BIZLEXLegislația Republicii Moldova
RURO
Favorite
Acasă›Documente
Cuprins
Documente

Decizia protocolară 3813/18.09.2024 Aviz la proiectul de lege cu privire la executarea profesiei de psiholog

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
18.09.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege cu privire la executarea

profesiei de psiholog

nr. 38.13  din  18.09.2024

 (în vigoare 19.09.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 400-401 art. 17 din 19.08.2024

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 18 septembrie 2024

 nr.38.13/2024

PRIM-MINISTRU  Dorin RECEAN

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la executarea profesiei de psiholog, înaintat cu titlul de iniţiativă legislativă (nr.241 din 10 iulie 2024) de către doamna Liliana Grosu, deputată în Parlament, şi comunică următoarele.

Prevederile proiectului de lege au drept scop reglementarea profesiei de psiholog, eliminarea inconsistenţelor existente şi asigurarea calităţii şi a eficienţei domeniului de asistenţă psihologică, stabilirea modului de exercitare a profesiei de psiholog, care, potrivit proiectului, se poate desfăşura în sistemul public şi privat, în regim salarial şi în sistemul privat, cu drept de liberă practică. De asemenea, proiectul prevede crearea Colegiului Naţional al Psihologilor din Republica Moldova (în continuare – Colegiul Naţional), cu personalitate juridică, care va funcţiona ca instituţie de drept public, ca asociaţie profesională, apolitică, autonomă şi independentă, cu patrimoniu şi buget propriu.

Menţionăm că proiectul de lege cu privire la exercitarea profesiei de psiholog este de o importanţă majoră pentru reglementarea şi profesionalizarea acestui domeniu vital pentru sănătatea mintală şi pentru bunăstarea populaţiei. Această lege va asigura un cadru legal clar şi coerent pentru desfăşurarea activităţilor psihologice, va promova standardele etice şi de calitate, precum şi va proteja drepturile şi interesele atât ale psihologilor, cât şi ale beneficiarilor serviciilor psihologice.

În contextul creşterii nevoilor de servicii psihologice, atât din partea indivizilor, cât şi a comunităţii, această lege este oportună şi necesară pentru a asigura accesul echitabil la servicii psihologice de calitate, pentru a proteja categoriile vulnerabile şi pentru a asigura standarde ridicate de profesionalism în rândul practicienilor.

Prin prisma celor expuse supra, Guvernul comunică susţinerea iniţiativei legislative, cu luarea în considerare a următoarelor propuneri de îmbunătăţire a acesteia.

Articolul 1 este alcătuit, de fapt, dintr-un singur alineat, aşadar sugerăm eliminarea cifrei "(1)", propunerea fiind valabilă şi pentru art.2.

Articolul 2 alineatul (1):

la litera a), textul se va expune în următoarea redacţie:

"a) cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi străinilor specificaţi la art.2 alin.(1) din Legea nr.274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, care practică profesia de psiholog";

la litera b), după cuvântul Moldova să se introducă textul "care desfăşoară activităţi în sfera de reglementare a prezentei legi";

se propune excluderea textului "domiciliul/", or articolul 183 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 reglementează expres exigenţele privind sediul persoanei juridice, domiciliul fiind exclusiv specific persoanelor fizice.

La articolul 3, alineatul (2) se propune a fi exclus, întrucât este inutil şi nu face decât să dubleze o parte din conţinutul alin.(1) şi prevederile Constituţiei Republicii Moldova.

Articolul 4 din proiect vizează "principiile de bază în activitatea psihologului", respectiv, cuvântul "principiu" de la fiecare enumerare urmează a fi exclus.

În acest context, se propune reformularea principiilor de la:

- litera b), prin excluderea textului "în corespundere cu abordarea de a "nu dăuna", în vederea conformării prevederilor art.54 alin.(1) lit.c), f) şi h) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;

- litera d), întrucât Legea nr.264/2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic la articolul 7 evocă "respectul faţă de fiinţa umană". În acest sens, propunem următorul text: "Umanismului, asigurării demnităţii şi respectului faţă de fiinţa umană";

- la litera e), propunem substituirea cuvintelor "libertăţilor fundamentale ale omului" şi cu cuvintele "intereselor beneficiarului", întrucât este o lege specială.

Remarcăm că lista principiilor este redundantă, aşa cum unele aspecte sunt forme ale manifestării aceloraşi principii. Din aceste considerente, se propune reducerea unor principii. De exemplu, principiile f) şi g) reflectă principiul general "respectarea demnităţii umane", iar principiile a), c) şi h) se identifică în principiul general "integritate şi responsabilitate profesională".

