patronal al MEHL în calitate de preşedinte şi, respectiv, vice-preşedinte. |
UE - 19.04.2021 RM - 14.05.2021 |
| 2. | Myanmar Economic Corporation Limited | Adresa: Corner of Ahlone road & Kannar road, Ahlone, Yangon, Myanmar; Tip de entitate: societate pe acţiuni; Locul înregistrării: Yangon, Myanmar/Burma; Data înregistrării: fondată în 1997 drept companie de stat, înregistrată drept companie privată la 9 ianuarie 2019; Număr de înregistrare: 105444192; Locul de desfăşurare a activităţii: Myanmar/Birmania; Număr de telefon: 01-8221369; E-mail: mecadm.hq@gmail.com |
Myanmar Economic Corporation (MEC) este un conglomerat deţinut şi controlat de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), având filiale şi societăţi afiliate în diverse sectoare ale economiei, inclusiv în sectorul bancar, în cel al asigurărilor, construcţiilor, comerţului, transporturilor, mineritului, extracţiei de pietre preţioase, în industria prelucrătoare şi în turism. MEC şi filialele sale generează venituri pentru Tatmadaw, contribuind prin urmare la capacităţile sale de a întreprinde acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept, precum şi la încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania. Consiliul de administraţie al MEC este alcătuit exclusiv din ofiţeri superiori (activi sau pensionaţi) ai Tatmadaw. MEC şi filialele sale au donat active armatei în 2017, cu ocazia campaniilor de strângere de fonduri organizate de Tatmadaw. Prin urmare, MEC a sprijinit financiar Tatmadaw şi a contribuit astfel la capacitatea sa de a efectua “operaţiuni de degajare” şi la comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului în 2017, împotriva populaţiei rohingya. |
UE - 19.04.2021 RM -14.05.2021 |
| 3. | Myanma Gems Enterprise (alias Myanmar/BirmaniaGems Enterprise) | Adresa: NO.70-072, Yarza, Thingaha Road, Thapyaygone Ward, Zabuthiri Township, Naypyitaw, Myanmar; Tip de entitate: întreprindere de stat; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Site web: http://www.mge.gov.mm/ |
Myanmar Gems Enterprise (MGE) este o întreprindere de stat controlată de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), responsabilă de elaborarea de norme şi reglementări şi de supravegherea şi acordarea de autorizaţii antreprenorilor privaţi locali, organizând târguri şi vânzări speciale de jad şi pietre preţioase. MGE funcţionează în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Resurselor Naturale şi Conservării Mediului (MONREC), al cărui ministru a fost numit de Consiliul administrativ al statului (CAS). Forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) au deţinut de mult timp interese importante în ceea ce priveşte jadul şi pietrele preţioase, în special prin conducerea MGE, care este formată aproape în întregime din foste cadre ale armatei, şi prin activităţi desfăşurate de două conglomerate militare [Myanmar/BirmaniaEconomic Holdings Limited (MEHL) şi Myanmar/BirmaniaEconomic Corporation Limited (MEC)]. Lovitura de stat din 1 februarie 2021 a readus MGE sub control militar, permiţând Tatmadaw să controleze în mod semnificativ sectorul pietrelor preţioase. MGE generează venituri pentru diferite departamente ale Statului Myanmar/Birmaniaprin diversele sale activităţi descrise mai sus, permite Tatmadaw să beneficieze, direct sau indirect, de veniturile generate de acest sector. Prin urmare, MGE contribuie la capacităţile Tatmadaw de a întreprinde acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept, precum şi la încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 4. | Myanma Timber Enterprise (alias Myanmar/BirmaniaTimber Enterprise) |
Adresa: Sediu central: Gyogone Forest Compound, Bayint Naung Road, Insein Township, Yangon, Myanmar; Sucursală: No 72/74 Shawe Dagon Pagoda Road, Dagon Township, Yangon, Myanmar; Tip de entitate: întreprindere de stat; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Număr de telefon: 01-3528789; Site web: http://www.mte.com.mm/index.php/en |
Myanma Timber Enterprise (MTE) este o întreprindere de stat care funcţionează sub egida Ministerului Resurselor Naturale şi Conservării Mediului (MONREC). MTE drepturi exclusive asupra producţiei şi exportului de lemn în Myanmar/Birmania. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au preluat puterea de la guvernul civil legitim printr-o lovitură de stat şi au constituit Consiliul administrativ al statului (CAS) pentru a exercita competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului. La 2 februarie 2021, regimul militar a numit un nou cabinet, inclusiv un nou ministru al resurselor naturale şi al conservării mediului (MONREC). Prin intermediul CAS şi al noului cabinet, regimul militar a dobândit controlul asupra întreprinderilor de stat, inclusiv a MTE, şi a beneficiat de pe urma acestora. Prin urmare, Myanma Timber Enterprise şi filialele sale sunt controlate de Tatmadaw şi generează venituri pentru acesta, contribuind astfel la capacităţile sale de a întreprinde acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 5. | Forest Products Joint Venture Corporation Limited | Adresa: 422/426, Rm 2, 2nd Flr, Strand Rd., Corner of Botahtaung Pagoda St., FJVC Center, Ward (4), BTHG; 52/66, Rm 2, 3rd Flr, Botahtaung Pagoda St., Lower Block, Botahtaung Township, Yangon, Myanmar/Birmania; Tip de entitate: Asociere în participaţie; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Tel. 01-9010742; 01-9010744; 09-443250050; E-mail: fjv.md@gmail.com |
