Consiliul Superior al Procurorilor \rExtras din Hotărârea nr.1-350/2025 din 02.10.2025 privind modificarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspecţiei procurorilor
CONSILIUL SUPERIOR AL PROCURORILOR
EXTRAS
din Hotărârea nr.1-350/2025 privind modificarea Regulamentului
cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspecţiei procurorilor
nr.1-350/2025 din 02.10.2025
(în vigoare 24.11.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.540-543 din 24.10.2025
* * *
Examinând proiectul de modificare a Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspecţiei procurorilor,
în conformitate cu prevederile art.891 alin.(7) şi art.70 alin.(l) lit.a), art.IX – (3) din Legea nr.257/2025 pentru modificarea unor acte normative (statutul procurorului de legătură la Eurojust şi unele garanţii ale procurorilor), precum şi art.77 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor
HOTĂRĂŞTE:
1. A aproba modificările la Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspecţiei procurorilor, potrivit anexei, parte-integrantă a prezentei Hotărâri.
2. Hotărârea se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor, www.csp.md, în secţiunile Hotărâri şi Cadrul normativ, iar extrasul din hotărâre, precum şi Regulamentul în redacţia consolidată (cu modificările aprobate), se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3. Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie de orice persoană vătămată într-un drept al său, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată.
| Preşedinte al Consiliului | |
| Superior al Procurorilor | Dumitru OBADĂ |
APROBAT
prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
nr.1-232/2024 din 07.08.2024
modificat
prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
nr.1-350/2025 din 02.10.2025
REGULAMENT
cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspecţiei procurorilor
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspecţiei procurorilor (în continuare Regulament) este elaborat în vederea asigurării executării prevederilor Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură.
2. Prezentul Regulament creează cadrul normativ intern necesar realizării atribuţiilor şi competenţelor Inspecţiei procurorilor, stabileşte modul de organizare şi funcţionare a acesteia, reglementează statutul juridic al inspectorului, precum şi procedura de verificare şi examinare a sesizărilor disciplinare în privinţa procurorilor, în conformitate cu prevederile legale şi regulamentare.
3. Inspecţia procurorilor (în continuare – Inspecţie) este un organ din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor (în continuare – Consiliu), cu sediul în municipiul Chişinău, care dispune de autonomie funcţională, în cadrul căreia activează inspectori, cu statut de persoane cu funcţii de demnitate publică.
4. Inspecţia îşi desfăşoară activitatea, în conformitate cu prevederile Legii nr.3/2016; Legii nr.199/2010, cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; Codului administrativ nr.116/2018; Codului de etică al procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr.4/2016; prezentului Regulament şi altor acte normative.
5. Activitatea Inspecţiei are drept scop:
a) efectuarea cercetărilor disciplinare obiective şi independente în privinţa procurorilor, asigurarea respectării tuturor garanţiilor specifice procedurilor disciplinare;
b) asigurarea că toate verificările disciplinare nu conduc la un impact în independenţa procurorilor vizaţi;
c) asigurarea că sesizările depuse în privinţa procurorilor sunt atent/eficient examinate, în corespundere cu standardele drepturilor omului.
6. Activitatea Inspecţiei contribuie la:
a) îmbunătăţirea performanţei organizatorice şi funcţionale a sistemului Procuraturii şi a procurorilor;
b) responsabilizarea procurorilor, prin identificarea situaţiilor sau cazurilor care cad sub prevederile răspunderii disciplinare a procurorilor;
c) identificarea vulnerabilităţilor din sistemul Procuraturii, înlăturarea disfuncţionalităţilor şi prevenirea riscurilor în activitatea Procuraturii;
d) propunerea măsurilor adecvate de intervenţie, ca urmare a verificării situaţiilor în care se invocă încălcarea reputaţiei profesionale şi/sau a independenţei procurorilor, şi a sistemului Procuraturii în ansamblu;
e) prevenirea riscurilor de încălcare a drepturilor omului.
7. Lucrările Inspecţiei se desfăşoară în limba română. Actele adoptate de către inspectori se întocmesc în limba română. Persoana care nu posedă limba română are dreptul să fie însoţită de un interpret sau un avocat pentru a lua cunoştinţă cu actele şi lucrările procedurii disciplinare. În această din urmă situaţie, cheltuielile sunt suportate de persoanele interesate.
Capitolul II
PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII INSPECŢIEI PROCURORILOR
8. Principiile care guvernează conduita profesională a inspectorilor din cadrul Inspecţiei sunt:
a) legalitatea – inspectorii îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional, cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cadrul normativ naţional şi instituţional;
b) independenţa – în exercitarea atribuţiilor funcţionale, inspectorii trebuie să dea dovadă de independenţă, imparţialitate, onestitate, să aibă un comportament ireproşabil, o înaltă ţinută morală şi maximă corectitudine. În activitatea inspectorilor nu se admit imixtiuni sau influenţe necorespunzătoare;
c) integritatea – asigurarea standardelor de integritate şi responsabilitate, neadmiterea comportamentului coruptibil în activitate;
d) imparţialitatea – în exercitarea atribuţiilor, inspectorul este obligat să fie obiectiv şi echidistant, să nu provoace suspiciuni privind lipsa de imparţialitate, să trateze în mod egal toate persoanele verificate, astfel încât să nu aducă atingere spiritului de obiectivitate şi nepărtinire;
e) responsabilitatea individuală – inspectorul îşi exercită mandatul cu bună-credinţă, iar în cazul încălcării acestei prevederi, poartă răspundere personală;
f) loialitatea – inspectorul trebuie să demonstreze ataşament în raport cu autoritatea în care activează, iar acţiunile sale să nu denigreze, saboteze sau ştirbească imaginea entităţii;
g) confidenţialitatea – verificările şi întocmirea actelor Inspecţiei sunt realizate cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de legislaţia naţională şi internaţională privind protecţia datelor cu caracter personal. Actele, documentele sau orice alte informaţii referitoare la cazurile aflate pe rolul Inspecţiei au caracter confidenţial, cu excepţiile prevăzute de lege şi de prezentul Regulament;
h) transparenţa – persoanele supuse verificării vor fi informate cu privire la iniţierea activităţii de verificare, obiectivele verificării şi se va menţine legătura de comunicare pe perioada realizării verificării. Constatările finale ale verificării vor fi aduse la cunoştinţă celor verificaţi;
i) profesionalismul – inspectorii trebuie să dea dovadă de înaltă calificare în activitatea practicată, să-şi perfecţioneze continuu cunoştinţele şi să-şi dezvolte aptitudinile şi abilităţile profesionale, să fie la curent cu legislaţia, jurisprudenţa modernă şi standardele privind drepturile omului;
j) respectarea independenţei procurorului – inspectorul în exercitarea atribuţiilor sale respectă independenţa procurorului, discreţia decizională şi inviolabilitatea acestuia, asigură interdicţia privind imixtiunea altor persoane sau autorităţi în activitatea procurorului.
Capitolul III
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSPECŢIEI PROCURORILOR
Secţiunea 1
Structura organizaţională
9. Inspecţia este constituită din 9 inspectori, inclusiv un inspector-şef şi este asistată în activitatea sa de o subdiviziune structurală din componenţa Aparatului Consiliului.
10. Inspecţia este condusă de către un inspector-şef, numit prin concurs organizat de Consiliu. În lipsa inspectorului-şef sau în cazul imposibilităţii exercitării de către acesta a atribuţiilor, Consiliul desemnează un inspector care asigură interimatul funcţiei de inspector-şef. În cazul în care convocarea Consiliului este imposibilă, până la prima şedinţă a acestuia, interimatul funcţiei de inspector-şef este dispus prin ordinul preşedintelui Consiliului.
11. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte printr-un Regulament aprobat de Consiliu.
Secţiunea a 2-a
Competenţele Inspecţiei procurorilor
12. Inspecţia are atribuţii de verificare a activităţii şi conduitei procurorilor, de verificare a activităţii organizatorice a procuraturilor, precum şi alte atribuţii prevăzute de lege şi prezentul Regulament.
13. Atribuţiile Inspecţiei de verificare a activităţii şi conduitei procurorilor sunt:
a) efectuează verificarea activităţii procurorilor în materie disciplinară;
b) examinează sesizările cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, în activitatea procurorilor;
c) se autosesizează cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, în activitatea procurorilor;
d) efectuează verificări privind încălcarea normelor de conduită prevăzute de Codul de etică al procurorilor;
e) prezintă dosarul disciplinar în faţa Colegiului de disciplină şi etică, a Consiliului şi a instanţelor de judecată, cu dreptul de a contesta în condiţiile legii hotărârile pronunţate.
14. Atribuţiile Inspecţiei de verificare a activităţii organizatorice a procuraturilor sunt:
a) efectuează verificări planificate şi inopinate a activităţii organizatorice a procuraturilor;
b) evaluează remedierea deficienţelor constatate ca urmare a unor verificări anterioare.
15. Inspecţia are şi alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente, precum:
a) efectuează, la solicitarea Consiliului, verificări privind apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a procurorilor;
b) studiază temeiurile respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliu pentru numirea în funcţia de Procuror General sau, după caz, în funcţia de Procuror General interimar, cu prezentarea unei note informative Consiliului;
c) prezintă Consiliului, până la data de 31 martie a anului în curs, raportul anual cu privire la activitatea sa în anul precedent, care se publică pe pagina web oficială a Consiliului;
d) ţine evidenţa statistică a tuturor sesizărilor şi a rezultatelor verificării acestora;
e) verifică executarea hotărârilor Consiliului şi actelor normative instituţionale ale Procuraturii Generale;
f) interacţionează cu alte autorităţi din jurisdicţiile străine în vederea realizării atribuţiilor funcţionale;
g) realizează acţiunile stabilite în planul de activitate al Inspecţiei;
h) are alte atribuţii prevăzute de legislaţie şi regulamentele Consiliului.
