BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Documente

Convenţie colectivă (nivel de ramură) pe anii 2007-2008

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
15.12.2006

MINISTERUL CULTURII

MINISTERUL CULTURII ŞI TURISMULUI ŞI CONSILIUL

REPUBLICAN AL SINDICATULUI LUCRĂRILOR DIN CULTURĂ

CONVENŢIE COLECTIVĂ

(nivel de ramură)

pe anii 2007-2008

 (în vigoare 01.01.2007) 

Monitorul Oficial nr.193-194 art.676 din 16.12.2006

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.597 din 21.10.2009 privind unele măsuri de executare a Legii nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009 (pct.1 - se transferă Ministerului Culturii şi Agenţiei Turismului competenţele ce ţin de domeniul culturii, artelor, editării, poligrafiei, comerţului cu carte, cinematografiei şi, respectiv, cele ce ţin de domeniul turismului, exercitate anterior de Ministerul Culturii şi Turismului)

Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova şi Consiliul Republican al Sindicatului Lucrătorilor din Cultură, denumite în continuare "Părţi", în scopul promovării şi aplicării unor raporturi de muncă echitabile pentru asigurarea protecţiei social-economice a salariaţilor – membri de sindicat din ramura culturii şi crearea unui cadru legal pentru protecţia drepturilor şi intereselor lor, precum şi evitarea unor conflicte de muncă, au încheiat prezenta Convenţie colectivă (nivel de ramură) pe anii 2009-2010, convenind asupra următoarelor:

[Preambulul modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

Articolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Convenţie colectivă (nivel de ramură) constituie un act juridic şi este încheiată în conformitate cu Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28 martie 2003, Legea sindicatelor nr.1129-XIV din 7 iulie 2000 şi Decretul Preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la asigurarea drepturilor Sindicatelor în sfera parteneriatului social" nr.247 din 15 decembrie 1992.

2. Părţile recunosc şi acceptă pe deplin că sînt egale şi libere în vederea negocierii Convenţiei şi se obligă să asigure implementarea obligatorie a prevederilor acesteia.

3. Prezenta Convenţie colectivă constituie o totalitate de drepturi şi obligaţii ale Părţilor cu privire la reglementarea organizării şi retribuirii muncii, protecţiei muncii şi ocrotirii sănătăţii, precum şi a altor garanţii social-economice ale salariaţilor – membri de sindicat şi ale tineretului studios.

4. Prevederile Convenţiei colective se extind asupra tuturor salariaţilor – membri de sindicat din instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile (în continuare – "unităţi") subordonate Ministerului Culturii şi Turismului şi constituie baza de negociere pentru încheierea Convenţiei la nivel teritorial şi a Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.

5. Convenţia colectivă la nivel teritorial şi Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate nu pot conţine clauze care ar leza drepturile salariaţilor – membri de sindicat, prevăzute de legislaţia în vigoare şi Convenţia colectivă (nivel ramural şi naţional).

La încheierea convenţiilor la nivel teritorial şi a contractelor colective de muncă la nivel de unitate, părţile au dreptul, în baza propriilor mijloace, să stabilească înlesniri sociale şi de muncă mai avantajoase în comparaţie cu cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi de prezenta Convenţie.

6. Ministerul Culturii şi Turismului se obligă să întreprindă acţiuni adecvate pentru asigurarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor salariaţilor – membri de sindicat şi ale studenţilor, garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de Organizaţia Internaţională a Muncii.

7. Consiliul Republican al Sindicatului Lucrătorilor din Cultură îşi asumă obligaţiunea de a apăra şi promova drepturile şi interesele profesionale, economice, sociale ale membrilor de sindicat, prevăzute de legislaţia în vigoare şi convenţiile colective în relaţiile cu Ministerul Culturii şi Turismului şi alte organe de stat.

8. În perioada de validitate a prezentei Convenţii colective, cu condiţia realizării acesteia, Consiliul Republican al Sindicatului se abţine de la declanşarea acţiunilor de protest, iar Ministerul Culturii şi Turismului şi conducerea instituţiilor din ramură – de la concedierea în masă a salariaţilor.

Articolul II

OBLIGAŢIILE MINISTERULUI

9. Ministerul Culturii şi Turismului şi conducătorii unităţilor subordonate acestuia îşi asumă următoarele obligaţii:

9.1. Să asigure respectarea prevederilor legislaţiei muncii.

9.2. Să asigure repartizarea echitabilă a mijloacelor financiare.

9.3. Să contribuie la utilizarea eficientă a mijloacelor bugetare şi de autogestiune; să elaboreze măsuri concrete în vederea susţinerii unităţilor privind realizarea programelor de activitate.

9.4. Să utilizeze raţional forţa de muncă; să menţină numărul de salariaţi la nivelul necesar realizării lucrărilor de program; să efectueze selectarea şi angajarea în cîmpul muncii a salariaţilor potrivit cerinţelor stabilite pentru fiecare loc de muncă, să aplice criterii obiective la aprecierea activităţii acestora.