Forest Products Joint Venture Corporation Limited (FPJVC) îşi desfăşoară activitatea în industria lemnului în Myanmar/Birmania, prelucrând tec şi lemn de esenţă tare. În pofida faptului că este o societate publică, FPJVC este controlată de stat, care (i) deţine majoritatea acţiunilor FPJVC prin intermediul Ministerului Resurselor Naturale şi Conservării Mediului (MONREC) (10 %) şi al Myanma Timber Enterprise (MTE) (45 %), care este deţinută de stat, şi (ii) are dreptul de a numi majoritatea membrilor consiliului de administraţie al FPJVC (cu câte trei membri numiţi de MONREC şi, respectiv, MTE, din cei 11 membri în total). La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au preluat puterea de la guvernul civil legitim printr-o lovitură de stat şi au constituit Consiliul administrativ al statului (CAS) pentru a exercita competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului. La 2 februarie 2021, regimul militar a numit un nou cabinet, inclusiv un nou ministru al resurselor naturale şi al conservării mediului (MONREC). Prin intermediul CAS şi al noului cabinet, regimul militar a dobândit controlul asupra întreprinderilor de stat, inclusiv a FPJVC, şi a beneficiat de pe urma acestora. Prin urmare, FPJVC este controlat de Tatmadaw şi generează venituri pentru acesta, contribuind astfel la capacităţile sale de a întreprinde acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 6. | Myanmar War Veterans Organization | Adresa: Thukhuma Road, Datkhina Thiri Tsp, Naypyitaw Division, Myanmar; Tip de entitate: organizaţie neguvernamentală; Locul înregistrării: Yangon, Myanmar; Data înregistrării: 1973; Număr de telefon: (067) 30485; Site web: https://www.mwvo.org/Home/About |
Organizaţia pentru Veterani de război din Myanmar/Birmania(MWVO) este o organizaţie neguvernamentală care urmăreşte să ofere sprijin foştilor membri ai forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). Aceasta este principala organizaţie care intervine în problemele sociale şi economice legate de armata din ţară. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au preluat puterea de la guvernul civil legitim printr-o lovitură de stat şi au constituit Consiliul administrativ al statului (CAS) pentru a exercita competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului. La 2 februarie, a fost constituit CAS pentru a exercita competenţele respective, împiedicând guvernul ales în mod democratic să îşi îndeplinească mandatul. Conform mandatului MWVO, organizaţia neguvernamentală acţionează ca o forţă de rezervă a Tatmadaw şi participă la conturarea politicii naţionale de apărare şi securitate. În plus, MWVO organizează manifestaţii pro-regim şi instruieşte miliţia populară sprijinind, prin urmare, Tatmadaw în exercitarea de acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. Grupul principal care protejează MWVO este reprezentat de personalităţi de rang înalt ale Tatmadaw, cum ar fi comandantul suprem Min Aung Hlaing şi comandantul suprem adjunct Soe Win. Membrii MWVO fac parte din structura de guvernanţă a conglomeratelor militare, Myanmar/BirmaniaEconomic Holdings Limited (MEHL) şi Myanmar/BirmaniaEconomic Corporation Limited (MEC). Prin urmare, MWVO este asociată cu persoanele şi entităţile incluse pe listă în temeiul Deciziei 2013/184/PESC a Consiliului şi al Regulamentului (UE) nr.401/2013 al Consiliului. |
UE - 21.06.2021 RM - 30.07.2021 |
| 7. | Htoo Group of Companies | Adresa: 5 Pyay Roas, Hlaing Township, Yangon, Myanmar/Birmania; Tip de entitate: societate holding; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Tel. +95 1 500344 / +95 1 500355; Site web: https://htoo.com/ |
Htoo Group of Companies este un conglomerat privat înfiinţat şi prezidat de U Tay Za, care are legături apropiate cu conducerea de la vârf a forţelor armate din Myanmar (Tatmadaw). Printre activităţile sale se numără comerţul, serviciile bancare, mineritul, turismul şi aviaţia. Htoo Group of Companies a oferit sprijin financiar Tatmadaw în 2017 în legătură cu “operaţiile de degajare” de la Rakhine şi, prin urmare, a contribuit la încălcări grave ale drepturilor omului în 2017 împotriva populaţiei rohingya. În plus, Htoo Group of Companies a acţionat drept intermediar pentru furnizarea de echipamente militare, care au fost utilizate împotriva populaţiei civile ce protesta împotriva loviturii de stat din 1 februarie, în întreaga ţară şi, în special, în zonele cu minorităţi etnice. Contribuind la capabilităţile armatei de a desfăşura activităţi care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania, Htoo Group of Companies a oferit sprijin pentru Tatmadaw şi s-a angajat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea din Myanmar/Birmania. |
UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 8. | International Group of Entrepreneurs (IGE) Company Limited | Adresa: No. 36-G, 37-F, level-20, Office Tower (2), Time City, Corner of Kyun taw Street and Hantharwaddy Road, (7), Quarter, Kamayut Township, Yangon, Myanmar/Birmania 110401; Tip de entitate: întreprindere privată; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Tel. +95 775 111 112; Site web: www.ige.com.mm |