16. Dispoziţiile şi solicitările scrise ale inspectorilor legate de înfăptuirea activităţii, date în conformitate cu legea şi cu prevederile prezentului Regulament, sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice.
Secţiunea a 3-a
Atribuţiile inspectorului-şef
17. Inspectorul-şef exercită prerogative manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii Inspecţiei şi în acest scop îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
a) exercită funcţia de conducere, organizare, coordonare şi control la nivelul Inspecţiei şi răspunde pentru activitatea acesteia;
b) repartizează aleatoriu sesizările cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, cu respectarea principiului de imparţialitate şi răspunde de aceasta;
c) examinează sesizările cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare;
d) examinează cererile de recuzare şi/sau, după caz, de abţinere a inspectorilor;
e) propune Consiliului aprobarea planului anual de activitate al Inspecţiei;
f) prezintă raportul anual cu privire la activitatea Inspecţiei;
g) propune Consiliului planul de verificare a activităţii procurorilor şi activităţii organizatorice a procuraturilor, conform domeniilor specifice de activitate;
h) coordonează activitatea de formare profesională a inspectorilor şi activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecţiei;
i) organizează activitatea de acces la informaţiile de interes public;
j) sesizează Consiliul cu privire la bănuiala de comitere a abaterii disciplinare de către inspectori;
k) reprezintă Inspecţia în relaţiile interne şi cele internaţionale;
l) coordonează cu inspectorii graficul concediilor de odihnă anuale;
m) convoacă inspectorii în şedinţe, pe care le prezidează;
n) emite în scris decizii, dispoziţii şi recomandări metodologice;
o) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamentele Consiliului.
18. Inspectorul-şef, suplimentar atribuţiilor manageriale, va realiza atribuţiile funcţionale ale inspectorilor, cu o sarcină de muncă repartizată în proporţie de 50% din volumul general al inspectorului.
19. Declaraţiile de abţinere şi cererile de recuzare a inspectorului-şef se examinează de către preşedintele Consiliului.
Capitolul IV
STATUTUL JURIDIC AL INSPECTORULUI
Secţiunea 1
Incompatibilităţile, drepturile şi obligaţiile inspectorilor
20. Funcţia de inspector este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, precum şi cu alte activităţi remunerate sau neremunerate, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. Regulile privind cumulul funcţiei de inspector cu aceste activităţi se stabilesc de către Consiliu.
21. În exerciţiul atribuţiilor sale, inspectorii beneficiază de garanţiile de independenţă şi inviolabilitate ale procurorilor, raportate la art.33 şi art.34 din Legea nr.3/2016.
22. În vederea realizării competenţelor Inspecţiei, inspectorul şi inspectorul-şef îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile legii, ale prezentului Regulament şi au următoarele drepturi:
a) de acces liber în sediile subdiviziunilor structurale ale Procuraturii, în cadrul procedurilor disciplinare iniţiate în privinţa procurorilor şi de verificare a activităţii organizatorice a procuraturilor;
b) de acces liber la dosarele lor personale şi la datele lor personale din alte acte ţinute în cadrul Consiliului;
c) de a fi informaţi despre cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea în cadrul entităţii publice, precum şi despre sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectarea lor;
d) de a fi informaţi cu privire la toate deciziile Consiliului, care îl vizează;
e) de a beneficia de dreptul la dezvoltare profesională continuă.
23. Inspectorul şi, după caz, inspectorul-şef au următoarele obligaţii:
a) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine obligaţiile de serviciu în conformitate cu Constituţia, jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, legislaţia Republicii Moldova şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
b) să respecte prevederile actelor cu caracter normativ adoptate de organele de autoadministrare ale Procuraturii;
c) să asigure respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului;
d) să fie imparţiali;
e) să examineze obiectiv, complet şi sub toate aspectele, precum şi în termeni legali sesizările, petiţiile şi materialele repartizate;
f) să se abţină de la fapte care ar discredita imaginea organelor de autoadministrare ale Procuraturii şi/sau a Procuraturii sau ar afecta prestigiul funcţiei de inspector, atât în exercitarea atribuţiilor funcţionale, cât şi în afara orelor de muncă;
g) să respecte regimul juridic al conflictelor de interese, în procesul exercitării atribuţiilor de serviciu, iar dacă acestea apare, să le declare;
h) să respecte regimul juridic al declarării averii şi al intereselor personale;
i) să respecte regimul juridic al cadourilor;
j) să evite orice formă de preferinţă nejustificată în exercitarea atribuţiilor lor profesionale;
k) să nu admită influenţă necorespunzătoare asupra lor şi să o denunţe corespunzător prevederilor legale;
l) să respecte confidenţialitatea informaţiilor devenite cunoscute în exerciţiul funcţiei;
m) să îşi perfecţioneze în mod continuu abilităţile profesionale;
n) să respecte programul de muncă, normele de etică şi conduită profesională.
24. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către inspector şi inspectorul-şef a obligaţiilor funcţionale atrage răspunderea disciplinară. Desfăşurarea în privinţa inspectorului şi inspectorului-şef a altor proceduri (penală, contravenţională, civilă) nu va exclude verificarea şi soluţionarea acţiunilor acestora prin prisma abaterilor disciplinare.
25. Inspectorul şi, după caz, inspectorul-şef, nu au dreptul:
a) să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi/sau ştiinţifice;
b) să facă parte din partide sau din formaţiuni politice, să desfăşoare ori să participe la activităţi cu caracter politic, să exprime sau să-şi manifeste în orice mod convingerile politice;
c) să participe la examinarea sesizărilor privind faptele ce pot constitui abateri disciplinare ale procurorilor, în cazul în care intră sub incidenţă de recuzare;
d) să fie ofiţer de investigaţii, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al unei autorităţi care efectuează activitatea specială de investigaţii;
e) să desfăşoare activităţi de întreprinzător sau comerciale, direct ori prin intermediul persoanelor interpuse;
f) să deţină calitatea de membru în organul de conducere, de administrare sau de control al unei societăţi comerciale;
g) să facă declaraţii publice cu privire la procedurile disciplinare pe care nu le instrumentează sau cu privire la lucrările pe care le gestionează, dacă acest lucru ar putea încălca prezumţia nevinovăţiei sau dreptul la viaţă privată al oricărei persoane;
h) să fie arbitru în instanţele arbitrare.
Secţiunea a 2-a
Evaluarea performanţelor inspectorilor
26. Evaluarea inspectorilor şi a inspectorului-şef are ca obiective stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora, precum şi îmbunătăţirea performanţelor profesionale şi creşterea eficienţei activităţii Inspecţiei.
27. Este supusă evaluării performanţelor întreaga activitate profesională a inspectorului în perioada supusă evaluării. Inspectorul este supus evaluării performanţelor:
a) ordinar;
b) extraordinar.
[Lit.a) modificată prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
28. Consiliul Superior al Procurorilor realizează prima evaluare ordinară a performanţelor inspectorului/inspectorului-şef după primul an de activitate efectivă de la numirea în funcţie. Ulterior, activitatea acestora este supusă evaluării o dată la doi ani şi doar pentru perioada precedentă datei evaluării în care inspectorul/inspectorul-şef a activat efectiv.
[Pct.28 modificat prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
29. Inspectorul şi inspectorul-şef pot fi supuşi evaluării performanţelor în mod extraordinar de către Consiliu în cazul în care este vizat într-o procedură disciplinară. În sensul prezentului punct, se consideră că un inspector/inspector-şef este vizat într-o procedură disciplinară dacă Consiliul a acceptat verificarea în fond a sesizării.
[Pct.29 modificat prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
30. Evaluarea extraordinară se efectuează pentru cel mult 2 ani calendaristici datei începerii evaluării extraordinare.
31. Pentru verificarea îndeplinirii standardelor de performanţă profesională, inspectorii cu funcţie de execuţie sunt supuşi evaluării în raport cu următoarele criterii: eficienţa, calitatea activităţii, integritatea, comunicarea şi participarea la alte activităţi din aria de competenţă.
32. Eficienţa activităţii desfăşurate de inspectori se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) capacitatea de organizare, planificare şi stabilire a priorităţilor în efectuarea lucrărilor repartizate spre soluţionare;
b) celeritatea soluţionării lucrărilor şi ritmicitatea în gestionarea lucrărilor repartizate;
c) respectarea termenelor de soluţionare a lucrărilor;
d) ponderea soluţiilor menţinute.
33. Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii inspectorilor se analizează şi se notează prin raportare la volumul de activitate al Inspecţiei.
34. Calitatea activităţii inspectorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) capacitatea de identificare a problematicii lucrărilor repartizate, caracterul complet al verificărilor şi rigurozitatea în efectuarea acestora;
b) capacitatea de analiză şi sinteză;
c) argumentaţia clară şi logică;
d) motivaţia soluţiilor adoptate.
35. Integritatea inspectorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) respectarea standardelor de conduită stabilite prin lege;
b) imparţialitatea;
c) uniformitatea practicii individuale în soluţionarea lucrărilor repartizate;
d) respectarea principiului confidenţialităţii.
36. Criteriul de comunicare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) comunicarea cu inspectorii, precum şi cu alte persoane cu care vine în contact în realizarea atribuţiilor;
b) comunicarea cu procurorii vizaţi de lucrările repartizate, precum şi cu celelalte persoane cu care vine în contact în realizarea atribuţiilor.
37. Criteriul ce ţine de participarea la alte activităţi din aria de competenţă se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) atitudinea pro activă în raport cu activităţile din ariile de competenţă care au legătură cu exercitarea funcţiei;
b) preocuparea pentru dezvoltarea performanţei profesionale.