La articolul 5:

1) articolul 5 din proiect urmează a fi revizuit prin prisma prevederilor art.54 alin.(1) lit.d) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, astfel noţiunea se redă prin termenul corespunzător, evitându-se definiţia acesteia sau utilizarea frazeologică, aceleaşi noţiuni se exprimă prin aceiaşi termeni. Noţiunea de "psihoterapie" se propune de a fi exclusă, în temeiul art.54 alin.(1) lit.c) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, fiind definită la art.2 din Legea nr.114/2024 privind sănătatea şi bunăstarea mintală. De asemenea, nu are justificare în context nici utilizarea definiţiilor de largă răspândire, care au fost formulate în literatura şi dicţionarele explicative de specialitate.

Totodată, se propune excluderea noţiunilor care nu definesc un conţinut specific (de exemplu: beneficiar de asistenţă psihologică, specializare, competenţă profesională) sau ajustarea noţiunilor "specializare" şi "furnizori de formare profesională în domeniul psihologiei" la noţiunile din Hotărârea Guvernului nr.222/2024 cu privire la aprobarea Regulamentului privind educaţia adulţilor. Astfel, aceste noţiuni se vor expune în următoarea redacţie:

"- specializare în asistenţă psihologică – obţinerea competenţelor noi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a profesiei de psiholog";

- prestatori de programe de formare profesională în domeniul psihologiei – persoane juridice de drept public sau privat care pot presta servicii de formare profesională iniţială şi continuă a psihologilor, cu respectarea standardelor de pregătire profesională şi a legislaţiei".

Totodată, conform prevederilor art.126 alin.(11) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, ale Hotărârii Guvernului nr.222/2024 cu privire la aprobarea Regulamentului privind educarea adulţilor şi ale Hotărârii Guvernului nr.330/2023 cu privire la aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor în sistemul naţional de educaţie şi formare profesională, nu sunt "grade de calificare" şi nici "trepte de specializare" , astfel că, pe tot parcursul proiectului de act legislativ, se vor utiliza noţiunile de tipuri de calificări şi/sau tipuri de programe de formare a adulţilor;

2) considerăm necesară definirea noţiunilor "confidenţialitate", "secret profesional" şi "metode şi tehnici psihologice" sau reglementarea mai detaliată a acestora. Or proiectul urmează să clarifice sensul noţiunilor utilizate, inclusiv pentru a proteja drepturile şi interesele atât ale psihologilor, cât şi ale beneficiarilor de servicii psihologice. La noţiunea "secret profesional", se propune următoarea definiţie:

"secret profesional – date sau informaţii privind viaţa privată a unei persoane, despre care psihologul a luat cunoştinţă în virtutea profesiei ori a funcţiei şi are obligaţia păstrării confidenţialităţii cu privire la aceste date. Divulgarea fără drept a secretului profesional se pedepseşte conform Codului penal al Republicii Moldova nr.685/2002";

3) cuvintele "capacităţii optime de funcţionare a individului" par a fi confuze. Se propune substituirea acestora cu cuvintele "stării de bine a individului";

4) noţiunile "supervizare" şi "practică supravegheată ca psiholog" necesită o explicaţie mai detaliată, cu stabilirea unor cerinţe clare (durata, tipul actului confirmator etc.);

5) pentru noţiunea "atestat de liberă practică", considerăm necesară specificarea autorităţii în a cărei competenţă intră eliberarea acestui atestat, astfel cum este specificat la noţiunea "psiholog cu drept de liberă practică";

6) totodată, noţiunea "asistenţă psihologică garantată de stat" nu este explicită şi lasă spaţiu de interpretare, atât din punct de vedere conceptual, cât şi metodologic.

Articolul 6:

1) la alineatul (1), cuvintele "în bază de acord al părţilor" se substituie cu cuvintele "acordată la cerere", având în vedere obligaţia instituită în sarcina statului de a oferi asistenţă psihologică garantată, este de esenţa ei ca beneficierea de dreptul corelativ acestei obligaţii sa fie disponibilă la cerere, nu în bază de acord al părţilor;

2) prevederile alineatului (2) stabilesc categoriile de persoane care urmează să beneficieze de asistenţă psihologică garantată de stat. În acest sens:

- la litera a), după cuvântul "celor" să se introducă cuvântul "aflaţi";

- la litera b), nu este clar cum a fost stabilită vârsta de 10-24 ani a tinerilor şi care categorii de persoane sunt incluse (de ex. elevi, studenţi etc.), întrucât, potrivit Legii nr.215/2016 cu privire la tineret, tânărul este persoana cu vârsta cuprinsă între 14-35 ani;

- la litera c), se propune expunerea mai explicită a tipurilor de beneficiari ai serviciilor menţionate (sociale, medicale, comunitare); cuvintele "serviciilor sociale" să se substituie cu cuvintele "asistenţă socială", pentru a lărgi spectrul beneficiarilor;

- la litera e), cuvintele "victimele în situaţii excepţionale" se recomandă a fi substituite cu textul "victimele violenţei domestice, persoanele prejudiciate prin atingere a vieţii, sănătăţii sau integrităţii fizice ca urmare a unei fapte ilicite săvârşite de altcineva".