International Group of Entrepreneurs Company Limited (IGE) este un conglomerat privat înfiinţat şi prezidat de U Nay Aung, care are legături apropiate cu conducerea de la vârf a forţelor armate din Myanmar (Tatmadaw). IGE îşi desfăşoară activitatea în sectoare esenţiale de infrastructură, cum ar fi telecomunicaţiile şi energia, precum şi în domeniul agriculturii şi industria ospitalităţii. IGE a oferit sprijin financiar Tatmadaw în 2017 în legătură cu “operaţiile de degajare” de la Rakhine, contribuind astfel la încălcări grave ale drepturilor omului, în 2017, împotriva populaţiei rohingya. IGE a furnizat, de asemenea, sprijin financiar indirect armatei din Myanmar/Birmania prin participarea financiară la mai multe proiecte şi societăţi legate de Tatmadaw şi de conglomeratele sale. Prin urmare, IGE oferă sprijin Tatmadaw şi beneficiază de pe urma acestora. |
UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 9. | No. 1 Mining Enterprise (ME 1) | Adresa: Bu Tar Street, Forest Street, Corner of Yone Gyi Quarter, Monywa, Sagaing Region, Myanmar/Burma; Tip de entitate: întreprindere de stat; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Număr de telefon: 09-071-21168 |
No. 1 Mining Enterprise (ME 1) este o întreprindere de stat care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Resurselor Naturale şi Conservării Mediului (MONREC), ce acţionează şi drept autoritate de reglementare pentru sectorul producţiei şi comercializării metalelor neferoase. Ca atare, această întreprindere de stat are responsabilitatea de a acorda autorizaţii şi de a colecta o parte din impozitul pe profiturile realizate de societăţile private care sunt fie în “contractele de partajare a producţiei”, fie sunt asociate cu ME 1. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au preluat puterea de la guvernul civil legitim printr-o lovitură de stat şi au constituit Consiliul administrativ al statului (CAS) pentru a exercita competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului. La 2 februarie 2021, regimul militar a numit un nou cabinet, inclusiv un nou ministru al resurselor naturale şi al conservării mediului (MONREC). Prin intermediul CAS şi al noului cabinet, regimul militar a dobândit controlul asupra întreprinderilor de stat, inclusiv a No. 1 Mining Enterprise, şi a beneficiat de pe urma acestora. Prin urmare, No. 1 Mining Enterprise este controlată de Tatmadaw şi generează venituri pentru acestea, contribuind astfel la capacităţile sale de a întreprinde acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept. În plus, No. 1 Mining Enterprise a supravegheat şi/sau a participat la diverse proiecte legate de violenţa exercitată de Tatmadaw împotriva populaţiei civile şi de încălcările celor mai elementare drepturi ale acesteia, inclusiv prin confiscare de terenuri şi relocare forţată. No. 1 Mining Enterprise este, prin urmare, responsabilă de sprijinirea acţiunilor care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea din Myanmar/Birmania. |
UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 10. | Myanma Oil and Gas Enterprise | Adresa: Ministry of Electricity and Energy, Building No.(6), Nay Pyi Taw, Myanmar/Burma; Tip de entitate: întreprindere de stat; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Număr de telefon: +95-67-3 411 055; Site web: http://www.moee.gov.mm/en/ignite/page/40 |
Myanma Oil and Gas Enterprise (MOGE), întreprindere de stat, este operatorul petrolier, furnizorul de servicii şi autoritatea de reglementare din sectorul petrolului şi gazelor. Aceasta supraveghează explorarea şi producţia de petrol şi gaze, transportul intern al gazelor şi distribuţia de produse petroliere. Întreprinderii de stat îi revine responsabilitatea de a acorda autorizaţii şi de a colecta o parte din impozitul pe profiturile realizate de societăţile private implicate fie în “contractele de partajare a producţiei”, fie în întreprinderi comune cu MOGE. La 1 februarie 2021, forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), conduse de comandantul suprem Min Aung Hlaing, au preluat puterea de la guvernul civil legitim printr-o lovitură de stat şi au constituit Consiliul administrativ al statului (CAS) pentru a exercita competenţele legislative, executive şi judiciare ale statului. La 2 februarie 2021, CAS a numit noi miniştri, inclusiv un ministru al electricităţii şi energiei. Ministerul Electricităţii şi Energiei (MEE) supraveghează MOGE. Prin intermediul CAS şi al noului cabinet, regimul militar a dobândit controlul asupra întreprinderilor de stat, inclusiv a MOGE, şi beneficiază de pe urma acestora. Prin urmare, MOGE este controlată de Tatmadaw şi generează venituri pentru acesta, contribuind astfel la capacităţile sale de a întreprinde acţiuni care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. |
UE - 21.02.2022 RM - 03.06.2022 |
| 11. | Consiliul administrativ al statului (CAS)/Comisia privind pacea şi securitatea statului (SSPC) | Tip de entitate: publică; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania |
Consiliul administrativ al statului (CAS) este o entitate publică înfiinţată la 2 februarie 2021 în urma loviturii de stat militare care a avut loc în Myanmar/Birmania pe 1 februarie 2021. Ca parte a loviturii de stat, vicepreşedintele Swe a declarat starea de urgenţă şi i-a transferat comandantului suprem Min Aung Hlaing puterile legislativă, executivă şi judiciară ale statului. CAS, condus de comandantul suprem Min Aung Hlaing, a fost înfiinţat pentru a exercita aceste funcţii. CAS a fost înlocuit de Comisia privind pacea şi securitatea statului (SSPC) la 31 iulie 2025. Prin competenţa sa de a exercita funcţii ale statului, CAS/SSPC este responsabilă de activităţi şi politici care subminează democraţia şi statul de drept în Myanmar/Birmania. În plus, CAS/SSPC a adoptat decizii care au dus la reprimarea populaţiei civile şi a opoziţiei politice, atrocităţi şi încălcări grave ale drepturilor omului comise de forţele de securitate din Myanmar/Birmania. Prin urmare, CAS/SSPC este implicată în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 08.11.2022 RM - 12.12.2022 |