38. Dispoziţiile pct.32-37 se aplică corespunzător inspectorului-şef, conform atribuţiilor funcţionale ale inspectorilor.
39. În cazul inspectorului-şef, evaluarea se face cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, în raport cu următoarele criterii:
a) capacitatea de conducere şi organizare;
b) capacitatea de control;
c) capacitatea de coordonare;
d) capacitatea decizională şi asumarea răspunderii;
e) comportamentul şi comunicarea;
f) integritatea.
40. Capacitatea de conducere şi organizare a inspectorului-şef se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) capacitatea de organizare şi planificare strategică a activităţilor pe termen scurt, mediu şi lung;
b) repartizarea echilibrată şi echitabilă a atribuţiilor de serviciu;
c) gestionarea eficientă a resurselor umane şi materiale, în raport cu atribuţiile legale;
d) gestionarea informaţiilor;
e) evaluarea necesităţilor;
f) gestionarea situaţiilor de criză;
g) rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activităţii de conducere;
h) monitorizarea calităţii şi eficienţei activităţii inspectorilor.
41. Capacitatea de control a inspectorului-şef se evaluează în funcţie de următorii indicatori:
a) capacitatea de identificare şi înlăturare a deficienţelor, prin măsuri adecvate;
b) ritmicitatea în efectuarea verificărilor realizate de Inspecţie şi modul de îndeplinire a atribuţiilor delegate.
42. Capacitatea de coordonare a inspectorului-şef se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) capacitatea de organizare şi de motivare a personalului;
b) preocuparea pentru unificarea practicilor la nivelul Inspecţiei pe care o conduce;
c) aptitudinea de valorificare a potenţialului profesional al personalului din subordine.
43. Capacitatea decizională şi de asumare a răspunderii de către inspectorul-şef se evaluează în funcţie de următorii indicatori:
a) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente;
b) respectarea principiului distribuirii aleatorii a lucrărilor Inspecţiei;
c) iniţiativa în luarea deciziilor;
d) capacitatea de adaptare rapidă;
e) asumarea măsurilor dispuse şi a efectelor acestora;
f) disponibilitatea pentru îndeplinirea unor atribuţii suplimentare sau delegate;
g) rezistenţa la stres;
h) obiectivitatea şi imparţialitatea în luarea deciziilor.
44. Comportamentul şi comunicarea inspectorului-şef se evaluează în funcţie de următorii indicatori:
a) comportamentul şi comunicarea cu inspectorii, cu alte persoane cu care vine în contact în realizarea atribuţiilor, precum şi cu alte instituţii şi mass-media;
b) asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul Inspecţiei;
c) transparenţa actului decizional.
45. Integritatea inspectorului-şef se apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) respectarea standardelor de conduită stabilite prin lege;
b) imparţialitatea;
c) uniformitatea practicii individuale în soluţionarea lucrărilor repartizate;
d) respectarea principiului confidenţialităţii.
46. Verificarea activităţii inspectorilor, sau după caz, a inspectorului-şef se face, de o comisie desemnată de Consiliu. Comisia este formată din 3 membri ai Consiliului. Preşedintele comisiei este desemnat dintre membrii acesteia. Consiliul desemnează un preşedinte supleant şi un membru supleant. Supleanţii participă la activitatea de verificare în cazul imposibilităţii de exercitare a atribuţiilor de către membrii titulari corespunzători.
461. În termen de 3 zile de la crearea Comisiei, Aparatul Consiliului notifică inspectorul-şef/inspectorul despre iniţierea procedurii de evaluare ordinară sau, după caz, extraordinară a performanţelor. În termen de 3 zile de la notificare, sub sancţiunea decăderii, inspectorul-şef/inspectorul este în drept să formuleze cerere de recuzare a membrului/membrilor Comisiei. Cererile de recuzare înaintate se soluţionează la prima şedinţă a Consiliului.
[Pct.461 introdus prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
47. Etapele procesului de evaluare se definesc după cum urmează:
a) culegerea datelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a persoanei evaluate, prin raportare la criteriile şi indicatorii de evaluare;
b) autoevaluarea cuprinde autoanaliza efectuată de persoana evaluată cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării;
c) interviul de evaluare reprezintă discuţia dintre persoana evaluată şi membrii Consiliului cu privire la aspectele rezultate din verificare şi autoevaluare;
d) acordarea calificativului este etapa finală a procesului de evaluare, în cadrul căreia se efectuează analiza şi notarea motivată de către membrii Consiliului a fiecărui criteriu şi indicator de evaluare.
48. În rezultatul verificării, Comisia întocmeşte un raport care va cuprinde informaţii relevante şi concludente cu privire la fiecare dintre indicatorii incluşi în fişa de evaluare.
49. Raportul se întocmeşte în 2 exemplare, dintre care unul se comunică celui evaluat, iar unul se transmite Consiliului.
50. Inspectorul sau, după caz, inspectorul-şef poate formula obiecţii cu privire la constatările din cuprinsul raportului, în termen de 7 zile de la primirea raportului.
51. Obiecţiile se depun la Comisie, care se pronunţă în termen de 15 zile de la data depunerii.
52. Raportul se modifică în modul corespunzător în cazul în care obiecţiile sunt admise.
53. Raportul modificat sau, după caz, soluţia de respingere a obiecţiilor se comunică inspectorului sau, după caz, inspectorului-şef.
54. Inspectorul este evaluat conform criteriilor incluse în fişa de evaluare, potrivit Anexei nr.1 la prezentul Regulament, iar inspectorul-şef este evaluat conform criteriilor incluse în fişa de evaluare, potrivit Anexei nr.2 la prezentul Regulament.
55. Intervievarea inspectorului evaluat sau, după caz, a inspectorului-şef, are loc în şedinţa Consiliului. Fiecare membru al Consiliului care a participat la interviu completează fişa de evaluare, potrivit pct.54, ţinând cont de raportul Comisiei şi prestaţia la interviu. Fişa completată se transmite personalului care asigură secretariatul Comisiei, imediat după finalizarea interviului inspectorului evaluat.
[Pct.55 modificat prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
56. Fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 şi 10, iar fiecare notă acordată se motivează.
57. Nota acordată la fiecare criteriu de evaluare reprezintă media aritmetică a notelor acordate la indicatorii corespunzători acestui criteriu, calculată, după caz, cu două zecimale, fără rotunjire. Punctajul total per fişă reprezintă media aritmetică a notelor acordate per fiecare criteriu. Punctajul total al evaluării constituie media aritmetică a punctajului total per fişă oferit de către toţi membrii Consiliului care au participat la interviu.
58. Ca urmare a evaluării, se acordă unul din următoarele calificative: "pozitiv", "negativ".
59. Calificativul se acordă în funcţie de punctajul total al evaluării, astfel:
a) de la 7,00 inclusiv până la 10 - calificativul "pozitiv";
b) până la 7,00 - calificativul "negativ".
60. În dependenţă de calificativul rezultat, Consiliul prin hotărâre, decide, în termen de cel mult 30 de zile:
a) promovarea evaluării, în cazul calificativului "pozitiv";
b) eliberarea din funcţie a inspectorului, în cazul calificativului "negativ"
61. Hotărârea Consiliului adoptată în condiţiile pct.60 lit.a) poate conţine recomandări, se comunică inspectorului sau, după caz inspectorului-şef şi se anexează la dosarul personal al acestuia.
62. Hotărârea Consiliului adoptată în condiţiile pct.60 lit.b) produce efecte de la data pronunţării.
63. Hotărârea Consiliului adoptată în condiţiile pct.60 lit.b) poate fi contestată de inspector, sau, după caz, de inspectorul-şef, în termen de 10 zile de la data comunicării hotărârii motivate.
Secţiunea a 3-a
Măsurile de încurajare a inspectorilor
64. Pentru succese în muncă, inspectorii pot să beneficieze de stimulări în formă de:
a) exprimarea unei mulţumiri;
b) acordarea unui premiu;
c) acordarea diplomei de onoare.
65. Stimulările se acordă în baza hotărârii Consiliului, adoptată fie ex-officio, fie la demersul inspectorului-şef.
66. Nu pot fi aplicate măsurile de încurajare prevăzute la pct.64 inspectorilor în a căror privinţă este pornită o procedură disciplinară sau care au sancţiuni disciplinare nestinse.
67. Pentru succese deosebite în activitate, pentru merite faţă de societate şi faţă de stat, inspectorii pot fi decoraţi cu distincţii de stat. Iniţierea procedurii de decorare a inspectorilor cu distincţii de stat se face prin hotărârea Consiliului.
Secţiunea a 4-a
Răspunderea disciplinară a inspectorilor
68. Inspectorul poartă răspundere pentru acţiunile sau inacţiunile sale, săvârşite în exercitarea mandatului, în conformitate cu prevederile art.892 din Legea nr.3/2016 şi prevederile art.23 din Legea nr.199/2010.
69. Inspectorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de doi ani de la data comiterii abaterii disciplinare.
70. Procedura disciplinară în privinţa inspectorului poate fi pornită în baza sesizării:
a) inspectorului-şef;
b) membrului Consiliului;
c) membrului Colegiului de disciplină şi etică;
d) procurorului;
e) asociaţiei profesionale a procurorilor.
71. Procedura disciplinară în privinţa inspectorului-şef poate fi pornită în baza sesizării subiecţilor indicaţi la pct.70 lit.b)-e).
72. Subiecţii prevăzuţi la pct.70 pot înainta sesizarea cu privire la faptele ce le-au devenit cunoscute în exerciţiul atribuţiilor funcţionale, la cererea persoanei vătămate sau în baza informaţiilor apărute în spaţiul public.