De asemenea, alineatul (2) al articolului menţionat urmează a fi completat cu următoarele litere:

"f) copiii în cadrul desfăşurării procedurilor privind înapoierea copilului în statul reşedinţei sale obişnuite sau privind exercitarea dreptului de vizitare a copilului;

g) copiii care sunt expuşi riscului de a comite infracţiuni / contravenţii sau se află în conflict cu legea;

h) alte categorii vulnerabile de populaţie, aflate în situaţii de vulnerabilitate psihologică, socială sau economică severă, precum şi persoanele care se confruntă cu tulburări psihice, traume severe, violenţă în familie sau alte forme de abuz;

i) personalul medical şi angajaţii sferei de sănătate publică, precum şi lucrătorii organelor de forţă şi veteranii participanţi la conflictele armate";

3) potrivit alineatului (3), asistenţa psihologică garantată de stat poate fi asigurată prin prestarea asistenţei psihologice în cadrul serviciilor publice, în timp ce, potrivit alineatului (5) litera b), autorităţile publice centrale şi locale asigură procesul de asistenţă psihologică garantată de stat prin intermediul structurilor specializate. Prin urmare, nu sunt evidente serviciile şi structurile la care se referă autorul, întrucât în noţiunile principale nu se regăsesc astfel de termeni.

Precizăm că în partea ce ţine de asistenţa psihologică garantată de stat, reflectată în alineatul (3), care reprezintă un instrument prin care statul ajută grupurile vulnerabile, propunem examinarea posibilităţii de a separa asistenţa garantată de stat de prestatorii de servicii psihologice privaţi. În această ordine de idei, relevăm importanţa elucidării, în proiect, şi a justificării, în nota de fundamentare, a necesităţii de înregistrare a psihologilor care activează în sistemul public (funcţionar public cu statut special, cadru didactic, psiholog în instituţiile de învăţământ etc.) în Registrul unic al psihologilor. Or acest grup este salarizat de la bugetul public, iar încadrarea acestora în câmpul muncii reprezintă inclusiv responsabilitatea statului de a asigura servicii psihologice la nivelul entităţilor publice vizate.

La articolul 7:

1) considerăm important ca accederea la statutul de psiholog şi exercitarea profesiei de psiholog să presupună deţinerea calificării "Master în psihologie", nivel 7 CNC, implicit a diplomelor de studii superioare de licenţă şi de master în psihologie.

În acest sens, condiţia anunţată în proiectul de lege, care prevede doar deţinerea diplomei de licenţă prezintă riscuri, dat fiind faptul că formarea competenţelor profesionale de bază în domeniul psihologiei solicită parcurgerea ambelor nivelurile de studii (6 ISCED şi 7 ISCED), ceea ce corespunde atât prevederilor Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, cât şi a Procesului Bologna, la care Republica Moldova a aderat în 2005. Astfel, la normele expuse în art.7. alin.(1) lit.c), alin.(2) lit.a), art.10 alin.(6) lit.a) după cuvântul "licenţă" se introduc cuvintele "şi master";

2) la alineatul (1), cuvintele "care îndeplineşte următoarele condiţii" stabilesc, în mod enumerativ, necesitatea îndeplinirii unui set de condiţii, ceea ce in extenso presupune necesitatea de a îndeplini condiţiile în mod cumulativ. Astfel, existenţa condiţiilor instituite de literele a) şi b) nu presupune posibilitatea îndeplinirii cumulative a celor din urmă. Mai mult decât atât, în mod izolat, litera b) implică obligativitatea de a respecta două condiţii care se exclud reciproc, mai exact "cetăţean străin" şi "apatrid", după cum urmează a fi menţionat, statutul de apatrid este recunoscut unanim ca fiind aplicabil persoanelor care nu deţin cetăţenia niciunui stat, ceea ce semnifică imposibilitatea cumulării ambelor condiţii.

Prin urmare, litera a) se va expune în următoarea redacţie:

"a) deţine cetăţenia Republicii Moldova şi are domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova sau este străin în condiţiile art.2 alin.(1) din prezenta lege", cu condiţia acceptării propunerii de la art.2 din aviz.

În continuare, litera b) se exclude, ca urmare a înglobării esenţei conţinutului acesteia în corpul literei a).

Este oportună completarea literei c), în sensul conformării acesteia cu art.10 alin.(6)-(8) din prezentul proiect de lege, deoarece condiţia generală ce se referă la deţinerea diplomei de licenţă în psihologie nu este suficientă în contextul alineatelor prenotate din art.10, care implică în mod obligatoriu deţinerea diplomei de master în psihologie.

De asemenea, cuvintele "recunoscute şi echivalate" se substituie cu cuvintele "după caz recunoscute sau echivalate", referindu-se la faptul că Republica Moldova a semnat un şir de acorduri internaţionale pentru recunoaşterea actelor străine, însă echivalarea se aplică doar în cazul studiilor prevăzute de Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi nu include alte specializări sau instruiri decât cele din sistemul de educaţie. Astfel, considerăm că este necesar a nu se cumula echivalarea cu recunoaşterea în cazul stabilirii unei reguli general valabile tuturor subiecţilor prezentei reglementări.