9.5. Să aprobe în condiţiile legii angajarea şi concedierea personalului; să aducă la cunoştinţa personalului atribuţiile ce-i revin fiecăruia, normele de muncă stabilite; să asigure reciclarea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor.

9.6. Să aprobe statele de personal pentru toate tipurile de unităţi.

9.7. Să pună la dispoziţia unităţilor din ramură:

- Regulamentul privind utilizarea fondului de formare şi acordare a ajutorului material angajaţilor din unităţile subordonate Ministerului Culturii şi Turismului.

9.8. Să efectueze controlul angajării tinerilor specialişti – absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt artistic şi acordării lor a indemnizaţiilor şi înlesnirilor sociale conform legislaţiei în vigoare.

9.9. Să monitorizeze unităţile subordonate sub aspectul respectării prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, vizînd activitatea în condiţii nocive, asigurarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru, precum şi cu alimentaţie de protecţie gratuită.

9.10. Ministerul Culturii şi Turismului va repartiza Convenţia colectivă tuturor secţiilor de cultură raionale şi unităţilor din ramură aflate în subordine.

[Art.II modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

Articolul III

OBLIGAŢIILE SALARIAŢILOR

10. Salariaţii tuturor unităţilor subordonate Ministerului Culturii şi Turismului îşi asumă următoarele obligaţii:

10.1. Să execute întocmai sarcinile de serviciu ce le revin conform regulamentelor şi instrucţiunilor, respectînd disciplina şi ordinea cuvenită la locul de muncă.

10.2. Să folosească maşinile, utilajele şi instalaţiile în parametrii stabiliţi, să respecte cu stricteţe utilizarea eficientă a materiei prime, materialelor, combustibilului şi a energiei, precum şi să întreprindă măsuri necesare pentru păstrarea integrităţii bunurilor primite în gestiune şi a documentelor.

10.3. Să cunoască şi să respecte normele de protecţie a muncii, să nu admită acţiuni care ar putea pune în pericol viaţa personală sau a altor persoane.

10.4. Să dea dovadă de o conduită şi ţinută respectuoasă.

10.5. Să respecte prevederile regulamentului intern al unităţii.

10.6. Să respecte confidenţialitatea salariului, adaosurilor şi sporurilor conform prevederilor legislaţiei, precum şi secretele tehnologice, ştiinţifice şi comerciale ale unităţii.

10.7. Să se preocupe de ridicarea calificării profesionale, perfecţionare şi specializare în profesie sau meserie.

Articolul IV

DREPTURILE SALARIAŢILOR ŞI GARANŢIILE

DE ACTIVITATE ALE SINDICATULUI

11. Drepturile salariaţilor – membri de sindicat din ramura culturii sînt cele stabilite de legislaţie, prin prezenta Convenţie, prin contractele colective de muncă la nivel de unitate şi prin contractul individual de muncă.

12. Salariaţii au dreptul:

12.1. la un salariu corespunzător muncii prestate;

12.2. la indemnizaţii;

12.3. la sporuri şi suplimente la salariul de bază;

12.4. la echipamente şi materiale de protecţie, precum şi la alimentaţie de protecţie gratuită;

12.5. la concedii suplimentare plătite pentru evenimente familiale, de studii, medicale, precum şi la concedii fără plată;

12.6. la suplimente în corespundere cu rezultatele muncii depuse, acordate din veniturile financiare ale unităţii;

12.7. să beneficieze de bilete de tratament la sanatoriu, tabără de odihnă pentru copii;

12.8. la ajutor material unic din fondul de rezervă a unităţii sau a sindicatului;

12.9. să beneficieze de consultaţii juridice gratuite;

12.10. să negocieze reexaminarea normelor de muncă şi producţie;

12.11. să ceară modificarea formelor de salarizare şi a salariilor de bază;

12.12. să facă contestaţii împotriva deciziei privind rezilierea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului;

12.13. cumularea în aceeaşi instituţie a unei funcţii remunerate în mărime de un salariu tarifar sau de funcţie în modul stabilit, cu acordarea sporurilor, suplimentelor şi altor recompense prevăzute de legislaţia în vigoare.

13. Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de un concediu de odihnă anual, plătit conform funcţiei cumulate, care se acordă concomitent cu concediul de la locul de muncă de bază.

14. Drepturile şi obligaţiile studenţilor din instituţiile de învăţămînt artistic sînt cele stabilite prin legislaţie, prin prezenta Convenţie şi prin contractele colective de muncă la nivel de unitate.

15. Studenţii au dreptul:

15.1. la burse de studii şi de merit, precum şi la burse sociale;

15.2. la condiţii normale de studii şi trai;

15.3. la concedii academice în caz de pierdere a capacităţii de studiu (îngrijirea copilului, boli serioase etc.);

15.4. la două călătorii în ţară (tur-retur) cu restituirea de către instituţia respectivă de învăţămînt din mijloacele bugetare pentru studenţii bugetari şi din taxele de studii pentru studenţii înmatriculaţi pe baze de contract a 50% din costul biletelor de călătorie în transportul auto şi feroviar interurban;

15.5. la ajutor material atît din contul instituţiei de învăţămînt, cît şi din contul organizaţiei sindicale din care fac parte;

15.6. să achite pentru un loc în cămin cel mult 30% din cheltuielile reale.