| 12. | Myanmar Office of the Quarter Master General (Biroul intendentului general din Myanmar/Birmania) | Adresa: Ministry of Defence, Building 24, Naypyitaw, Myanmar/Birmania; Tip de entitate: publică; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Persoane fizice asociate: comandantul suprem al forţelor armate din Myanmar/Birmania, generalisimul Min Aung Hlaing; ministrul apărării, generalul Mya Htun Oo; Alte entităţi asociate: Ministerul Apărării din Myanmar/Birmania; Myanmar/Birmania Economic Corporation (MEC) |
Biroul intendentului general din Myanmar/Birmania este un departament aflat sub jurisdicţia Ministerului Apărării care este implicat în achiziţionarea de arme şi echipamente militare pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). Ca atare, Biroul intendentului general se află în mod organic sub controlul forţelor armate din Myanmar/Birmania, inclusiv după lovitura de stat din 1 februarie 2021. Acesta reprezintă un factor-cheie al violenţelor şi al încălcărilor drepturilor omului comise de armata din Myanmar/Birmania împotriva civililor din Myanmar/Birmania şi, prin urmare, a contribuit la alimentarea spiralei violenţelor care a cuprins Myanmarul/Birmania după lovitura de stat din 2021. Biroul intendentului general este, de asemenea, implicat în gestionarea activelor economice de care beneficiază junta. Biroul intendentului general are legături cu mai multe personalităţi şi entităţi incluse pe lista UE, inclusiv cu comandantul suprem al forţelor armate, generalisimul Min Aung Hlaing, şi cu Myanmar/Birmania Economic Corporation (MEC). |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 13. | Myanmar Directorate of Defense Industries (Direcţia Industriilor de Apărare din Myanmar/Birmania) | Adresa: Shwedagon Pagoda Road, Yangon, Myanmar/Birmania; Tip de entitate: întreprindere de stat; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Persoane fizice asociate: comandantul suprem al forţelor armate din Myanmar/Birmania, generalisimul Min Aung Hlaing; generalul-locotenent Thein Htay; ministrul apărării, generalul Mya Htun Oo; Alte entităţi asociate: Ministerul Apărării din Myanmar/Birmania |
Direcţia Industriilor de Apărare din Myanmar/Birmania este o întreprindere de stat aflată sub jurisdicţia Ministerului Apărării, care îndeplineşte, de asemenea, rolul de unică entitate din Myanmar/Birmania responsabilă cu producţia de arme pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). Direcţia Industriilor de Apărare este condusă de generalul-locotenent Thein Htay, membru al armatei Myanmarului/Birmaniei. Aceasta se află sub autoritatea comandantului suprem al Tatmadaw, generalisimul Min Aung Hlaing, înscris pe lista UE, şi are legături cu mai multe personalităţi numite de armată sau cu legături militare, cum ar fi comandantul suprem şi adjunctul său. Ca atare, Direcţia Industriilor de Apărare se află în mod organic sub controlul forţelor armate din Myanmar/Birmania, inclusiv după lovitura de stat din 1 februarie 2021. Aceasta permite armatei din Myanmar/Birmania să comită acte de violenţă împotriva civililor din Myanmar/Birmania şi, prin urmare, joacă un rol esenţial în alimentarea spiralei violenţelor care a cuprins Myanmarul/Birmania după lovitura de stat. |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 14. | Myanmar Directorate of Defense Procurement (Direcţia pentru Achiziţii în Domeniul Apărării din Myanmar/Birmania) | Adresa: Nay Pyi Taw, Myanmar/Birmania; Tip de entitate: departament administrativ; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Persoane fizice asociate: comandantul suprem al forţelor armate din Myanmar/Birmania, generalisimul Min Aung Hlaing; generalul-locotenent Thein Htay; ministrul apărării, generalul Mya Htun Oo; Alte entităţi asociate: Ministerul Apărării din Myanmar/Birmania |
Direcţia pentru Achiziţii în Domeniul Apărării din Myanmar/Birmania este un departament aflat sub jurisdicţia Ministerului Apărării, care îndeplineşte, de asemenea, rolul de entitate din Myanmar/Birmania responsabilă de achiziţiile de arme şi echipamente militare pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw). Direcţia pentru Achiziţii în Domeniul Apărării se află sub autoritatea comandantului suprem al Tatmadaw, generalisimul Min Aung Hlaing, şi, prin urmare, are legături cu mai multe persoane şi entităţi incluse pe lista UE, inclusiv cu generalisimul Min Aung Hlaing. Ca atare, Direcţia pentru Achiziţii în Domeniul Apărării se află în mod organic sub controlul forţelor armate din Myanmar/Birmania, inclusiv după lovitura de stat din 1 februarie 2021. Aceasta permite armatei din Myanmar/Birmania să comită acte de violenţă împotriva civililor din Myanmar/Birmania şi, prin urmare, joacă un rol esenţial în alimentarea spiralei violenţelor care a cuprins Myanmarul/Birmania după lovitura de stat. |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 15. | Asia