Totodată, la litera c), cuvintele "din prezentul articol" necesită a fi excluse, deoarece, potrivit art.55 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, în cazul în care se face trimitere la o normă juridică care este stabilită în acelaşi act normativ, pentru evitarea reproducerii acesteia, se face trimitere la elementul structural sau constitutiv respectiv, fără a indica că elementul respectiv face parte din acelaşi act normativ.

În acelaşi timp, litera e) poartă un caracter neclar prin utilizarea cuvintelor "restricţiilor şi incompatibilităţilor prevăzute de prezenta lege". Astfel, pentru a corespunde exigenţelor de precizie normativă, în textul normei trebuie să fie indicate în mod expres dispoziţiile care conţin restricţiile şi incompatibilităţile avute în vedere;

3) la alineatul (2) litera b), după textul "10 ani" să se introducă textul "şi deţine Certificat de recalificare sau Certificat de competenţă în domeniul de formare profesională Psihologie, eliberat în condiţiile legii."

La articolul 8:

1) genurile de servicii de asistenţă psihologică indicate prevăd expertiza judiciară ca domeniu de asistenţă. La analiza proiectului constatăm lipsa prevederilor şi a aprecierilor ulterioare în partea ce ţine de domeniul expertizelor judiciare psihologice. Considerăm oportună crearea unui capitol/secţiuni specializate, care ar reglementa expres modalitatea de obţinere a licenţei de expert judiciar, modalitatea de accedere în funcţia de expert judiciar în domeniul psihologiei, activitatea birourilor şi a instituţiilor publice şi private în acest domeniu, dar ţinându-se cont de prevederile Legii nr.68/2006 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar.

În acelaşi timp, pe tot parcursul textului proiectului de lege se impune a fi revizuită utilizarea termenului "gen", pentru a respecta exigenţele prevederilor Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative.

De asemenea, considerăm că norma expusă la art.8 alin.(1) lit.f) urmează a fi exclusă, dat fiind faptul că, în conformitate cu prevederile art.60, 61 şi 75 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al republicii Moldova nr.259/2004, în Republica Moldova domeniul cercetării este avizat de către instituţiile abilitate cu asemenea atribuţii, precum Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare şi Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare;

2) la alineatul (2) din proiectul de lege, prezenţa cuvintelor "de asistenţă psihologică" este defavorabilă şi inoportună, deoarece are drept consecinţă instituirea unei reglementări limitative în privinţa aplicării instituţiei reprezentării legale la ipoteza enunţată în cuprinsul alineatului (2), ceea ce este nejustificat. La fel, având în vedere utilitatea corelării cu propunerile referitoare la articolul 6 alineatul (1), enunţate mai sus, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) Psihologii elaborează rapoarte de evaluare psihologică în condiţiile legii, la cererea beneficiarului, după caz, a reprezentantului legal sau a autorităţilor responsabile.";

3) la alineatul (4), considerăm judicioasă revizuirea normei respective, în special cu specificarea situaţiilor în care psihologul este obligat, potrivit legii, să prezinte raportul de evaluare psihologică, însă nu este obligat să solicite acordul beneficiarului de asistenţă/reprezentantului legal, pentru a evita interpretările echivoce şi aplicarea acesteia în mod necorespunzător.

Articolul 9:

1) la alineatul (1) litera a), se propune în următoarea redacţie:

"a) în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statut de funcţionar public, de funcţionar public cu statut special, de cadru didactic, de personal de specialitate şi activează în baza prevederilor legilor speciale, a regulamentelor sau a statutelor instituţiilor respective şi a prezentei legi;".

Totodată, la literele b) şi c), cuvântul "sistemul" ar fi necesar a fi substituit cu cuvântul "sectorul" (observaţie valabilă pentru toate situaţiile similare din proiect);

2) la alineatul (3), după cuvântul "semnătura" se introduc cuvintele "şi parafa". Prin uzitarea cuvintelor "Registrul unic al psihologilor" nu este asigurată unitatea terminologică. Or, la art.12 alin (3) lit.j) regăsim cuvintele "Registrul unic al Psihologilor din Republica Moldova". Observaţia este valabilă şi pentru art.15. Pentru claritatea şi predictibilitatea normei, este necesară reformularea cuvintelor "trebuie să aplice semnătura". Prin urmare, norma trebuie să îmbrace forma unei obligaţii, având în vedere caracterul conduitei impuse sau datorate. Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru art.16 alin.(7), în al cărui text sunt utilizate cuvintele "trebuie să demonstreze".

Articolul 10:

1) la alineatul (1), subliniem importanţa de a respecta claritatea şi accesibilitatea normei juridice. Astfel, textul "de cel puţin 5 ani" se recomandă a fi revizuit şi înlocuit cu un text care face claritate în privinţa perioadei, dar care nu lasă loc pentru interpretări excesive sau pentru decizii discreţionare şi discriminatorii în raport cu anumiţi subiecţi ai prezentei reglementări.