16. Repartizarea locurilor în cămine, burselor de studii şi sociale o efectuează administraţia instituţiei de comun acord cu sindicatul.

[Art.IV modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

Articolul V

OBLIGAŢIILE SINDICATULUI ŞI GARANTAREA ACTIVITĂŢII LUI

17. Sindicatul are următoarele obligaţii:

17.1. Să contribuie la protecţia intereselor şi drepturilor social-economice ale salariaţilor – membri de sindicat.

17.2. Să înainteze organelor legislative şi executive de toate nivelurile revendicări motivate privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, retribuirea muncii, regimul de muncă şi odihnă.

17.3. Să participe la atestarea profesională a salariaţilor din ramură, asigurîndu-le respectarea drepturilor şi intereselor legitime.

17.4. Să efectueze în unităţile din ramură controlul asupra respectării legislaţiei muncii, normelor şi instrucţiunilor în domeniul protecţiei muncii şi tehnicii securităţii, să întreprindă măsuri privind respectarea strictă a acestora; să acorde membrilor de sindicat consultaţii juridice gratuite.

17.5. Să reprezinte, la necesitate, interesele salariaţilor – membri de sindicat în instanţele de judecată.

17.6. Să acorde salariaţilor – membri de sindicat din ramură bilete de tratament la sanatorii, sanatorii preventorii, precum şi bilete la taberele de odihnă pentru copii.

18. Administraţia se abţine de la intervenţie de orice natură, precum şi de la limitarea drepturilor salariaţilor la constituire, funcţionare şi gestionare a organizaţiei sindicale şi la alegerea liberă a reprezentanţilor săi.

19. Ministerul Culturii şi Turismului şi subdiviziunile sale recunosc drepturile de activitate ale Sindicatului conform legislaţiei în vigoare, Statutului Sindicatului, normelor de drept internaţional şi garantează:

19.1. respectarea drepturilor Sindicatului, crearea condiţiilor favorabile pentru executarea funcţiilor şi împuternicirilor statutare şi juridice;

19.2. acordarea preşedinţilor organizaţiilor sindicale care activează în baze obşteşti în decursul săptămînii cîte 4 ore libere pentru executarea obligaţiilor sindicale, cu păstrarea salariului mediu lunar;

19.3. să nu aplice sancţiuni disciplinare şi să nu concedieze din iniţiativa administraţiei persoanele care activează în organele sindicale în baze obşteşti, fără acordul prealabil al organului sindical în componenţa căruia au fost alese, iar preşedinţii organizaţiilor sindicale – fără acordul prealabil al organului sindical ierarhic superior;

19.4. păstrarea salariului mediu preşedinţilor organizaţiilor sindicale, activiştilor sindicali pe perioada instruirii lor de scurtă durată, în timpul participării lor la lucrările Biroului Executiv, plenarelor, conferinţelor, congresului Sindicatului;

19.5. asigurarea salariaţilor eliberaţi din serviciu în legătură cu alegerea lor în funcţii elective în organele sindicale cu locul de lucru precedent sau un alt loc de muncă analogic în aceeaşi unitate, după expirarea împuternicirilor elective.

19.6. conducătorul unităţii, de comun acord cu organul sindical va prevedea în devizul de cheltuieli mijloace pentru manifestări culturale de masă şi sportive în mărime de cel mult 0,15% din fondul de retribuire a muncii;

19.7. efectuarea în termenele stabilite a încasării cotizaţiilor sindicale şi transferarea lor la conturile bancare ale organelor sindicale corespunzătoare;

19.8. accesul liber al reprezentanţilor sindicatului la unităţile şi subdiviziunile structurale cu scopul realizării sarcinilor statutare şi drepturilor sindicale;

19.9. desfacerea din iniţiativa patronului a contractului individual de muncă cu salariaţii – membri de sindicat se va efectua numai cu acordul organului sindical (organizatorului sindical);

19.10. dreptul Consiliului sindical ramural, comitetelor sindicale ale unităţilor la obţinerea informaţiei despre activitatea economică şi financiară a acestora.

[Art.V modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

Articolul VI

ANGAJAREA SALARIAŢILOR ŞI ÎNCETAREA

ACŢIUNII CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

20. Angajarea salariaţilor în unităţile din ramură se efectuează conform legislaţiei în vigoare, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului conform aptitudinilor şi competenţei profesionale.

Conducătorii instituţiilor teatrale, circurilor şi organizaţiilor concertistice, precum şi lucrătorii de creaţie din artă şi cultură pot fi numiţi de fondatori prin concurs şi fără concurs. Concursul se va desfăşura în conformitate cu regulamentul elaborat de Ministerul Culturii şi Turismului şi coordonat cu Consiliul Republican al Sindicatului Lucrătorilor din Cultură.