73. Sesizările ce vizează aceeaşi faptă şi acelaşi inspector se conexează.
74. Persoana care, prin acţiunile/inacţiunile inspectorului sau, după caz, ale inspectorului-şef se consideră vătămată în drepturile sale, poate solicita titularilor prevăzuţi la pct.70 sesizarea privind comiterea unei abateri disciplinare de către inspector sau, după caz, de către inspectorul-şef.
75. Procedura disciplinară privind inspectorii se bazează pe principiile: legalităţii, echităţii, proporţionalităţii sancţiunii cu abaterea disciplinară comisă şi transparenţei.
76. Constituie abatere disciplinară a inspectorului sau, după caz, a inspectorului-şef cazurile expres prevăzute la art.892 alin.(3) din Legea nr.3/2016.
77. Sesizarea se formulează şi se depune la Aparatul Consiliului pe suport de hârtie sau în formă electronică şi se semnează de autorul acesteia ori de reprezentanţii săi. Dovada calităţii de reprezentant se anexează la sesizare.
78. Revocarea sesizării nu afectează procedura disciplinară.
79. Procedura disciplinară se derulează, de regulă, într-un termen de 3 luni de la depunerea sesizării privind fapta ce poate constitui abatere disciplinară. Termenul de 3 luni nu reprezintă termen de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară.
80. Sesizarea urmează să conţină următoarele elemente:
a) adresatul (Consiliul/preşedintele Consiliului şi/sau unul sau câţiva membri ai Consiliului);
b) datele de identificare şi de contact ale autorului sesizării (nume şi prenume, adresă de domiciliu, nr.de telefon, adresă de e-mail, alte date relevante);
c) obiectul sesizării (descrierea circumstanţelor abaterii comise de către inspector, cu indicarea timpului şi locului producerii evenimentului, dosarului/ materialului/petiţiei, în legătură cu derularea căreia se pretinde că s-a comis abaterea disciplinară, după caz, consecinţele, prejudiciul material sau moral);
d) probele care confirmă acuzaţiile autorului sesizării în materie disciplinară;
e) anexele la sesizare (copii de pe acte, fotografii, înregistrări audio / video etc.);
f) data depunerii şi semnătura autorului sesizării.
81. Sesizarea nu se va examina în următoarele cazuri:
a) sesizarea este anonimă;
b) se solicită tragerea la răspundere colectivă a tuturor inspectorilor;
c) sesizarea are un conţinut care nu este lizibil;
d) sesizarea nu conţine informaţii suficiente şi concludente;
e) sesizarea conţine un limbaj injurios sau ofensator.
82. Se consideră vădit neîntemeiată sesizarea:
a) în care sunt invocate fapte ce nu fac referinţă la abateri disciplinare;
b) a expirat termenul de prescripţie;
c) depusă în mod repetat fără a aduce noi probe.
83. Aparatul Consiliului înregistrează sesizarea şi o transmite Consiliului, pentru verificare prealabilă. Consiliul verifică prealabil sesizarea înregistrată la prima şedinţă, dar nu mai târziu de 15 zile de la înregistrare.
84. În cadrul verificării prealabile, Consiliul examinează corespunderea sesizării condiţiilor de formă şi conţinut şi, după caz:
a) desemnează, printr-o decizie protocolară, un membru al Consiliului pentru verificarea în fond a sesizării, dacă aceasta întruneşte condiţiile de formă şi de conţinut;
b) o restituie autorului, printr-o decizie nesusceptibilă de atac, dacă aceasta nu corespunde condiţiilor de formă şi de conţinut, indicând asupra neajunsurilor stabilite şi asupra dreptului de a depune o nouă sesizare.
85. Membrul Consiliului desemnat pentru verificarea în fond a sesizării:
a) ia toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare;
b) solicită opinia scrisă a inspectorului vizat în sesizare cu privire la circumstanţele invocate;
c) acumulează materialele cauzei disciplinare, care includ şi alte informaţii obţinute în urma verificării.
86. În procesul de verificare în fond a sesizării, membrul Consiliului are dreptul:
a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
b) să solicite informaţii necesare de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;
c) să solicite, în caz de necesitate, de la autorul sesizării explicaţii verbale şi scrise, precum şi alte informaţii suplimentare legate de faptele invocate în sesizare;
d) să întreprindă alte măsuri necesare pentru verificarea sesizării.
87. Inspectorul împotriva căruia a fost depusă o sesizare, la etapa verificării în fond a acesteia, are dreptul:
a) să cunoască conţinutul sesizării;
b) să prezinte explicaţii scrise şi verbale;
c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau care sunt relevante pentru examinarea sesizării;
d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant;
e) să participe la examinarea cauzei disciplinare.
88. Verificarea în fond a sesizării se efectuează în termen de până la 30 de zile de la data desemnării membrului Consiliului în acest sens şi reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate inspectorului şi consecinţele acestora, circumstanţele în care acestea au fost comise, precum şi orice alte informaţii concludente din care să se poată deduce existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare. Membrul desemnat poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării cu cel mult 15 zile lucrătoare dacă există motive întemeiate care justifică prelungirea termenului, informând cu privire la acest fapt pe autorul sesizării.
89. După finalizarea verificării în fond a sesizării, membrul Consiliului întocmeşte un raport privind rezultatele verificării, care conţine în principal:
a) date despre autorul sesizării şi categoria din care acesta face parte;
b) data înregistrării sesizării şi modul de depunere;
c) eventualele menţiuni despre conexarea sesizărilor;
d) rezumatul sesizării;
e) descrierea acuzaţiei disciplinare;
f) poziţia inspectorului vizat în raport cu acuzaţia disciplinară adusă, inclusiv rezultatul verificării probatoriului invocat în apărarea sa;
g) verificările efectuate şi aspectele constatate, după caz, calificarea juridică a pretinsei abateri;
h) circumstanţele agravante şi atenuante care ar putea să influenţeze la individualizarea sancţiunii;
i) informaţii relevante care caracterizează personalitatea şi cariera inspectorului vizat;
j) menţiuni despre aducerea la cunoştinţa inspectorului a materialelor cauzei disciplinare.
90. Raportul privind rezultatele verificării se va comunica persoanei vizate.
91. Inspectorul-şef sau, după caz, inspectorul are dreptul de a consulta raportul prevăzut la pct.89 şi materialele cauzei disciplinare, în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia.
92. Raportul întocmit, împreună cu toate materialele cauzei disciplinare acumulate se înaintează Consiliului.
93. Cauza disciplinară se examinează în şedinţa Consiliului, desfăşurată în condiţiile stabilite în art.77 din Legea nr.3/2016, cu citarea obligatorie a inspectorului vizat în sesizare şi a autorului sesizării.
94. La examinarea cauzei disciplinare, inspectorul şi autorul sesizării pot fi reprezentaţi sau asistaţi de un avocat sau de o altă persoană aleasă de ei în calitate de reprezentant.
95. Neprezentarea fără motive întemeiate a inspectorului sau a autorului sesizării, sau a reprezentanţilor acestora citaţi în mod legal la şedinţa Consiliului nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.
96. Examinarea cauzei disciplinare începe cu prezentarea de către membrul Consiliului a raportului privind rezultatele verificării sesizării.
97. În cazul în care inspectorul sau reprezentantul acestuia participă la examinarea cauzei, audierea explicaţiilor inspectorului sau a reprezentantului acestuia este obligatorie.
98. Consiliul poate dispune, o singură dată, completarea raportului, atunci când apreciază că acesta nu este complet. Completarea se efectuează de către membrul raportor în termen de cel mult 15 de zile de la data când a fost solicitată.
99. Consiliul urmează să examineze cauza disciplinară în termen de până la 30 de zile de la primirea raportului privind rezultatele verificării.
100. Consiliul examinează cauza disciplinară doar în limitele temeiurilor şi motivelor din sesizare.
101. Sancţiunea disciplinară se aplică inspectorului în funcţie.
102. După examinarea cauzei disciplinare, Consiliul adoptă una din următoarele hotărâri:
a) privind constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea unei sancţiuni disciplinare;
b) privind constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul expirării termenului de tragere la răspundere disciplinară;
c) privind constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul în care inspectorul şi-a încetat raporturile de serviciu înainte de emiterea hotărârii cu privire la cauza disciplinară;
d) privind încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară.
103. Sancţiunea disciplinară se aplică inspectorului proporţional gravităţii abaterii disciplinare comise şi circumstanţelor specifice cazului examinat. La circumstanţele specifice cazului examinat se referă volumul de lucru al inspectorului şi alte condiţii de muncă. Gravitatea abaterii disciplinare este determinată de natura faptei comise şi de consecinţele produse. Consecinţele produse sunt evaluate având în vedere atât efectele asupra persoanelor implicate în activităţile în cadrul cărora s-a comis fapta, cât şi efectele asupra imaginii şi prestigiului Inspecţiei.
104. Comiterea unei abateri disciplinare în perioada de acţiune a sancţiunii disciplinare anterioare, indiferent de tipul abaterii disciplinare comise, constituie circumstanţă agravantă şi se ia în considerare la stabilirea sancţiunii pentru noua abatere disciplinară comisă.
105. În cazul comiterii a două sau mai multor abateri disciplinare, pentru care pot fi aplicate sancţiuni disciplinare de severitate diferită, se stabilesc sancţiuni disciplinare pentru fiecare abatere disciplinară, iar inspectorului i se aplică sancţiunea finală prin absorbirea celei mai uşoare de sancţiunea mai severă.
106. Dacă în momentul depunerii cererii de demisie, împotriva inspectorului era pornită o procedură disciplinară, procedura disciplinară se finalizează în termen de până la 30 zile de la depunerea cererii de demisie.
107. Dacă împotriva inspectorului, în perioada cuprinsă de la depunerea cererii de demisie şi până la intervenirea demisiei a fost pornită o procedură disciplinară, procedura disciplinară se finalizează în termen de 30 de zile de la depunerea sesizării.