Totodată, norma este contradictorie în raport cu norma stabilită la art.16 alin.(2) din textul căruia rezultă că "dreptul de a exercita profesia de psiholog de liberă practică se dobândeşte prin acordarea atestatului de liberă practică". Aşadar, din interpretarea art.10 coroborat cu art.16, rezultă faptul că este necesară includerea prevederii că atestarea psihologului de liberă practică poate fi atât iniţială, cât şi periodică;

2) la alineatul (2), de menţionat că psihologii din sistemul public, precum cei şcolari, medicali, şi cei din sistemul penitenciar sunt supuşi reglementărilor specifice fiecărui sector. Acest lucru pune întrebarea dacă aceşti psihologi trebuie să treacă prin procedura de atestare de două ori: atât conform reglementărilor sectoriale, cât şi conform standardelor stabilite de Colegiul Naţional. Deşi pare că nu trebuie să fie acreditaţi dublu, calificările pe care le vor avea (de exemplu, psihologul clinician într-o instituţie medicală) vor fi diferite de denumirea acreditată în sistemul privat. În acest context, în afară de cele trei tipuri de calificări – psiholog practician, specialist şi principal – trebuie să existe şi alte tipuri de calificări, în funcţie de denumirile din sectoarele respective. Or, cuvintele "în baza reglementărilor sectoriale" sunt suficient de clare, evidenţiind că nu sunt preconizate sectoarele din care fac parte psihologii;

3) alineatul (4) se recomandă a fi completat cu litera l): "Psihologie medicală", ca fiind un domeniu mai larg decât cel clinic. Dacă psihologia clinică de evaluare studiază diagnosticarea şi tratarea problemelor de sănătate mintală/emoţională, psihologia medicală studiază factorii psihologici, sociali şi comportamentali care influenţează sănătatea mintală, care nu depinde doar de pacient, ci şi de medic, şi de actul medical în sine (interacţiunea medic-pacient).

Totodată, coroborând rigorile alin.(2) şi alin.(4) lit.j), se observă o disonanţă între acestea, or, conform alin.(2), atestarea profesională a psihologilor din sistemul public se realizează în baza reglementărilor sectoriale, aşadar, se prezumă că atestarea (evaluarea) psihologului se efectuează conform art.55 din Legea nr.68/2016, care reglementează procedura de evaluare a performanţelor experţilor judiciari.

În subsidiar, mecanismul de evaluare a experţilor judiciari diferă de procedura de atestare a psihologilor descrisă în proiectul de lege, motiv pentru care se va revizui prevederea de la art.10 alin.(4) lit.j) din proiect, potrivit căreia atestarea profesională a psihologilor se face în conformitate cu specializarea psihologie judiciară;

4) după alineatul (4) se va introduce alineatul (41) cu următorul cuprins:

"(41) Prin derogare de la alin.(3), atestarea profesională a psihologilor la specialităţile indicate la alin.(4) lit.a), b), c), d) şi j) se va efectua de către Comisia de atestare, instituită de Ministerul Sănătăţii.";

5) prevederile alineatului (5) urmează a fi supuse unei analize privind întregul sistem public şi privat, întrucât crearea unor trepte de specializare caracteristice psihologilor poate avea impact asupra ambelor sectoare (public şi privat).

Actualmente, în sectorul bugetar, salarizarea psihologilor se realizează în conformitate cu Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, salarizarea psihologilor (ca personal didactic) se efectuează similar funcţiei "E4021 – Metodist în învăţământul general şi în învăţământul profesional tehnic" cu clasa de salarizare 52 şi coeficientul de salarizare 2,90, ceea ce presupune un salariu lunar de aproximativ 8 640 lei şi ca personal de specialitate din domeniul asistenţei sociale şi sănătăţii "G6013 – Psiholog" cu clasa de salarizare 61 şi coeficientul de salarizare 3,51, salariul lunar începând de la 9 410 lei.

În corelare cu noile prevederi propuse prin proiectul de lege, crearea unor trepte de specializare presupune şi crearea unor diferenţieri în raport cu activităţile desfăşurate, ceea ce, în consecinţă, va crea premise pentru modificarea cadrului normativ privind salarizarea în sectorul bugetar, privind salarizarea psihologilor în funcţie de treptele de specializare expuse în proiectul de lege. Prevederile Legii nr.270/2018 nu fac diferenţierea salarizării funcţiei de "psiholog" în materie de trepte de specializare.

Totodată, cuvintele "de specializare" urmează să se substituie cu cuvântul "profesionale", deoarece este defectuoasă expresia "trepte de specializare" şi face confuzie între tipurile de specializare menţionate în cadrul alin.(4) al aceluiaşi articol şi obiectul reglementării din alin.(5), care, deducem, se referă la treptele profesiei de psiholog.