20.1. La încheierea contractului individual de muncă, persoana care se angajează prezintă angajatorului actele prevăzute de legislaţia muncii şi de regulamentele respective. Contractul individual de muncă se întocmeşte în două exemplare, se semnează de către părţi şi i se atribuie un număr din registrul unităţii (art.56 alin.3 din Codul muncii al RM).

20.2. Contractul individual de muncă se încheie exclusiv în formă scrisă cu salariaţii angajaţi după 1 octombrie 2003 (data intrării în vigoare a Codului muncii al RM). Perfectarea în scris a contractelor individuale de muncă încheiate în formă verbală în baza art.20 al Codului muncii din 1973 nu constituie o obligaţie necondiţionată a angajatorului.

Propunerea salariatului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă se aduce la cunoştinţa angajatorului prin depunerea şi înregistrarea cererii lui scrise.

20.3. Contractul individual de muncă se încheie, de regulă, pe o durată nedeterminată; de asemenea, el poate fi încheiat şi pe o durată determinată ce nu depăşeşte, 5 ani, în condiţiile prevăzute de art.55 din Codul muncii al RM.

20.4. În cazul în care contractul individual de muncă se încheie pe o perioadă determinată sau pe un termen de îndeplinire a unei anumite lucrări, în el se indică temeiul şi durata valabilităţii lui.

20.5. Pentru verificarea aptitudinilor profesionale şi a datelor personale ale candidatului, la încheierea contractului individual de muncă, acestuia i se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 3 luni şi, respectiv, de cel mult 6 luni – în cazul persoanelor cu funcţie de răspundere, lista cărora se aprobă de către angajator cu consultarea sindicatului din unitate. În cazul angajării muncitorilor necalificaţi, perioada de probă se stabileşte ca excepţie şi nu poate depăşi 15 zile calendaristice. Clauza privind perioada de probă trebuie să fie prevăzută în contractul individual de muncă. În lipsa unei astfel de clauze, se consideră că salariatul a fost angajat fără perioadă de probă.

Se interzice aplicarea perioadei de probă în cazul încheierii contractului individual de muncă cu:

a) tinerii specialişti, absolvenţi ai şcolilor profesionale şi ai şcolilor de meserii;

b) persoanele în vîrstă de pînă la 18 ani;

c) persoanele angajate prin concurs;

d) persoanele care au fost transferate de la o unitate la alta;

e) femeile gravide;

f) invalizii;

g) persoanele alese în funcţii elective;

h) persoanele angajate în baza unui contract individual de muncă cu o durată de pînă la 3 luni.

20.6. Angajarea se legalizează prin ordinul angajatorului şi se aduce la cunoştinţă salariatului contra semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării de către părţi a contractului individual de muncă.

20.7. În interes de serviciu salariaţii pot fi trimişi în deplasare; durata maximă a deplasării este de 60 de zile calendaristice.

20.8. Salariaţii deplasaţi în interes de serviciu, li se garantează menţinerea locului de muncă (a funcţiei) şi a salariului mediu, plătindu-li-se cheltuielile de călătorie tur-retur, cazare şi diurna în conformitate cu legislaţia în vigoare.

20.9. Salariaţii din ramură trimişi în interes de serviciu în bază de contract încheiat direct cu partenerii străini îşi păstrează locul de muncă pe toată durata acestei deplasări.

20.10. Angajarea specialiştilor de peste hotare şi a specialiştilor din Republica Moldova pentru executarea unor anumite funcţii sau lucrări se efectuează de comun acord cu Sindicatul numai în cazul cînd Ministerul, administraţia instituţiilor republicane aflate în subordine nu dispun de asemenea specialişti.

La încheierea contractelor cu specialiştii de peste hotare, Ministerul şi unităţile subordonate le vor asigura acestora condiţii de retribuire a muncii şi alte garanţii sociale potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare şi a prezentei Convenţii.

20.11. Transferul salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu modificarea contractului individual de muncă conform art.68 din Codul muncii, precum şi angajarea prin transfer la o muncă permanentă la o altă unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu unitatea, se permite doar cu acordul scris al părţilor.

În cazurile în care anumite necesităţi de producţie impun transferul salariatului la alt loc de muncă cu o retribuţie mai mică în cadrul aceleiaşi unităţi sau într-o altă localitate împreună cu unitatea, acestuia i se va păstra timp de o lună din ziua permutării salariul mediu pe care îl primea în funcţia anterioară.

20.12. Salariatul are dreptul la desfacerea din proprie iniţiativă a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, anunţînd despre aceasta angajatorul prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. După expirarea termenului administraţia este obligată să efectueze achitarea deplină a drepturilor salariale ale salariatului. Curgerea termenului menţionat va începe în ziua imediat următoare zilei în care a fost înregistrată cererea.