Sun Group | Alte entităţi asociate: Asia Sun Trading; Asia Sun Energy | Grupul Asia Sun este implicată în lanţul de aprovizionare cu combustibil de aviaţie destinat armatei. Grupul de societăţi Asia Sun Group, prin intermediul filialelor sale, Asia Sun Trading şi Asia Sun Energy, este implicat în importul de combustibil de aviaţie. În 2022, Asia Sun Trading a fost implicată cel puţin de două ori în importuri de combustibil de aviaţie din Thailanda destinat utilizării de către forţele aeriene din Myanmar/Birmania. Regimul militar din Myanmar/Birmania a atacat în mod deliberat şi fără discriminare ţinte civile cu ajutorul elicopterelor, al avioanelor de luptă şi al dronelor, provocând un număr considerabil de victime în rândul locuitorilor din zonă, inclusiv al copiilor. Junta a efectuat cel puţin 268 de atacuri aeriene care au vizat populaţia civilă din Myanmar/Birmania în perioada octombrie 2021-septembrie 2022. Atacurile au ucis cel puţin 155 de civili, au rănit cel puţin 190 şi au distrus case şi clădiri religioase. Prin urmare, Asia Sun Group intră în categoria persoanelor juridice, entităţilor sau organismelor deţinute ori controlate de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) sau care generează venituri pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) sau oferă sprijin acestora, sau care obţin beneficii de la forţele armate din Myanmar/Birmania. |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 16. | Dynasty International Company Limited (alias Dynasty Group of Companies) |
Adresa: Waizayangdar Rd., no. 15, Ngwe Kyar Yan Quarter, South Okkalapa Township, Yangon Region, Myanmar/Birmania; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Persoane fizice asociate: Aung Moe Myint (proprietar); Myo Thitsar (director); E-mail: dynastygroup@myanmar.com.mm |
Dynasty International Company Limited este o societate din Myanmar/Birmania înfiinţată de intermediarul de arme Aung Moe Myint. Aceasta a fost utilizată pentru a facilita încheierea de contracte de armament în numele armatei din Myanmar/Birmania, inclusiv importul de piese de aeronave în sprijinul forţelor aeriene din Myanmar/Birmania pentru raidurile aeriene împotriva satelor şi a infrastructurii civile. Prin urmare, Dynasty International Company Limited intră în categoria persoanelor juridice, entităţilor sau organismelor deţinute ori controlate de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) sau care generează venituri pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) sau oferă sprijin acestora, sau care obţin beneficii de la forţele armate din Myanmar/Birmania. |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 17. | International Gateways Group of Company Limited (alias IGGC, alias IGG) | Adresa: Kyaik Wine Pagoda Road, No. 19, Myaing Hay Wun Housing, 8-Mile, Mayangone, Yangon, Myanmar/Birmania; sau Thamadi Street No. 4-1/3, 8th Quarter, Mayangone Township, Yangon region, Myanmar/Birmania; E-mail: internationalgatewaysho@gmail.com Locul înregistrării: Myanmar/Birmania Persoană fizică asociată: Naing Htut Aung (director şi acţionar unic) Entitate asociată: MEHL |
International Gateways Group of Company Limited (IGGC) este o societate coadministrată de Naing Htut Aung şi care îşi desfăşoară activitatea în sectorul comercial. Societatea a fost, de departe, cel mai mare donator care a contribuit cu fonduri în sprijinul forţelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) în 2017, cu ocazia unor evenimente de strângere de fonduri pentru “operaţiile de lichidare” din Rakhine desfăşurate de comandantul-şef Min Aung Hlaing. În plus, IGGC a făcut o donaţie către Tatmadaw în 2023, cu ocazia Zilei Forţelor Armate. Mai mult, IGGC a fost implicată în achiziţionarea de arme pentru Tatmadaw, inclusiv echipamente militare şi produse cu dublă utilizare, care au fost utilizate împotriva populaţiei civile şi a protestatarilor din întreaga ţară. Prin urmare, IGGC a furnizat sprijin pentru Tatmadaw şi s-a implicat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea în Myanmar/Birmania. |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 18. | Sky Aviator Company Limited | Adresa: No.(204/2), (14/1)Ward, Myinthar (11)th Street, Southokkalapa, Yangon, Myanmar/Birmania; Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Persoană fizică asociată: Kyaw Min Oo (director general) |
Sky Aviator Company Limited este o societate înfiinţată de Kyaw Min Oo. Aceasta a facilitat încheierea de contracte de armament în numele armatei din Myanmar/Birmania, inclusiv importul de piese pentru aeronave. Sub controlul lui Kyaw Min Oo, Sky Aviator este un furnizor esenţial de piese de aeronave militare pentru armata din Myanmar/Birmania. După lovitura de stat din februarie 2021, Sky Aviator a primit mai multe transporturi de arme de la entităţi sancţionate. Prin urmare, Sky Aviator Company Limited intră în categoria persoanelor juridice, entităţilor sau organismelor deţinute ori controlate de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) sau care generează venituri pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) sau oferă sprijin acestora, sau care obţin beneficii de la forţele armate din Myanmar/Birmania. |
UE - 20.02.2023 RM - 14.03.2023 |
| 19. | No. 2 Mining Enterprise (ME 2) | Adresa: Ywargout Quarter, Pyinmana Township, Nay Pyi Taw, Myanmar/Burma; Tip de entitate: întreprindere publică Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Locul principal de desfăşurare a activităţii: Myanmar/Birmania; Număr de telefon: 09 - 067-22126 |