În acest sens, pe tot parcursul textului proiectului, textul care se referă la treapta de specializare se va aduce în conformitate cu propunerile de mai sus;

6) la alineatul (7) litera b), se recomandă substituirea cuvântului "specialitatea" cu formula de text utilizată în cadrul primei părţi a proiectului, referitoare la acest aspect, şi anume cu cuvântul "specializarea". În acelaşi sens, această recomandare este valabilă şi necesară a fi respectată pe tot parcursul textului proiectului de lege. Referitor la utilizarea cuvintelor "se adaugă cerinţa parcurgerii unui program de formare profesională de lungă durată", sugerăm să fie revizuite cuvintele "de lungă durată", astfel încât să fie indicată perioada necesară.

În ceea ce priveşte textul "în corespundere cu Standardele generale privind atestarea psihologilor, aprobate de Colegiul", considerăm că norma nu corelează cu ipoteza juridică de la alin.(2), potrivit căreia "atestarea profesională a psihologilor din sistemul public se realizează în baza reglementărilor sectoriale". Prin urmare, nu este clar în ce mod pot fi aplicate în cazul psihologilor din sectorul public Standardele generale privind atestarea psihologilor, aprobate de Colegiul Naţional, ca fiind concepute să se aplice psihologilor de liberă practică, în vederea atestării acestora (a se vedea art.16 alin.(6)). Aceeaşi observaţie o reiterăm şi pentru alin.(8) lit.c);

7) la alineatul (8) litera b), propunem substituirea cuvântului "minimum" cu cuvântul "minim", acesta reprezentând formula actuală a termenului utilizat. La fel, propunem substituirea cuvântului "demonstrabilă" cu cuvântul "demonstrată", în scopul asigurării clarităţii normei. La litera d), menţionăm caracterul insuficient de clar al normei, deoarece nu este clar despre ce "interviu bazat pe portofoliu" este vorba;

8) la alineatul (9), de menţionat că psihologul specialist trebuie să lucreze sub supraveghere în primii 3 ani de la absolvirea specializării/masteratului/doctoratului. Psihologul practician care are doar studii de licenţă ar trebui să lucreze sub supraveghere permanentă, conform practicilor internaţionale. Astfel, se propune introducerea următoarelor prevederi:

"- psihologii din sistemul public să urmeze doar procedurile de atestare specifice sectorului care activează;

- Standardele Colegiului Naţional se vor integra în reglementările sectoriale pentru a asigura o uniformitate şi pentru a evita dublarea eforturilor;

- admiterea unei proceduri simplificate pentru recunoaşterea reciprocă a atestării între sistemele sectoriale şi Colegiul Naţional.";

9) la alineatul (10), urmează a se revederea norma propusă din perspectiva determinării criteriilor de atribuire a treptelor de specialitate, deoarece prezentul act legislativ stabileşte regimul juridic al profesiei de psiholog.

În contextul celor semnalate la art.10, pentru evitarea interpretărilor greşite, este necesară revederea normelor privind modul de atestare a psihologilor din sectorul public şi cel privat.

Articolul 11:

1) se va completa cu următoarele alineate:

"Formarea psihoterapeuţilor se face de către furnizorii/şcolile de psihoterapie, care pot fi medicinale şi umanitare, iar atestarea este realizată de către comisia interdisciplinară creată din profesionişti din domeniul sănătăţii mintale – psihiatri şi psihologi.

Formarea psihologilor clinicieni se face în ţară de către Universitatea de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" sau în afara ţării, în condiţiile stipulate la alin.(6)";

2) la alineatul (7), este necesar să fie menţionate procedurile de înregistrare pentru furnizorii de formare profesională continuă în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologi, gestionat de Colegiul Naţional;

3) la alineatul (8), se impune clarificarea procedurilor de avizare a furnizorului de metode şi tehnici de evaluare şi asistenţă psihologică de către Colegiul Naţional.

Articolul 12 alineatul (1):

1) la litera b), este necesară completarea cu prevederi care să stipuleze că psihologului să îi fie recunoscut statutul profesional, inclusiv de către persoanele juridice din domeniul privat. La fel, obiecţia expusă necesită a fi luată în considerare şi în conţinutul lit.j);

2) la litera g), se propune extinderea sferei domeniului de reparare a prejudiciului cauzat psihologului, fără a fi limitată doar la posibilitatea reparării prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătăţii în legătură cu activitatea profesională;

3) potrivit prevederilor la litera i), psihologul care îşi desfăşoară activitatea profesională în condiţiile prezentei legi urmează să fie membru al Colegiului Naţional. În acelaşi timp, ţinând cont de prevederile art.24 alin.(5), fiecare membru al Colegiului Naţional achită anual cotizaţia de membru în mărimea stabilită de Congres.