108. Până la adoptarea hotărârii pe cauza disciplinară menţionată la pct.106-107, cererea de demisie nu se examinează, iar în cazul în care hotărârea cu privire la demisie a fost adoptată, executarea acesteia se suspendă.
109. În termenele indicate la pct.99, pct.106-107 nu se include perioada aflării în concediul de odihnă anual sau în concediul medical a inspectorului în privinţa căruia se derulează procedura disciplinară.
110. În funcţie de gravitatea abaterilor şi în condiţiile legii, inspectorului, sau după caz, inspectorului-şef îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) eliberare din funcţie.
111. Avertismentul constă în atenţionarea, în formă scrisă, a inspectorului asupra abaterii disciplinare comise şi recomandarea făcută acestuia de a respecta pe viitor dispoziţiile legale.
112. Mustrarea este o critică exprimată în formă scrisă privind faptele comise de inspector.
113. Termenul de acţiune al sancţiunii disciplinare este de un an de la data aplicării.
114. Eliberarea din funcţia de inspector reprezintă încetarea atribuţiilor inspectorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare.
115. Sancţiunea disciplinară se aplică prin hotărârea Consiliului. Copia hotărârii Consiliului se expediază participanţilor în cauza disciplinară şi se anexează la dosarul personal al inspectorului.
116. Hotărârea Consiliului de aplicare a sancţiunii disciplinare sau, după caz, prin care s-a sistat procedura disciplinară, poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată.
Secţiunea a 5-a
Încetarea mandatului inspectorilor
117. Mandatul inspectorului, după caz, a inspectorului-şef încetează în cazul:
a) expirării termenului mandatului;
b) aprobării cererii de demisie prin hotărârea Consiliului;
c) aplicării sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţie;
d) eliberării din funcţie urmare a evaluării negative a activităţii, din data adoptării hotărârii Consiliului;
e) identificării, după numirea în funcţie, a situaţiilor necunoscute anterior şi imposibil de anticipat la momentul numirii, care constituie motive pentru care persoana respectivă nu este eligibilă pentru funcţia de inspector;
f) decesului sau al declarării decesului inspectorului printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
g) declarării inspectorului ca fiind dispărut fără urmă printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
h) constatării incapacităţii de muncă din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuţiilor sale din data adoptării hotărârii Consiliului;
i) rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare;
j) rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată prin care se constată vinovăţia inspectorului pentru comiterea unei infracţiuni;
k) rămânerii definitive a actului prin care se constată starea sa de incompatibilitate sau încălcarea unor interdicţii;
l) privării inspectorului de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi, ca pedeapsă de bază sau ca pedeapsă complementară, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această sancţiune;
m) înscrierii în calitate de candidat în alegeri de orice nivel;
n) numirii într-o funcţie incompatibilă cu funcţia de inspector;
o) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictului de interese;
p) nedepunerii declaraţiei de avere şi interese personale sau refuzul de a o depune, în condiţiile art.27 alin.(8) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate;
q) dispunerea de către instanţa de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
118. Hotărârea de încetare a mandatului inspectorului, după caz, a inspectorului-şef este adoptată de Consiliu, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la cunoştinţa Consiliului a cazului respectiv.
Capitolul V
PROCEDURA DE EXAMINARE ŞI SOLUŢIONARE A SESIZĂRILOR
DISCIPLINARE ÎN PRIVINŢA PROCURORILOR
119. Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară comisă de procuror poate fi înaintată de:
a) orice persoană interesată;
b) membrii Consiliului;
c) Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, în condiţiile art.31 alin.(5) din Legea nr.3/2016;
d) Procurorul General şi adjuncţii acestuia;
e) procurorii-şefi şi adjuncţii acestora;
f) inspectorii din cadrul Inspecţiei;
g) Ministerul Justiţiei, la notificarea Agentului guvernamental, în cazul în care se solicită constatarea abaterii disciplinare prevăzute la art.38 lit.e1) din Legea nr.3/2016, cu privire la acţiunile sau inacţiunile procurorului, dacă acestea au dus la una dintre consecinţele prevăzute la art.2007 alin.(1) lit.c) din Codul civil.
[Lit.f) modificată prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
120. Subiecţii prevăzuţi la pct.119 lit.a) pot fi titulari ai acţiunii disciplinare doar dacă prin acţiunile/inacţiunile procurorului, fie le-a fost vătămat un drept sau o libertate prevăzută de lege, fie acţionează în interes public.
121. Subiecţii prevăzuţi la pct.119 pot înainta sesizarea cu privire la faptele ce le-au devenit cunoscute fie în exerciţiul drepturilor sau al atribuţiilor lor funcţionale, fie în baza informaţiilor difuzate de mass-media sau de alte surse de informare.
122. Inspecţia se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de subiecţii prevăzuţi în pct.119, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de procurori.
123. Inspecţia este competentă să verifice sesizările cu privire la faptele ce pot constitui abatere disciplinară comise de procurori, cu excepţia celor comise de:
a) Procurorul General sau, după caz, Procurorul General interimar;
b) membrii Consiliului.
124. În raport cu subiecţii prevăzuţi la pct.123, nu are vreo relevanţă dacă pretinsa abatere disciplinară a fost săvârşită în exercitarea mandatului sau anterior intrării în mandat.
125. Sesizarea se formulează potrivit modelului din Anexa nr.3 la prezentul Regulament, se depune la Aparatul Consiliului, pe suport de hârtie sau în formă electronică şi se semnează de autorul acesteia ori de reprezentanţii săi. Dovada calităţii de reprezentant se anexează la sesizare. Sesizarea se înregistrează conform indicatorilor nomenclatorului Consiliului şi se transmite subdiviziunii care asigură lucrările de secretariat ale Inspecţiei în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare.
126. Subdiviziunea care asigură lucrările de secretariat ale Inspecţiei înregistrează sesizarea sau, după caz, procesul-verbal de sesizare din oficiu, prin acordarea unui număr unic de evidenţă, creează dosarul procedurii disciplinare şi îl prezintă inspectorului-şef. Numerele unice de evidenţă se acordă în ordine crescătoare în raport cu sesizările disciplinare expediate de Aparatul Consiliului. Sesizările disciplinare se repartizează de către inspectorul-şef, în mod aleatoriu, prin intermediul sistemului informatizat. La dosarul lucrării se ataşează fişa de repartizare listată din sistemul informatic.
127. Situaţiile de incompatibilitate, recuzările sau abţinerile se examinează de către inspectorul-şef în termen de 3 zile din momentul recepţionării, în condiţiile Codului administrativ.
128. Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor se poate face numai în următoarele cazuri:
a) imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timp de cel puţin 15 zile;
b) admiterea cererilor de recuzare sau declaraţiilor de abţinere;
c) suspendarea din funcţie a inspectorilor, în condiţiile legii.
1281. Sesizările care vizează aceeaşi faptă şi acelaşi procuror, prin decizie, se conexează de inspectorul care a fost primul sesizat. Pot fi conexate şi sesizările în care sunt redate fapte diferite comise de acelaşi procuror, precum şi cele în care, deşi se invocă abateri disciplinare săvârşite de mai mulţi procurori, acestea (abaterile) derivă din aceeaşi cauză/faptă, iar conexarea este determinantă pentru aflarea adevărului.
[Pct.1281 introdus prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
129. Etapa verificării sesizării de către Inspecţie începe la data recepţionării acesteia de către inspector. Într-un termen ce nu va depăşi 5 zile lucrătoare, inspectorul realizează procedura de verificare prealabilă. În rezultatul verificării prealabile, inspectorul fie adoptă una dintre soluţiile/măsurile prevăzute la pct.130-133, după caz, din prezentul Regulament, fie continuă etapa de verificare în fond a sesizării.
130. Nu se examinează şi se arhivează prin dispoziţia inspectorului-şef, sesizările:
a) anonime;
b) formulate într-un limbaj necenzurat sau ofensator, cu informarea autorului sesizării.
1301. Dacă, după soluţionarea unei sesizări, este depusă sau redirecţionată o sesizare identică, formulată de acelaşi titular, cu aceeaşi formă şi conţinut ca sesizarea deja soluţionată, aceasta nu se examinează pe fond şi se conexează la dosarul sesizării iniţiale, cu informarea persoanei interesate despre măsurile întreprinse.
[Pct.1301 introdus prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
131. Prin decizie, se respinge ca vădit neîntemeiată sesizarea:
a) în care sunt invocate fapte ce nu fac referinţă la abateri disciplinare;
b) dacă a expirat termenul de prescripţie prevăzut la art.40 alin.(1) sau alin.(2) din Legea nr.3/2016;
c) depusă în mod repetat fără a aduce noi probe;
d) depusă de către o persoană care nu este titular al acţiunii disciplinare.
1311. Decizia Inspecţiei procurorilor, adoptată în condiţiile pct.131, poate fi contestată de către titularul sesizării la Colegiul de disciplină şi etică în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării acesteia.
[Pct.1311 introdus prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
1312. Colegiul de disciplină şi etică examinează contestaţiile împotriva deciziilor Inspecţiei de respingere a sesizării ca vădit neîntemeiată şi adoptă una din următoarele hotărâri:
1) respinge contestaţia, menţinând decizia atacată, dacă:
a) contestaţia este neîntemeiată;
b) contestaţia este inadmisibilă;
c) contestaţia este depusă peste termen.
2) admite contestaţia, anulează decizia şi restituie procedura disciplinară Inspecţiei procurorilor pentru verificarea fondului procedurii disciplinare.
[Pct.1312 introdus prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
1313. În cazul prevăzut la pct.1312 sbp.2), procedura restituită Inspecţiei se repartizează, prin rezoluţia inspectorului-şef, inspectorului care a adoptat decizia anulată, pentru verificarea în fond a sesizării. Prin dispoziţia inspectorului-şef, procedura poate fi repartizată unui alt inspector numai în condiţiile pct.128.