În caz de demisie a salariatului în legătură cu pensionarea, cu stabilirea gradului de invaliditate, cu concediul pentru îngrijirea copilului, cu înmatricularea într-o instituţie de învăţămînt, cu trecerea cu traiul în altă localitate, cu îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 14 ani (a copilului invalid pînă la vîrsta de 16 ani), cu alegerea într-o funcţie electivă, cu angajarea prin concurs la o altă unitate, cu încălcarea de către angajator a contractului individual şi/sau colectiv de muncă, a legislaţiei muncii în vigoare, angajatorul este obligat să accepte demisia în termenul redus indicat în cererea depusă şi înregistrată, la care se anexează documentul respectiv ce confirmă acest drept.

20.13. La încetarea contractului individual de muncă, carnetul de muncă se restituie salariatului în ziua eliberării din serviciu. Dacă restituirea carnetului de muncă este reţinută din vina administraţiei, salariatului i se plăteşte salariul mediu pentru tot timpul absenţei forţate de la lucru, cauzate de imposibilitatea angajării la o altă unitate din motivul lipsei acestui document.

20.14. Procedura de concediere în cazul lichidării unităţii ori reducerii numărului sau statelor de personal se va efectua în conformitate cu art.88 din Codul muncii al RM.

20.15. Contractul individual de muncă se reziliază cu conducătorii unităţilor de stat sau ai unităţilor cu capital majoritar de stat la atingerea vîrstei de 65 ani. Totodată, persoanele eliberate din serviciu pot fi angajate pe o durată determinată, conform art.55 lit.f) din Codul muncii, în orice funcţie, alta decît cea de conducător de unitate de stat, inclusiv municipală, sau de unitate cu capital majoritar de stat.

20.16. Nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 6 ani, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii.

20.17. În cazul în care reorganizarea sau lichidarea unităţii presupune reducerea în masă a locurilor de muncă, angajatorul va informa, cu cel puţin 3 luni înainte despre acest lucru, organele sindicale din unitate şi ramura respectivă şi va iniţia negocieri în vederea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor.

20.18. Locul de muncă redus nu poate fi inclus în statele de personal timp de un an de la data concedierii salariatului.

20.19. Concedierea salariaţilor – membri de sindicat în cazurile stipulate la art.86 alin.(1) lit.c), d), e), g), şi h) din Codul muncii poate avea loc doar cu acordul preliminar al organului (organizatorului) sindical din unitate.

Concedierea persoanei alese în organul sindical şi neeliberate de la locul de muncă de bază se admite cu respectarea modului general de concediere şi doar cu acordul preliminar al organului sindical al cărui membru este persoana în cauză.

Conducătorii organizaţiilor primare neeliberaţi de la locul de muncă de bază nu pot fi concediaţi fără acordul preliminar al organului sindical ierarhic superior.

Organul sindical îşi va comunica acordul sau dezacordul (opinia consultativă) privind concedierea salariatului în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acordului de către angajator. În cazul în care răspunsul nu a fost primit de angajator în acest termen, acordul (comunicarea opiniei consultative) a organului respectiv se prezumă.

În cazul concedierii unui membru de sindicat fără acordul organului sindical, cînd acordul respectiv este necesar conform art.87 din Codul muncii al RM, instanţa de judecată, prin hotărîre, restabileşte salariatul la locul de muncă cu încasarea de la angajator în beneficiul acestuia, o compensaţie în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare a salariatului.

20.20. La încheierea contractului individual de muncă, salariatul este în drept să negocieze cu conducătorul unităţii condiţiile de muncă, termenul şi modificările care vor parveni pe parcursul executării obligaţiilor sale. Orice modificare la contractul individual de muncă se face printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia.

[Art.VI modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

Articolul VII

TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

21. Durata timpului de lucru se stabileşte de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămînă, cu excepţia salariaţilor cărora, conform legislaţiei muncii, li se stabileşte timpul de lucru sub 8 ore pe zi.

22. Durata săptămînii de lucru este de 5 zile.

23. Repausul săptămînal se acordă timp de 2 zile consecutive – sîmbăta şi duminica. Salariaţii teatrelor, filarmonicii, circului, căminelor de cultură, bibliotecilor, muzeelor vor beneficia de două zile libere în cursul săptămînii (luni şi încă o zi stabilită prin graficul aprobat de către administraţie de comun acord cu comitetul sindical).

24. În cadrul programului de muncă salariaţilor li se oferă o pauză de masă de cel puţin 30 de minute.

Durata repausului zilnic, cuprinsă între sfîrşitul programului de muncă într-o zi şi începutul programului de muncă în ziua imediat următoare, nu poate fi mai mică decît durata dublă a timpului de muncă zilnic.

25. În afară de zilele de repaus săptămînal salariaţii beneficiază de timp liber în zilele de sărbătoare nelucrătoare stabilite de legislaţia în vigoare. În cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaus săptămînal, salariul mediu pentru aceste zile nu se menţine.