Astfel, se subînţelege că psihologul angajat într-o instituţie bugetară, la fel, urmează să achite cotizaţia de membru, fapt ce va genera necesitatea alocării din bugetul de stat a mijloacelor financiare suplimentare pentru a implementa prevederile proiectului.

În acest context, autorul va argumenta modul/obligativitatea achitării cotizaţiei anuale de membru către Colegiul Naţional, precum şi subiecţii obligaţi, având în vedere că membru poate deveni orice psiholog din Republica Moldova. Or, în cazul exercitării profesiei de psiholog în sistemul public (funcţionar public cu statut special, cadru didactic, psiholog în instituţiile de învăţământ etc.), nu este clar cine va suporta costurile pentru cotizaţia respectivă: instituţia sau persoana salariată;

4) la alineatul (2), se vor exclude cuvintele "în limitele stabilite de Colegiu".

Articolul 13:

1) consacrat drepturilor beneficiarilor asistenţei psihologice, acesta nu se integrează tematic în cuprinsul capitolului II "Exercitarea profesiei de psiholog", motiv pentru care este necesar să fie regândit locul amplasării acestuia în proiect;

2) la alineatul (2), se sugerează a fi completat cu litera g) cu următorul conţinut:

"g) să i se acorde asistenţă psihologică de calitate".

La articolul 14 alineatul (2) litera c), cuvintele "persoana în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară" să fie substituite cu textul "persoana, pe durata stabilirii măsurii de ocrotire judiciară,". Totodată, alin.(2) urmează a fi analizat suplimentar pentru a vedea dacă norma de la lit.e) nu admite dublaj în reglementare, în contextul normei preconizate la alin.(1) lit.a) al aceluiaşi articol.

La articolul 15 alineatul (2) litera b), prin prisma terminologiei constante şi uniforme, utilizate în celelalte acte normative ale Republicii Moldova, recomandăm substituirea cuvintelor "instanţa de drept" cu cuvintele "instanţa de judecată". În sensul intenţiei legiuitorului de a menţine prezumţia de nevinovăţie a persoanei şi de a dispune măsuri restrictive doar în baza unei hotărâri de judecată, cel puţin definitive, dacă nu irevocabile, propunem substituirea noţiunii de "sentinţă" cu noţiunea "hotărâre judecătorească definitivă" (în sensul prevederilor de la art.17 alin.(1) lit.d) din proiectul de lege). Inclusiv, cuvintele "măsură disciplinară" să fie substituite cu cuvintele "decizie privind aplicarea sancţiunii disciplinare" (conform art.27 alin.( 3), art.33 alin.(6) lit.a) din proiectul de lege), întrucât măsurile dispuse atât de instanţa judecătorească, cât şi Colegiul Naţional au o formă juridică generală de exprimare: hotărâre judecătorească, respectiv – decizie.

Pornind de la prevederile art.15, nu se distinge gestionarul Registrului unic al psihologilor, precum şi cine va introduce datele în sistemul informaţional. Astfel, se propune completarea articolului respectiv cu detalii mai explicite în acest sens pentru a evita interpretarea eronată a proiectului.

La articolul 16:

1) sugerăm revizuirea, în sensul comasării prevederilor alin.(2) şi (4), astfel încât să se prevadă că, după primirea atestatului de liberă practică, psihologul este în drept să desfăşoare activitatea de psiholog de liberă practică doar după înregistrarea unei forme de organizare a activităţii de psiholog cu drept de liberă practică, în condiţiile art.18;

2) la alineatul (5) literele b) şi c), recomandăm substituirea cuvântului "dovedite" cu cuvintele "confirmate documentar".

De asemenea, la litera b), cuvintele "experienţei profesionale în domeniul psihologiei dovedite" nu asigură claritate şi predictibilitate normei, fiind necesară corelarea cu prevederile art.7, care stabileşte condiţiile ce trebuie întrunite de persoanele care doresc să exercite profesia de psiholog.

Referitor la litera c), este discutabilă prevederea, în sensul că atestatul de liberă practică poate fi obţinut în baza practicii supravegheate în calitate psihologpractician dovedite, având în vedere că la art.10 alin.(9) este prevăzut că atât psihologii la treapta de specializare de psiholog-practician, cât şi psihologii la treapta de specialist desfăşoară practică supravegheată. Prin urmare, este prevăzută doar condiţia de a avea practică supravegheată ca psiholog-practician;

3) în ceea ce priveşte alineatul (8), sugerăm ca norma propusă la lit.b) să fie eliminată din proiect, deoarece la lit.a) este prevăzută despre prezentarea de către solicitant a unui dosar, întocmit conform procedurilor de atestare, de acreditare şi de certificare, aprobate de Colegiul Naţional;

4) alineatul (10) se va expune în următoarea redacţie:

"(10) Competenţa în psihoterapie poate fi dobândită atât de către absolvenţi ai facultăţii de medicină generală la specialitatea psihiatrie, cât şi de către absolvenţii altor programe de formare în psihoterapie. Pentru psihoterapeuţii absolvenţi a instituţiilor medicale, dreptul de liberă practică se eliberează de către Ministerul Sănătăţii de comun acord cu Colegiul Naţional";

5) se propune excluderea alineatului (11), deoarece norma este reglementată în art.10 alin.(1);

6) de analizat dacă norma preconizată pentru alineatul (12) nu ar trebui să facă obiectul de reglementare al art.10.