[Pct.1313 introdus prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
132. Sesizarea care nu este de competenţa Inspecţiei se transmite autorităţii competente, iar măsura se comunică autorului sesizării.
133. În cazul în care sesizarea nu este semnată olograf sau electronic, nu are ataşată dovada calităţii de reprezentant, nu conţine datele de identificare ale autorului sesizării sau indici concreţi cu privire la situaţia de fapt care a determinat-o, inspectorul oferă autorului sesizării un termen de 5 zile pentru înlăturarea neajunsurilor. La expirarea termenului menţionat, dacă autorul sesizării nu s-a conformat cerinţelor inspectorului, acesta o restituie autorului print-o decizie nesusceptibilă de atac, indicând asupra neajunsurilor stabilite şi asupra dreptului de a depune o nouă sesizare. Copia de pe sesizare se ataşează la nomenclatorul ţinut de către Inspecţie.
134. În situaţiile prevăzute la pct.130 şi pct.133, dacă se apreciază că există indicii privind săvârşirea unei abateri disciplinare, inspectorul sau, după caz, inspectorul-şef poate dispune, prin proces-verbal, sesizarea din oficiu a Inspecţiei.
135. Verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate procurorului şi consecinţele acestora, circumstanţele în care acestea au fost comise, precum şi orice alte informaţii concludente, din care să se poată deduce existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare.
136. Termenele de soluţionare a sesizării încep să curgă de la data primirii sesizării de Inspecţie sau, după caz, de la data înregistrării procesului-verbal de sesizare din oficiu.
137. Verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se efectuează în termen de până la 30 de zile de la data recepţionării sesizării de către Inspecţie.
138. Inspectorul poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării cu cel mult 10 zile lucrătoare, dacă există motive întemeiate care justifică prelungirea termenului, informând cu privire la acest fapt pe autorul sesizării, cu cel puţin 5 zile înainte de data expirării termenului.
139. Termenele prevăzute la art.40 alin.(3)-(5), art.47 şi art.50 alin.(6) din Legea nr.3/2016, nu sunt termene de decădere.
140. În termenele prevăzute la art.47 din Legea nr.3/2016 nu se include perioada aflării în concediul de odihnă anual sau în concediul medical a procurorului în privinţa căruia se derulează procedura disciplinară.
141. Inspectorul căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:
a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare;
b) să respecte drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţie, precum şi interesele legitime ale procurorului în privinţa căruia a fost depusă sesizarea la etapa verificării, inclusiv ale celorlalţi participanţi;
c) să aducă la cunoştinţă procurorului vizat în sesizare, până la solicitarea opiniei scrise a acestuia, numele şi prenumele inspectorului desemnat pentru verificarea sesizării, conţinutul sesizării, drepturile şi obligaţiile prevăzute în art.48 din Legea nr.3/2016;
d) să solicite opinia scrisă a procurorului vizat în sesizare cu privire la circumstanţele invocate, cu informarea conducătorului procurorului vizat;
e) să întocmească un raport privind rezultatele verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară;
f) să se pronunţe asupra tuturor probelor propuse de procurorul cercetat;
g) să soluţioneze cererile procurorului şi ale persoanelor interesate privind administrarea de probe în cadrul procedurii disciplinare;
h) să adopte decizia de transmitere a materialelor la Colegiul de disciplină şi etică dacă identifică temeiuri de tragere la răspundere disciplinară, împreună cu raportul întocmit şi dosarul cauzei disciplinare;
i) să înştiinţeze persoanele în privinţa cărora a fost efectuată verificarea, inclusiv autorul sesizării, despre finalizarea acestea şi dreptul de a lua cunoştinţă cu materialele dosarul cauzei disciplinare;
j) să întocmească dosarul cauzei disciplinare, care va include sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, toate materialele şi alte informaţii obţinute în urma verificării;
k) să se prezinte la fiecare termen la Colegiul de disciplină şi etică, Consiliu sau la instanţele de judecată;
l) să sesizeze Procurorul General sau, după caz, organul competent cu privire la existenţa unei bănuieli rezonabile despre săvârşirea unei infracţiuni sau contravenţii.
142. În procesul de verificare a sesizării, inspectorul are dreptul:
a) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
b) să solicite informaţii relevante de la conducătorul procurorului vizat în sesizare, precum şi de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;
c) să solicite, în caz de necesitate, de la persoana care a depus sesizarea explicaţii verbale şi scrise, precum şi alte informaţii suplimentare referitoare la faptele invocate în sesizare;
d) să consulte şi să solicite concluziile, avizele specialiştilor în problemele care necesită cunoştinţe speciale;
e) să formuleze şi să prezinte propuneri, în vederea lichidării cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la comiterea abaterilor disciplinare;
f) să întreprindă alte măsuri necesare pentru verificarea sesizării.
143. În cadrul procesului de verificare a sesizării, inspectorii pot consulta baze de date, informaţii şi acte din evidenţele Inspecţiei ori ale altor autorităţi, pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor subdiviziunilor structurale ale Procuraturii, orice informaţii concludente din care să se poată deduce existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, date şi documente şi pot face, în limitele competenţelor stabilite, orice verificări pe care le consideră necesare pentru soluţionarea sesizării. Inspectorii solicită şi prelucrează/utilizează informaţiile necesare cu respectarea principiului confidenţialităţii.
144. Procurorul împotriva căruia a fost depusă o sesizare, la etapa verificării acesteia, are dreptul:
a) să i se prezinte conţinutul sesizării;
b) să cunoască numele şi prenumele inspectorului care va verifica sesizarea;
c) să înainteze inspectorului şi/sau inspectorului-şef cerere de recuzare;
d) să prezinte explicaţii scrise şi verbale;
e) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau care sunt relevante pentru examinarea sesizării;
f) să adreseze inspectorului cereri de administrare a probelor;
g) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant;
h) să ia cunoştinţă de materialele controlului după finalizarea investigaţiei disciplinare şi, la cerere, să i se prezinte copii ale actelor de cercetare efectuate;
i) să depună referinţă;
j) să participe la examinarea cauzei disciplinare.
145. Procurorul împotriva căruia a fost depusă o sesizare, la etapa verificării acesteia, este obligat:
a) să nu împiedice în niciun fel verificarea iniţiată de inspector;
b) să nu contacteze personal, nici prin reprezentant, în cadrul procedurii disciplinare cu autorul sesizării, decât în prezenţa inspectorului.
146. Inspectorul este obligat să soluţioneze, în termen de cel mult 7 zile de la primirea acestora, cererile procurorului şi ale persoanelor interesate privind administrarea de probe în cadrul verificării sesizării. Decizia motivată privind respingerea cererii va fi comunicată solicitantului. Decizia inspectorului de respingere a cererii de administrare a probelor poate fi contestată odată cu fondul procedurii disciplinare.
147. După finalizarea verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, inspectorul emite una din următoarele decizii motivate:
a) de încetare a procedurii disciplinare, dacă nu identifică niciun temei de tragere la răspundere disciplinară;
b) de transmitere a materialelor la Colegiul de disciplină şi etică, dacă identifică un temei de tragere la răspundere disciplinară.
1471. Dacă, în rezultatul verificării pe fond a unei sesizări, se impun soluţii diferite în raport cu capetele de abatere disciplinară invocate, Inspecţia procurorilor se pronunţă separat pentru fiecare capăt, cu emiterea soluţiilor corespunzătoare prevăzute la pct.147 lit.a) şi b).
[Pct.1471 introdus prin Hotărârea CSP nr.1-350/25 din 02.10.2025]
148. Inspecţia informează de îndată Consiliul cu privire la soluţiile dispuse la pct.147 din prezentul Regulament.
149. În cazul prevăzut la pct.147 lit.b), decizia inspectorului, împreună cu raportul întocmit de acesta în baza verificării şi dosarul cauzei disciplinare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii, se prezintă Colegiului de disciplină şi etică spre examinare şi se aduce la cunoştinţa autorului sesizării în scris sau, la solicitare, în format electronic.
150. Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se aprobă de către Consiliu, la propunerea Colegiului de disciplină şi etică.
151. Constituie abatere disciplinară, în condiţiile prevăzute de art.38 din Legea nr.3/2016:
a) îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr.3/2016;
b) nerespectarea, din motive imputabile procurorului şi fără să existe o justificare rezonabilă, a dispoziţiilor legale privitoare la termenele de îndeplinire a acţiunilor de procedură ori întârzierea în efectuarea acestora;
c) imixtiunea ilegală în activitatea unui alt procuror sau intervenţiile de orice natură pe lângă autorităţi, instituţii sau funcţionari, fie pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obţinerii de foloase necuvenite;
d) împiedicarea intenţionată, prin orice mijloace, a activităţii Inspecţiei procurorilor;
e) săvârşirea, în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, a unor acţiuni sau inacţiuni prin care, cu intenţie ori din neglijenţă gravă, au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale unor persoane fizice sau juridice, garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale cu privire la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte;
f) atitudinea nedemnă, manifestări sau mod de viaţă care aduc atingere onoarei, integrităţii, probităţii profesionale sau prestigiului Procuraturii;
g) încălcarea Codului de etică al procurorilor;
h) încălcarea obligaţiei prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
152. Decizia de încetare a procedurii disciplinare poate fi contestată de către autorul sesizării la Colegiul de disciplină şi etică în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării acesteia.
153. Colegiul de disciplină şi etică examinează contestaţiile împotriva deciziilor Inspecţiei de încetare a procedurii disciplinare şi adoptă una din următoarele hotărâri:
1) respinge contestaţia, menţinând decizia atacată, dacă:
a) contestaţia este neîntemeiată;
b) contestaţia este inadmisibilă;
c) contestaţia este depusă peste termen.