26. Atragerea salariaţilor la munca suplimentară se efectuează în strictă conformitate cu prevederile art.104 din Codul muncii.

La solicitarea angajatorului, salariaţii pot presta muncă în afara orelor de program în limita a 120 ore într-un an calendaristic. În cazuri excepţionale, această limită, cu acordul Sindicatului, poate fi extinsă pînă la 240 ore.

27. Se consideră muncă de noapte munca prestată între orele 22.00 şi 6.00.

28. Pentru salariaţii al căror program de lucru se desfăşoară în condiţii grele şi nocive, pentru tineri, femeile gravide şi mamele care alăptează, durata timpului de muncă nu poate depăşi 7 ore.

29. Durata muncii în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare se reduce cu o oră pentru toţi salariaţii.

30. Prin acordul dintre salariat şi angajator se poate stabili, atît la momentul angajării la lucru cît şi mai tîrziu, ziua de muncă parţială sau săptămîna de muncă parţială. La rugămintea femeii gravide, a salariatului care are copii în vîrstă de pînă la 14 ani sau copii invalizi în vîrstă de pînă la 16 ani (inclusiv aflaţi sub tutela sa) ori a salariatului care îngrijeşte de un membru al familiei bolnav, în conformitate cu certificatul medical, angajatorul este obligat să le stabilească ziua sau săptămîna de muncă parţială. Retribuirea muncii în cazurile specificate mai sus se efectuează proporţional timpului lucrat sau în funcţie de volumul lucrului îndeplinit.

31. Programul zilnic de muncă se stabileşte prin Regulamentul intern al unităţii.

32. Administraţia va purta negocieri cu comitetul sindical pentru practicarea orarului flexibil de lucru, precum şi asupra modalităţilor de aplicare a acestuia.

33. Durata concediului de odihnă anual anual plătit se stabileşte în mărime de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Personalul de conducere şi de specialitate, a cărui muncă implică eforturi psiho-emoţionale sporite şi persoanele care participă activ la manifestări culturale la nivel local, raional şi republican beneficiază anual de un concediu de odihnă suplimentar plătit cu durata de pînă la 7 zile calendaristice conform Anexei nr.4.

Cadrelor didactice, inclusiv cu funcţii de conducere din instituţiile de învăţămînt superior, din colegii, licee, şcoli de muzică, artă şi arte plastice li se acordă concediu anual plătit în mărime de 62 zile calendaristice.

34. Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă.

35. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în două părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.

36. Este inadmisibilă neacordarea concediului de odihnă anual salariaţilor pe parcursul a doi ani consecutivi, precum şi neacordarea concediului de odihnă anual salariaţilor sub vîrsta de 18 ani, precum şi celor ce lucrează în condiţii nefavorabile de muncă.

37. Compensarea prin bani a concediului nefolosit se admite doar în cazul încetării acţiunii contractului individual de muncă.

38. La concediul de odihnă anual, conform actelor normative în vigoare şi clauzelor contractelor colective de muncă la nivel de unitate, salariatului i se acordă un ajutor material din contul mijloacelor financiare ale unităţii.

39. Din motive familiale şi din alte motive întemeiate, salariatului i se poate acorda un concediu neplătit cu o durată de pînă 60 zile calendaristice.

40. Indemnizaţia de concediu şi ajutorul material se plăteşte de către angajator cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. Concedii suplimentare se acordă concomitent cu concediul de odihnă anual. (Durata concediilor suplimentare este indicată în Anexele 4, 5).

41. Administraţia este obligată să coordoneze cu sindicatul unităţii aprobarea şi aplicarea unui grafic flexibil de acordare a concediilor de odihnă anuale ale salariaţilor.

42. La prezentarea actelor respective, salariaţii – membri de sindicat beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:

43. Salariaţii – membri de sindicat care pe parcursul anului calendaristic precedent nu au fost în concedii medicale beneficiază de 3 zile de concediu suplimentar remunerat cu excepţia cadrelor didactice din instituţii de învăţămînt superior, colegii, licee, şcoli de muzică şi arte plastice.

44. Unuia dintre părinţi care au doi şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid în vîrstă de pînă la 16 ani) li se acordă un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice.

45. Femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art.123 alin.(2) din Codul muncii.

În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate mai sus, după expirarea concediului de maternitate, li se acordă concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Indemnizaţia pentru acest concediu se plăteşte din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit integral sau parţial în orice timp, pînă cînd copilul va împlini vîrsta de 3 ani. Acest concediu se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, şi în stagiul de cotizare.

Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit şi de tatăl copilului, bunică, bunel sau altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului.

46. În afară de concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, femeii, precum şi persoanelor menţionate la art.124 alin.(4) din Codul muncii, li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit, pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 pînă la 6 ani, cu menţinerea locului de muncă (a funcţiei).

Perioada concediului suplimentar neplătit se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, în cazul în care contractul individual de muncă nu a fost suspendat conform art.78 alin.(1) lit.a).