No. 2 Mining Enterprise (ME 2) este o întreprindere de stat aflată sub jurisdicţia Ministerului Resurselor Naturale şi Conservării Mediului (MONREC), care acţionează şi drept autoritate de reglementare pentru sectorul producţiei şi comercializării metalelor neferoase. Ca atare, această întreprindere de stat are competenţa de a acorda autorizaţii şi de a colecta o parte din impozitul pe profiturile realizate de societăţile private care sunt fie în aşa-numitele contractele de partajare a producţiei, fie în asocieri în participaţie cu ME 2. Ministrul resurselor naturale şi conservării mediului, U Khin Maung Yi, a fost numit de Consiliul administrativ al statului (CAS), care a preluat puterea legislativă, executivă şi judiciară a statului începând cu 2 februarie 2021, fiind înlocuit de Comisia privind pacea şi securitatea statului (SSPC) la 31 iulie 2025. De la lovitura de stat militară, regimul militar a dobândit controlul asupra întreprinderilor de stat, inclusiv a No. 2 Mining Enterprise, şi a beneficiat de pe urma acestora. Prin urmare, No. 2 Mining Enterprise este controlată de forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw) şi generează venituri pentru acestea, contribuind astfel la capacităţile lor de a desfăşura activităţi care subminează democraţia şi statul de drept. În plus, No. 2 Mining Enterprise a supravegheat şi a participat la diverse proiecte legate de violenţa exercitată de forţele armate din Myanmar/Birmania împotriva populaţiei civile şi de încălcarea celor mai elementare drepturi ale acesteia, inclusiv prin confiscare de terenuri şi transfer forţat. |
UE - 20.07.2023 RM - 25.09.2023 |
| 20. | Star Sapphire Group of Companies | Adresa: Room (201), Building (C), Tet Ka Tho Yeik Mon Housing, New University Ave Rd, Yangon, Myanmar/Birmania; No.30 B room 701/702 Yadanar Inya Condo Than Lwin Rd, Yangon, Yangon, Myanmar |
Star Sapphire Group of Companies (Grupul de societăţi Star Sapphire) joacă un rol important în generarea de venituri pentru regimul militar şi în furnizarea de arme şi alte echipamente utilizate de forţele armate. Grupul de societăţi este controlat de persoane care au legături cu armata din Myanmar/Birmania şi a fost implicat într-o gamă largă de sectoare de afaceri, inclusiv minerit, producţie, apărare, cazinouri, energie, agricultură şi comerţ. Prin urmare, Star Sapphire Group of Companies generează venituri pentru forţele armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), oferă sprijin şi beneficiază de pe urma acestora. | UE - 11.12.2023 RM - 28.08.2026 |
| 21. | Royal Shune Lei Company Limited | Adresa: No (37), Room (10), Bahosi Housing, Lanmadaw Township, Yangon, Myanmar |
Royal Shune Lei Company Limited este o întreprindere privată care a contribuit la achiziţionarea de arme şi echipamente militare în beneficiul forţelor armate din Myanmar/Birmania. În acest fel, ea a sprijinit activităţile care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. | UE - 11.12.2023 RM - 28.08.2026 |
| 22. | Chit Linn Myaing Group (CLM) | Locul înregistrării: Myanmar/Birmania; Locul principal de desfăşurare a activităţii: Shwe Kokko, cantonul Myawaddy, districtul Myawaddy, statul Kayin, Myanmar/Birmania |
Chit Linn Myaing Group (CLM) este un grup de societăţi controlate de către colonelul Saw Chit Thu, unul dintre membrii fondatori şi secretarul general al forţelor de poliţie de frontieră din Karen/Kayin (BGF)/armatei naţionale din Karen (KNA), un grup armat afiliat forţelor armate ale Myanmar/Birmaniei, Tatmadaw, şi de către familia acestuia. CLM este implicat în activităţile unor centre de escrocherii, controlate de BGF/KNA, în zona cantonului Myawaddy (la frontiera dintre Thailanda şi Myanmar/Birmania), inclusiv, printre altele, oraşul Shwe Kokko, şi obţine profituri financiare de pe urma acestora. Shwe Kokko este un centru de criminalitate transnaţională, inclusiv fraudă online, trafic de droguri şi trafic de persoane. În acest centru de escrocherii se comit încălcări masive ale drepturilor omului, inclusiv muncă forţată şi tortură, ameninţând astfel pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania. Pentru a controla centrele de escrocherii, BGF/KNA colaborează cu Tatmadaw, de exemplu oferind Tatmadaw informaţii cu privire la opozanţii guvernului şi prin recrutarea cu forţa de soldaţi, contribuind astfel şi mai mult la ameninţarea securităţii şi a stabilităţii în Myanmar/Birmania. Prin urmare, Chit Linn Myaing Group este implicat în acţiuni care ameninţă pacea, securitatea şi stabilitatea în Myanmar/Birmania şi, în plus, beneficiază de pe urma forţelor armate ale Myanmar/Birmaniei. Chit Linn Myaing Group are legături cu forţele armate ale Myanmar/Birmaniei (Tatmadaw). |
UE - 29.10.2024 RM - 28.08.2026 |
Anexa nr.2
la Decizia CIS nr.54/2026
LISTA
echipamentelor care ar putea fi utilizate
în scopul represiunii interne
1. Arme de foc, muniţii şi accesorii aferente, după cum urmează:
1.1. arme de foc la care nu se face referire la ML 1 şi ML 2 din anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova;
1.2. muniţii special concepute pentru armele de foc enumerate la punctul 1.1 şi componente special concepute pentru acestea;
1.3. dispozitive de ochire la care nu se face referire în anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.