2) admite contestaţia, anulează decizia şi ia una din următoarele soluţii:
a) examinează cazul pe fond şi adoptă o hotărâre;
b) restituie procedura disciplinară Inspecţiei, pentru verificări suplimentare.
154. În cazul prevăzut la pct.153 sbp.2) lit.b), cauza restituită Inspecţiei se repartizează de către inspectorul-şef prin decizie, pentru verificări. Indicaţiile Colegiului de disciplină şi etică, formulate în cuprinsul hotărârii, sunt obligatorii pentru Inspecţie. Indicaţiile Colegiului de disciplină şi etică pot viza doar acţiuni suplimentare de verificare, dar nu şi aspecte de reapreciere a probelor.
155. Cauza disciplinară este susţinută în faţa Colegiului de disciplină şi etică, Consiliului şi instanţelor de judecată de către inspectorul care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate de participare a acestuia, fie de către un inspector desemnat de inspectorul-şef, fie personal de către inspectorul-şef.
156. Pentru participare în instanţele de judecată sau, după caz, în organele de autoadministrare ale Procuraturii, la desemnarea inspectorilor, inspectorul-şef va ţine cont de următorul algoritm:
a) asigurarea principiului continuităţii procedurii disciplinare (citaţia se va repartiza inspectorului care a efectuat verificarea sau, după caz, a participat în procedura disciplinară în organele de autoadministrare ierarhic inferioare);
b) în cazul imposibilităţii punerii în valoare a criteriului menţionat la lit.a), inspectorul-şef va desemna un alt inspector pentru participare.
157. În cazul prevăzut la pct.156 lit.a), inspectorul-şef va înştiinţa inspectorul despre necesitatea participării în şedinţele organelor de autoadministrare, prin aplicarea pe ordinea de zi, a unei rezoluţii. În cazul prevăzut la pct.156 lit.b), împuternicirile acordate inspectorilor pentru participare în organele de autoadministrare vor fi reflectate într-o dispoziţie de înlocuire a inspectorului, semnată olograf sau prin semnătură electronică de inspectorul-şef.
158. Împuternicirile acordate inspectorilor pentru participare în instanţele de judecată, în toate cazurile, vor fi reflectate într-o procură, semnată olograf sau prin semnătură electronică de inspectorul-şef şi autentificată prin ştampila cu blazon a Consiliului. Pe lângă condiţiile de formă şi conţinut, procura va include şi limitele împuternicirilor acordate inspectorului.
159. În situaţia în care inspectorul a declanşat acţiuni de contestare ale actelor de dispoziţie ale organelor de autoadministrare ale Procuraturii sau ale instanţelor judecătoreşti, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de reacţionare, inspectorul va efectua menţiunea corespunzătoare în registrele de evidenţă ale Inspecţiei, iar o copie de pe actul de reacţionare se va anexa la nomenclatorul deţinut de Inspecţie.
Capitolul VI
PROCEDURA DE EFECTUARE A VERIFICĂRII ACTIVITĂŢII ORGANIZATORICE
A PROCURATURILOR ŞI A ACTIVITĂŢII PROCURORILOR
160. Inspecţia efectuează verificarea activităţii procurorilor şi activităţii organizatorice a procuraturilor în conformitate cu art.891 alin.(9) lit.a) din Legea nr.3/2016.
161. Volumul de lucru, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activităţii procurorilor şi activităţii organizatorice a procuraturilor se aprobă de Consiliu.
162. Planul anual de verificare a activităţii procurorilor şi activităţii organizatorice a procuraturilor (în continuare – Plan anual de verificare) se elaborează de inspectorul-şef şi, prin hotărâre, se aprobă de Consiliu. La elaborarea planului anual de verificare, inspectorul-şef poate solicita propuneri în acest sens Procurorului General.
163. Planul anual de verificare se publică pe pagina web oficială a Consiliului.
164. Verificarea activităţii procurorilor şi activităţii organizatorice a procuraturilor este de două tipuri:
a) planificată – control efectuat conform planului anual.
b) inopinată – control care nu este inclus în planul anual, în scopul verificării sau confirmării unor riscuri prezente şi/sau viitoare, în activitatea organizatorică a procuraturilor sau a activităţii procurorilor, atunci când situaţia o impune.
165. Verificarea planificată are următoarele obiective:
a) eficienţa managerială - modul în care procurorii cu funcţii de conducere îşi îndeplinesc atribuţiile manageriale de planificare, organizare, coordonare şi comunicare şi modul de respectare a obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a subdiviziunii structurale şi a calităţii corespunzătoare a serviciului public; respectarea garanţiilor de independenţă şi imparţialitate ale procurorilor;
b) asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către procurori;
c) evaluarea remedierii deficienţelor constatate ca urmare a unor verificări anterioare;
d) respectarea prevederilor Codului de etică al procurorilor.
166. Verificarea planificată se efectuează la sediul procuraturii.
167. Dispoziţia cu privire la efectuarea verificării se emite de inspectorul-şef cu cel puţin 10 zile până la iniţierea verificării, cu notificarea procurorului conducător al procuraturii supuse verificării.
168. Dispoziţia inspectorului-şef stabileşte:
a) perioada pentru care se efectuează verificarea;
b) componenţa echipei de verificare;
c) conducătorul echipei de verificare;
d) perioada de efectuare a verificării.
169. La procuraturi, obiectul controalelor prevăzute la pct.165 lit.a) îl constituie verificarea respectării normelor privind primirea şi înregistrarea sesizărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, respectarea temeiurilor legale de retragere a dosarelor de la un procuror şi transmiterea în procedura altuia, continuitatea în dosarele repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor şi comunicarea actelor procedurale.
170. Conducătorul echipei de verificare îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
a) întocmeşte şi semnează, în numele echipei pe care o conduce, toate solicitările emise în cadrul verificării;
b) distribuie inspectorilor atribuţii concrete pentru buna desfăşurare a verificării şi îi repartizează pe domenii specifice de verificare;
c) întocmeşte raportul de verificare;
d) asigură comunicarea raportului de verificare şi, după caz, a anexelor acestuia către procuraturile verificate.
171. Inspectorul-şef poate dispune, motivat, înlocuirea inspectorilor ce alcătuiesc echipa de verificare, indiferent de stadiul verificării.
172. Echipa de verificare poate solicita Procuraturii Generale informaţii cu privire la cele mai recente verificări efectuate la procuratura verificată.
173. Verificarea se va desfăşura astfel încât să nu afecteze activitatea curentă a procuraturii verificate. Conducătorul procuraturii verificate aduce la cunoştinţa inspectorului-şef orice situaţie în care activitatea acesteia este afectată de modul de desfăşurare a verificării.
174. Verificarea activităţii organizatorice a unei procuraturi, după caz, vizează controlul următoarelor domenii de activitate:
a) aptitudinile manageriale, eficienţa organizării activităţii, asumarea responsabilităţii de către procurorul-şef şi adjuncţii procurorului-şef, climatul relaţiilor în cadrul colectivului de muncă;
b) modul de planificare, organizare, coordonare şi control al activităţii procuraturii;
c) comunicarea şi comportamentul conducerii procuraturii cu procurorii, cu personalul din subordine, precum şi în raport cu alte instituţii;
d) folosirea eficientă a resurselor umane şi materiale, analiza situaţiei resurselor umane ale procuraturii;
e) executarea bugetului alocat şi/sau motivele neexecutării, în cazul procuraturilor specializate;
f) respectarea evidenţelor pe domeniul urmăririi penale (registre şi sisteme informaţionale);
g) modul de repartizare a sesizărilor şi cauzelor penale, după caz, respectarea condiţiilor legale de retragere a acestora din procedura unui procuror şi transmiterea în gestiunea altuia;
h) activitatea în domeniul examinării sesizărilor despre infracţiuni;
i) activitatea în domeniul exercitării şi conducerii urmăririi penale;
j) activitatea în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată;
k) activitatea în relaţiile cu publicul, furnizarea informaţiilor şi soluţionarea petiţiilor;
l) verificarea registrelor ţinute de cancelarie şi de procurori;
m) respectarea termenilor rezonabili la examinarea cauzelor;
n) verificarea condiţiilor de păstrare a cauzelor şi a corpurilor delicte.
175. Verificarea activităţii procurorului presupune:
a) respectarea termenelor procedurale la examinarea sesizărilor despre infracţiuni, asigurarea caracterului obiectiv, complet şi multilateral al investigaţiilor;
b) stabilirea cauzelor care au determinat încălcarea termenului rezonabil al urmăririi penale;
c) respectarea drepturilor participanţilor în procesul penal;
d) verificarea rapoartelor statistice pentru perioada de verificare;
e) analiza actelor (procurorului ierarhic superior/judecătorului de instrucţie) prin care au fost declarate nule actele procesuale ale procurorului sau, după caz, i-au fost retrase lucrările din gestiune.
176. În termen de până la 30 de zile de la finisarea verificării, conducătorul echipei de verificare întocmeşte raportul de verificare, care este semnat de toţi membrii echipei de verificare. În caz de dezacord cu conţinutul raportului de verificare, membrul echipei de verificare, poate formula o opinie separată, care se anexează la raport.
177. Raportul de verificare conţine constatări faptice, raportate la fiecare obiectiv de verificare, bune practici, vulnerabilităţi, riscuri şi deficienţe, concluzii şi propuneri.
178. Raportul de verificare se comunică subdiviziunii structurale verificate şi se acordă un termen de 10 zile, pentru formularea eventualelor obiecţii.
179. După expirarea termenului de formulare a obiecţiilor şi evaluarea acestora, în termen de 5 zile lucrătoare, echipa de verificare fie acceptă obiecţiile şi modifică raportul, fie le respinge motivat.