Perioada concediului suplimentar neplătit nu se include în vechimea în muncă ce dă dreptul la următorul concediu de odihnă anual plătit, precum şi în stagiul de cotizare potrivit legii.

47. Cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt artistic li se acordă, nu mai rar decît o dată la 10 ani de activitate pedagogică, un concediu cu durata de pînă la 1 an, în modul şi în condiţiile, inclusiv cele de plată, stabilite de fondatorul şi/sau statutul instituţiei respective.

48. Durata concediilor medicale, a celor de maternitate şi de studii nu se include în durata concediului de odihnă anual. În caz de coincidenţă totală sau parţială a concediului de odihnă anual cu unul din concediile menţionate, în baza unei cereri scrise a salariatului, concediul de odihnă anual se prelungeşte, respectiv, cu numărul zilelor indicate în documentul, eliberat în modul stabilit, privitor la acordarea concediului corespunzător.

49. Salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual doar cu acordul scris al salariatului şi numai pentru situaţii de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenţa acestuia în unitate.

În caz de rechemare, salariatul trebuie să folosească restul zilelor din concediul de odihnă după ce a încetat situaţia respectivă sau la o altă dată, stabilită prin acordul părţilor, în cadrul aceluiaşi an calendaristic.

Dacă restul zilelor din concediul de odihnă nu au fost folosite din oricare motive în cadrul aceluiaşi an calendaristic, salariatul este în drept să le folosească pe parcursul următorului an calendaristic.

[Art.VII modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

Articolul VIII

ORGANIZAREA MUNCII ŞI SALARIZAREA

50. Nivelul de salarizare a personalului se stabileşte conform legislaţiei în vigoare, în raport cu calificarea, pregătirea şi competenţa profesională a salariatului, complexitatea lucrărilor ce-i revin postului în care este încadrat.

51. Categoriile de salarizare pentru angajaţii din ramura culturii, finanţate de la bugetul de stat şi cel local, se stabilesc conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice şi Hotărîrii Guvernului nr.1239 din 14 octombrie 2003 "Cu privire la remunerarea muncii angajaţilor din teatre, circuri şi organizaţii concertistice beneficiare de subvenţii de buget" pentru lucrătorii de creaţie din teatrele, circurile şi organizaţiile cu statut naţional.

Cuantumul salariului minim pe ţară este stabilit în mărime de 400 lei, legalizat prin Hotărîrea Guvernului nr.575 din 24.05.2007.

52. Categoriile de salarizare pentru angajaţii din unităţile cu autonomie financiară se stabilesc conform Hotărîrii Guvernului nr.743 din 11 iunie 2002 cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară.

53. Nivelul salariului tarifar stabilit pentru prima categorie de salarizare este obligatoriu pentru toate unităţile, indiferent de tipul de proprietate, şi nu poate fi redus nici în contractul individual de muncă şi nici în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

54. Salariile tarifare sau de funcţie pentru categoria I de calificare a angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară se stabilesc prin negocieri dintre angajator, salariaţi şi sindicat în contractele colective de muncă la nivel de unitate şi în cele individuale de muncă.

55. Salariile tarifare pentru categoria I de calificare a angajaţilor din sectorul bugetar se stabilesc prin lege, după consultarea cu Sindicatele.

Sporurile şi suplimentele prevăzute de lege, precum şi mărimea acestora sînt indicate în Anexa nr.1.

56. Veniturile salariale nu pot fi urmărite sau reţinute decît în cazurile prevăzute de legislaţie.

57. Retribuirea zilelor de staţionare din vina administraţiei se va efectua în mărime de 2/3 din salariul tarifar sau de funcţie.

58. Mărimile concrete ale salariului tarifar şi de funcţie, sporurilor şi adaosurilor, precum şi premiile se stabilesc nemijlocit de Ministerul Culturii şi Turismului şi de subdiviziunile acestuia conform documentelor aprobate de comun acord cu Sindicatul.

59. Dacă salariul tarifar al angajatului pentru luna, curentă este, din motive ce nu depind de el, mai mic decît salariul tarifar minim ce i se cuvine potrivit profesiei, funcţiei şi calificării, angajatorul acoperă diferenţa, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Plata salariului se face periodic, nu mai rar de două ori pe lună, bursele se plătesc lunar. Termenele concrete de plată a salariului şi a burselor vor fi stabilite în contractele colective de muncă la nivel de unitate.

60. În perioada şomajului tehnic, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 75 la sută din salariul lor de bază.

61. Pentru încălcarea legislaţiei muncii, a contractelor colective de muncă şi a convenţiilor colective, persoanele vinovate sînt trase la răspundere materială, administrativă şi penală în modul prevăzut de legislaţia în vigoare, în particular conform art.41 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi art.183 şi 331 din Codul penal al RM.