2. Bombe şi grenade la care nu se face referire în anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.
3. Vehicule, după cum urmează:
3.1. vehicule echipate cu un tun de apă, special concepute sau modificate în scopul restabilirii ordinii publice;
3.2. vehicule special concepute sau modificate pentru a fi electrificate în vederea respingerii atacatorilor;
3.3. vehicule special concepute sau modificate pentru înlăturarea baricadelor, inclusiv echipamente pentru construcţii prevăzute cu protecţie balistică;
3.4. vehicule special concepute pentru transportul sau transferul prizonierilor şi/sau al deţinuţilor;
3.5. vehicule special concepute pentru amplasarea barierelor mobile;
3.6. componente pentru vehiculele menţionate la punctele 3.1-3.5, special concepute în scopul restabilirii ordinii publice.
Nota 1. Nu intră sub incidenţa prezentului punct vehiculele special concepute în scopul stingerii incendiilor.
Nota 2. În sensul punctului 3.5, termenul “vehicule” include remorcile.
4. Substanţe explozive şi echipamente conexe, după cum urmează:
4.1. echipamente şi dispozitive special concepute pentru a declanşa explozii cu mijloace electrice sau neelectrice, inclusiv dispozitive de incendiere, detonatoare, aprinzătoare, relee de detonare şi fitiluri detonante şi componentele special concepute pentru acestea; cu excepţia celor special concepute pentru un anumit uz comercial, constând în acţionarea sau operarea prin mijloace explozive a altor echipamente sau dispozitive a căror funcţie nu este crearea de explozii (de exemplu, dispozitive de umflare a airbag-urilor de maşină, protectoarele de supratensiune ale declanşatoarelor instalaţiilor de stingere a incendiilor);
4.2. încărcături explozive cu tăiere lineară la care nu se face referire în anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova;
4.3. alţi explozivi la care nu se face referire în anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova:
(a) amatol;
(b) nitroceluloză (cu un conţinut de azot de minimum 12,5 %);
(c) nitroglicol;
(d) tetranitrat de pentaeritritol (PETN);
(e) clorură de picril;
(f) 2,4,6-trinitrotoluen (TNT).
5. Echipamente de protecţie la care nu se face referire la ML 13 din anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova:
5.1. veste antiglonţ care oferă protecţie balistică şi/sau protecţie contra armelor albe;
5.2. căşti care oferă protecţie balistică şi/sau protecţie contra schijelor, căşti cu vizor, scuturi de protecţie şi scuturi balistice.
Notă: nu intră sub incidenţa prezentului punct:
- echipamentele special concepute pentru activităţi sportive;
- echipamentele special concepute pentru a răspunde cerinţelor de protecţie a muncii.
6. Simulatoare, altele decât cele la care se face referire la ML 14 din anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova, utilizate la antrenamentele pentru folosirea armelor de foc, şi produsele software special concepute pentru acestea.
7. Echipamente de vedere pe timp de noapte, cu imagine termică şi tuburi intensificatoare de imagine, altele decât cele la care se face referire în anexa nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.
8. Plasă de sârmă ghimpată.
9. Cuţite militare, cuţite de luptă şi baionete ale căror lame nu depăşesc 10 cm.
10. Echipamente special concepute pentru producţia articolelor menţionate în prezenta anexă.
11. Tehnologie specifică pentru dezvoltarea, producţia sau utilizarea articolelor menţionate în prezenta anexă.
Anexa nr.3
la Decizia CIS nr.54/2026
ECHIPAMENTE, TEHNOLOGIE ŞI PRODUSE SOFTWARE
NOTĂ GENERALĂ
Fără a se aduce atingere conţinutului prezentei anexe, aceasta nu se aplică:
(a) echipamentelor, tehnologiei sau produselor software specificate în anexa nr.3 şi anexa nr.4 din Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova
(b) produselor software destinate a fi instalate de utilizator fără un sprijin substanţial ulterior acordat de furnizor şi care sunt accesibile, în general, publicului prin vânzare din stoc la puncte de vânzare cu amănuntul, fără restricţii, prin intermediul:
(i) tranzacţiilor la ghişeu;
(ii) tranzacţiilor pe baza unor comenzi prin corespondenţă;
(iii) tranzacţiilor electronice sau
(iv) tranzacţiilor pe baza unor comenzi telefonice ori
(c) produselor software care sunt în domeniul public.