180. Raportul final se transmite Consiliului şi Procuraturii Generale, pentru informare.
181. Verificarea inopinată a activităţii organizatorice a unei procuraturi sau activităţii unui procuror se iniţiază prin dispoziţie a inspectorului-şef, care va conţine elementele prevăzute la pct.168. Prin derogare, verificarea inopinată poate fi dispusă unui singur inspector.
182. Rezultatele verificării inopinate se consemnează într-un raport, care se aduce la cunoştinţă subiectului verificării şi se acordă un termen de 3 zile lucrătoare, pentru formularea eventualelor obiecţii.
183. În cazul verificării inopinate, dispoziţiile pct.176, 179-180 se aplică, după caz, în mod corespunzător.
Capitolul VII
PROCEDURA VERIFICĂRILOR PENTRU SOLUŢIONAREA CERERILOR
PRIVIND APĂRAREA INDEPENDENŢEI ŞI/SAU REPUTAŢIEI
PROFESIONALE A PROCURORILOR
184. Verificările pentru apărarea independenţei şi/sau reputaţiei profesionale a procurorilor se efectuează la solicitarea Consiliului.
185. Consiliul din oficiu sau la cerere sesizează Inspecţia pentru efectuarea verificărilor privind apărarea independenţei şi/sau reputaţiei profesionale.
186. Cererile privind apărarea independenţei şi/sau reputaţiei profesionale, adresate de procurori, se depun în scris la Aparatul Consiliului şi trebuie să conţină:
a) date de identitate şi informaţii de contact ale autorului solicitării;
b) argumente care fundamentează suspiciunea motivată referitoare la posibilele îndoieli asupra independenţei şi reputaţiei profesionale a procurorului menţionate în solicitare;
c) indicarea, după caz, a probelor care confirmă solicitarea sa;
d) propuneri (comunicat de presă, dezminţire etc.), după caz, cu privire la modalitatea în care Consiliul să intervină în apărarea sa;
e) data şi semnătura autorului/autorilor solicitării.
187. Solicitarea procurorului cu privire la apărarea independenţei şi/sau reputaţiei profesionale se examinează de Consiliu la prima şedinţă de după înregistrarea acesteia.
188. Prin hotărârea sa, Consiliul:
a) admite solicitarea şi intervine în vederea apărării independenţei şi/sau reputaţiei profesionale a procurorului, dacă nu sunt necesare verificări;
b) solicită Inspecţiei iniţierea verificărilor privind independenţa şi/sau reputaţia profesională a procurorului.
189. La primirea sesizării, inspectorul-şef desemnează, în mod aleatoriu, inspectorul care va efectua verificările.
190. Solicitarea privind verificarea independenţei şi/sau a reputaţiei profesionale a procurorilor se înregistrează în Registrul de evidenţă a verificărilor privind independenţa şi/sau reputaţia procurorilor.
191. Verificarea sesizării se efectuează în termen de până la 30 de zile de la data recepţionării sesizării de către Inspecţie.
192. Inspectorul poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării cu cel mult 5 zile dacă există motive întemeiate care justifică prelungirea termenului, informând cu privire la acest fapt Consiliul şi procurorul interesat.
193. Declaraţiile de abţinere şi cererile de recuzare se soluţionează potrivit prevederilor pct.127 din prezentul Regulament.
194. Dacă din cuprinsul solicitării rezultă elemente care pot constitui indicii de săvârşire a unei abateri disciplinare, inspectorul se poate sesiza din oficiu. În aceste cazuri se înregistrează o procedură distinctă, având ca obiect verificările în materie disciplinară.
195. În cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenţei şi/sau reputaţiei profesionale fac obiectul unor proceduri disciplinare sau al unei cauze penale, soluţionarea cererii/sesizării poate fi amânată până la definitivarea cauzei disciplinare sau penale. Măsura se comunică Consiliului şi procurorului interesat.
196. Revocarea sesizării nu afectează procedura demarată în condiţiile prezentului capitol.
197. Verificările au ca scop infirmarea/confirmarea celor invocate în cuprinsul cererii, măsura în care comportamentul reclamat aduce atingere independenţei ori reputaţiei profesionale a procurorului, caracterul public al comportamentului reclamat.
198. Urmare a verificărilor efectuate, inspectorul desemnat va întocmi un raport motivat, inclusiv propuneri, pe care îl remite Consiliului pentru a decide.
Capitolul VIII
PROCEDURA DE VERIFICARE A TEMEIURILOR RESPINGERII
CANDIDATULUI LA FUNCŢIA DE PROCUROR GENERAL
ŞI PROCUROR GENERAL INTERIMAR
199. Atribuţiile Inspecţiei referitoare la studierea temeiurilor respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliu pentru numirea în funcţia de Procuror General sau, după caz, în funcţia de Procuror General interimar, cu prezentarea unei note informative Consiliului, se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr.3/2016 şi ale prezentului Regulament.
200. La prima şedinţă, dar nu mai târziu de 7 zile de la înregistrare, Consiliul ia act de refuzul Preşedintelui Republicii Moldova şi dispune Inspecţiei să verifice temeiurile respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova a candidatului propus pentru a fi numit în funcţia de Procuror General sau, după caz, de Procuror General interimar. În dispozitivul hotărârii, Consiliul stabileşte un termen de până la 30 de zile în interiorul căruia Inspecţia trebuie să finalizeze verificările.
201. În rezultatul verificărilor, inspectorul sau, după caz, inspectorii vor întocmi o notă informativă. În procesul de verificare, inspectorul sau, după caz, inspectorii sunt în drept să utilizeze toate procedeele de verificare prevăzute în Legea nr.3/2016 şi prezentul Regulament.
202. Declaraţiile de abţinere/cererile de recuzare se soluţionează potrivit prevederilor pct.127 din prezentul Regulament.
203. Inspectorul solicită opinia scrisă a candidatului la funcţia de Procuror General sau, după caz, de Procuror General interimar cu referire la temeiurile respingerii.
204. Nota informativă a Inspecţiei va cuprinde:
a) subiectul sesizării şi date preliminare (data înregistrării notei informative, candidatul la funcţia de Procuror General sau, după caz, Procuror General interimar, data şi actul prin care nota informativă a fost remisă Inspecţiei pentru verificare, data recepţionării hotărârii Consiliului de către Inspecţie, alte date relevante);
b) argumentele Preşedintelui Republicii Moldova;
c) opinia scrisă a candidatului la funcţia de Procuror General sau, după caz, Procuror General interimar, dacă a fost prezentată;
d) constatările verificării, care vor cuprinde: expunere a circumstanţelor de fapt invocate, probatoriu acumulat, prevederile legale relevante, date privind caracterizarea candidatului, după caz, date despre autosesizarea inspectorului asupra celor constatate în procesul de verificare, alte informaţii relevante;
e) concluziile şi propunerile Inspecţiei.
205. Nota informativă se întocmeşte într-un singur exemplar şi se semnează de inspectorul sau, după caz, inspectorii desemnaţi. O copie a notei informative se păstrează la Inspecţie.
206. După semnare, nota informativă, împreună cu eventualele anexe, este expediată imediat Consiliului.
207. O copie a notei informative se remite candidatului pentru funcţia de Procuror General sau, după caz, candidatului pentru funcţia de Procuror General interimar.
Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
208. Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării pe pagina web oficială a Consiliului, www.csp.md, directoriul Prezentare generală, subdirectorul Cadrul normativ.
209. Lucrările de secretariat ale Inspecţiei sunt asigurate de către subdiviziunea Aparatului Consiliului, potrivit normelor de specialitate corespunzătoare.
210. Până la achiziţionarea software-ului Program Integrat de Gestionare a Sesizărilor (PIGS) şi instruirea personalului, inspectorul-şef va asigura repartizarea ciclică a lucrărilor către inspectori, în ordinea alfabetică a numelui inspectorilor şi prin raportare la înregistrarea în creştere a evidenţei sesizărilor la subdiviziunea care asigură lucrările de secretariat ale Inspecţiei.
211. Sistemul de repartizare aleatorie a sesizărilor şi dosarelor disciplinare, precum şi a celorlalte lucrări referitoare la activitatea şi conduita procurorilor se auditează extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani. Auditarea externă se face în scopul identificării şi remedierii vulnerabilităţilor sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influenţării sau manipulării repartizării aleatorii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului.
212. Până la completarea a 7 unităţi din schema de personal a Inspecţiei, în legătură cu angajarea noilor inspectori, inspectorul-şef va putea retrage sesizări pendinte din gestiunea inspectorilor în funcţie şi le va repartiza inspectorilor nou-angajaţi. Inspectorul-şef va retrage, proporţional, din gestiunea inspectorilor, acele sesizări care au fost ultimele înregistrate la Inspecţie, astfel încât în gestiunea inspectorului nou desemnat în funcţie să fie repartizată o cotă de sesizări ce nu depăşesc numărul maxim de sesizări avute în gestiune de oricare dintre inspectorii în funcţie.
213. Performanţele inspectorilor numiţi în funcţie până la data devenirii funcţionale a Inspecţiei, vor fi evaluate pentru prima dată în termenele stabilite de prezentul regulament, care se vor calcula de la data devenirii funcţionale a Inspecţiei.
214. Accesul la lucrările şi evidenţele Inspecţiei este permis cu respectarea principiului confidenţialităţii, a drepturilor fundamentale la viaţă privată şi la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi la liberul acces la informaţiile de interes public.
215. Condiţiile şi modul de salarizare a inspectorilor şi a inspectorului-şef se stabilesc conform legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
216. Asigurarea tehnico-materială a activităţii Inspecţiei se efectuează de Consiliu în conformitate cu legea bugetului.
217. Modificarea prezentului Regulament se face conform procedurii prevăzute pentru aprobarea lui.