[Art.VIII modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

Articolul IX

PROTECŢIA MUNCII ŞI OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

62. Ministerul, precum şi conducătorii unităţilor garantează asigurarea securităţii salariaţilor şi menţinerea capacităţii lor de muncă:

62.1. Asigură salariaţii, conform normativelor stabilite, cu mijloace moderne de protecţie a muncii, precum şi cu condiţii sanitaro-igienice de muncă ce ar preveni accidentele de muncă şi îmbolnăvirea profesională.

62.2. Organizează atestarea locurilor de muncă în vederea corespunderii normelor şi regulilor de protecţie a muncii.

62.3. Efectuează, din contul instituţiei, conform legislaţiei în vigoare, asigurarea obligatorie împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi asigurarea personală a salariaţilor care muncesc în condiţii de risc sporit. Lista salariaţilor ce urmează să fie asiguraţi şi mărimea sumelor de asigurare vor fi stipulate în contractele colective (individuale) de muncă.

62.4. Elaborează şi aprobă de comun acord cu organul sindical norme pentru organizarea instruirii salariaţilor în materie de protecţie a muncii.

62.5. Asigură personalul care activează în condiţii nocive şi grele, din contul administraţiei, cu:

a) echipament de protecţie şi alte mijloace de protecţie individuală (Anexa nr.2);

b) alimentaţie de protecţie gratuită (Anexa nr.3);

c) concedii suplimentare şi sporuri de compensare indicate în Anexa nr.5.

62.6. Organizează examenul medical al salariatului înainte de încheierea contractului individual de muncă şi examenele medicale periodice pe parcursul acţiunii contractului individual de muncă, în conformitate cu actele aprobate de organele ocrotirii sănătăţii.

62.7. Alocă pentru efectuarea acţiunilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru securitatea muncii mijloace financiare în mărime prevăzute în Contractul colectiv de muncă.

62.8. Înfiinţează la unitate, de comun acord cu organizatorul sindical, comitete sau comisii pentru evidenţa respectării securităţii şi protecţiei muncii salariaţilor. Modul de activitate a acestor comisii şi comitete va fi prevăzut în Contractul colectiv de muncă la unitate.

62.9. Organizează cercetarea obligatorie şi luarea la evidenţă a fiecărui accident de muncă şi de îmbolnăvire profesională, achită din contul unităţii în caz de vinovăţie (completă sau parţială) paguba pricinuită, precum şi costul tratamentului în instituţiile curative, acordă indemnizaţii unice persoanelor care s-au ales cu reducerea capacităţii de muncă şi familiilor decedaţilor în urma accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale – în modul şi mărimile stabilite de legislaţia în vigoare.

62.10. Asigură plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru maternitate şi alte prestaţii din contul mijloacelor asigurărilor sociale de stat.

62.11. Asigură, în măsura posibilităţilor, întremarea salariaţilor – membri de sindicat în instituţii de odihnă şi tratament, la nivelul cererilor onorate, cu suportarea a 50% din costul biletelor de odihnă şi 70% din costul biletelor de tratament conform contribuţiilor alocate la CNAS.

62.12. Acordă ajutor material unic mamelor singuratice, familiilor cu doi sau mai mulţi copii, precum şi familiilor ce au la întreţinerea lor copii invalizi.

[Art.IX modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

Articolul X

DISPOZIŢII FINALE

63. Părţile au convenit că fiecare din ele are dreptul de a cere îndeplinirea întocmai a clauzelor prezentei Convenţii.

64. Părţile confirmă că în procesul negocierilor privind principiile prezentei Convenţii, fiecare din ele are dreptul de a cere şi a formula propuneri în limitele prevederilor acestui act.

65. Părţile confirmă că vor discuta problemele de interes reciproc ce se vor isca în perioada acţiunii prezentei Convenţii şi vor lua la timp măsuri necesare, iniţiind negocieri în vederea reglementării unor eventuale litigii de muncă individuale sau colective.

66. Părţile au convenit să organizeze la finele anului întruniri ale comisiilor în scopul verificării procesului de realizare a Convenţiei, urmînd ca, în caz de necesitate, rezultatele să fie examinate la Colegiul Ministerului Culturii şi Turismului şi la şedinţa în plen a Consiliului Republican al Sindicatului Lucrătorilor din Cultură.

67. Părţile poartă răspundere pentru îndeplinirea strictă a angajamentelor asumate. În cazul încălcării prevederilor prezentei Convenţii fiecare dintre părţi are dreptul de a cere convocarea Comisiei de negocieri pentru soluţionarea situaţiei de conflict.

68. Cu trei luni înainte de expirarea termenului de validitate a prezentei Convenţii colective, părţile se obligă să iniţieze negocierea unei noi Convenţii.

Pînă la încheierea unei noi Convenţii se aplică prevederile prezentei Convenţii.

69. Prezenta Convenţie colectivă intră în vigoare la 1 ianuarie 2009.

[Art.X modificat prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

[Anexa nr.1 modificată prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

[Anexa nr.4 modificată prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]

[Anexa nr.5 modificată prin Acordul adiţional nr.7 din 07.11.2008, în vigoare 12.12.2008]