“Echipamentele, tehnologia şi produsele software” menţionate la pct.53-56 sunt:
A. Lista echipamentelor:
echipamente de inspectare aprofundată a pachetelor;
echipamente de interceptare a conţinutului de pe reţea, inclusiv echipamente de gestionare a interceptărilor (IMS) şi echipamente inteligente de păstrare a datelor prin intermediul linkurilor;
echipamente de monitorizare a frecvenţelor radio;
echipamente de bruiaj al reţelelor şi sateliţilor;
echipamente de infectare la distanţă;
echipamente de procesare/recunoaştere a vorbitorului;
echipamente de interceptare şi monitorizare a informaţiilor IMSI1, MSISDN2, IMEI3, TMSI4;
echipamente de interceptare şi monitorizare tactică SMS5 / GSM6 /GPS7 / GPRS8 / UMTS9 / CDMA10 / PSTN11;
echipamente de interceptare şi monitorizare a informaţiilor DHCP12, SMTP13, GTP14;
echipamente de recunoaştere morfologică şi de analiză morfologică;
echipamente de detectare la distanţă;
echipamente de motoare de procesare semantică;
echipamente WEP şi WPA de spargere a codurilor;
echipamente de interceptare pentru protocoale VoIP proprietare şi standard;
B. “Produse software” pentru “dezvoltarea”, “producţia” sau “utilizarea” echipamentelor precizate la punctul A;
C. “Tehnologie” pentru “dezvoltarea”, “producţia” sau “utilizarea” echipamentelor precizate la punctul A.
Echipamentele, tehnologia şi produsele software care aparţin acestor categorii fac obiectul prezentei anexe numai în măsura în care corespund descrierii generale de “sisteme de interceptare şi monitorizare a comunicaţiilor prin internet, telefon şi satelit”.
În sensul prezentei anexe, monitorizare înseamnă dobândirea, extragerea, decodarea, înregistrarea, prelucrarea, analizarea şi arhivarea conţinutului unei convorbiri sau a datelor de pe reţea.
______________________
1IMSI este abrevierea folosită pentru “International Mobile Subscriber Identity” (identificatorul internaţional al abonatului mobil). Este un cod unic de identificare pentru fiecare aparat telefonic mobil, integrat în cartela SIM şi care permite identificarea cartelelor SIM respective prin reţelele GSM şi UMTS.
2MSISDN este abrevierea folosită pentru “Mobile Subscriber Integrated Services Digital Network Number” (numărul de reţea digitală de servicii integrate a abonatului mobil). Este un număr unic prin care se identifică o abonare în reţeaua mobilă GSM sau UMTS. În termeni mai simpli, este numărul de telefon de pe cartela SIM a unui telefon mobil, deci identifică un abonat mobil, în acelaşi mod ca IMSI, dar sunt transmise şi apelurile prin intermediul acestuia.
3IMEI este abrevierea folosită pentru “International Mobile Equipment Identity” (identificatorul internaţional al echipamentului mobil). Este un număr, de obicei unic, folosit pentru a identifica telefoanele mobile GSM, WCDMA şi IDEN, precum şi unele telefoane prin satelit. Se găseşte de obicei tipărit în compartimentul pentru baterie al telefonului. Interceptarea ("wiretapping") poate fi specificată prin numărul său IMEI, precum şi IMSI şi MSISDN.
4TMSI este abrevierea folosită pentru “Temporary Mobile Subscriber Identity” (identificatorul temporar al abonatului mobil). Este identificarea cel mai adeseori trimisă între mobil şi reţea.
5SMS este abrevierea folosită pentru “Short Message System” (sistem de mesagerie scurtă).
6GSM este abrevierea folosită pentru “Global System for Mobile Communications” (sistem global de comunicaţii mobile).
7GPS este abrevierea folosită pentru “Global Positioning System” (sistem de poziţionare globală prin satelit).
8GPRS este abrevierea folosită pentru “General Package Radio Service” (serviciu de pachete comutate pentru comunicaţii mobile de date).
9UMTS este abrevierea folosită pentru “Universal Mobile Telecommunication System” (sistem universal de telecomunicaţii mobile).
10CDMA este abrevierea folosită pentru “Code Division Multiple Access” (acces multiplu prin divizare de cod).
11PSTN este abrevierea folosită pentru Public Switch Telephone Networks (reţea de telefonie publică comutată).
12DHCP este abrevierea folosită pentru “Dinamyc Host Configuration Protocol” (protocol de configurare dinamică a gazdei).
13SMTP este abrevierea folosită pentru Simple Mail Transfer Protocol (protocol simplificat de transfer prin e-mail).
14GTP este abrevierea folosită pentru “GPRS Tunnelling Protocol” (protocol de tunel GPRS).