La articolul 17 alineatul (1), în scopul expunerii corecte şi uniforme, prin prisma asigurării terminologiei juridice corespunzătoare, se comunică următoarele:

1) la litera a), se propune substituirea cuvintelor "cererea persoanei înscrise" cu cuvintele "cererea scrisă a persoanei";

2) la litera b), se sugerează substituirea cuvintelor "de neplată" cu cuvintele "în cazul neachitării";

3) la litera d) şi la alineatul (2) litera b), se recomandă completarea cu textul "şi irevocabilă.".

Articolul 18:

1) la alineatul (1) litera c), precum şi la articolul 21, apare o imprecizie privind forma juridică de organizare a societăţii profesionale, întrucât exigenţele care se referă la regimul juridic aplicabil persoanelor juridice stabilite în Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 nu recunoaşte un asemenea tip de societate comercială. Din acest motiv, este imperioasă revizuirea normelor menţionate în sensul clarificării incertitudinii identificate;

2) referitor la soluţia legislativă propusă la alineatul (2), subliniem că psihologul poate fi fondator doar al unei forme de organizare prevăzute la alin.(1), motiv pentru care sugerăm revederea normei;

3) la alineatul (3), pentru corectitudinea redactării, cuvintele "Fiecare formă de organizare a activităţii de psiholog de liberă practică" se vor substitui cu textul "Orice formă de organizare a activităţii de liberă practică prevăzută la alin.(1)". Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru situaţia prevăzută la alin.(4) şi (7);

4) la alineatul (5), cuvântul "Evidenţa" este necesar a fi substituit cu cuvântul "Înregistrarea";

5) la alineatul (6), în contextul cuvintelor "şi alte acte normative care reglementează activitatea psihologului", norma are un conţinut confuz în ceea ce priveşte formele de organizare a activităţii de psiholog cu drept de liberă practică. Trebuie menţionat că statutul juridic, condiţiile organizatorice şi formele de exercitare a profesiei de psiholog, inclusiv psiholog cu drept de liberă practică, sunt reglementate/reprezentate de prezenta lege (a se vedea art.1);

6) la alineatul (8), sugerăm scrierea normei în următoarea redacţie:

"(8) Psihologul cu drept de liberă practică este în drept să modifice forma de organizare a activităţii de psiholog în condiţiile prezentei legi".

La articolul 22:

referitor la capitolul V, implicit articolul 22, vizând crearea organului de autoadministrare al psihologilor, (Colegiul Naţional, cu statut de asociaţie profesională necomercială), atragem atenţia asupra faptului că organele profesionale instituite prin lege nu pot fi considerate asociaţii în sensul dreptului la asociere, având în vedere că acestea sunt înzestrate, în condiţiile legii, cu statut de organizaţie profesională, atribuindu-le prerogative de interes public.

În consecinţă, urmează a fi clar reglementate normele ce vizează dreptul de asociere în organizaţii sindicale, asociaţiile obşteşti care vor participa la apărarea şi promovarea drepturilor şi a intereselor profesionale ale psihologilor, precum şi normele consacrate instituirii/creării organizaţiilor (asociaţii, ordine, colegii) profesionale în care calitatea de membru este obţinută de drept prin efectul legii. În acest sens, a se revedea redacţia actuală a normei cuprinse la art.22 alin.(1);

subsecvent, la alineatele (8) şi (9), menţionăm că noţiunea de "filială", în conformitate cu art.290 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, se aplică doar persoanelor juridice, cu scop lucrativ, aceasta fiind o entitate distinctă, cu personalitate juridică, care este controlată de o altă persoană juridică, împreună fiind parte a unui grup de persoane juridice.

În contextul de mai sus, trebuie revăzută organizarea Colegiului Naţional la nivel de teritoriu;

în subsidiar, la alineatul (4), urmează a fi substituite cuvintele "Colegiul Naţional este personalitate juridică" cu cuvintele "Colegiul Naţional are personalitate juridică".

Conform prevederilor art.22 alin.(1) şi art.23 alin.(2) lit.c) şi g), Colegiul Naţional este o asociaţie profesională, apolitică, autonomă şi independentă, cu patrimoniu şi buget propriu, care solicită şi primeşte mijloace financiare şi materiale din ţară sau de peste hotare, inclusiv fonduri publice, precum şi creează întreprinderi şi alte organizaţii cu drept de persoană juridică. De asemenea, art.31 alin.(1) lit.h) statuează că una dintre sursele de finanţare ale Colegiului Naţional sunt subvenţiile de la bugetul de stat.

În acest context, se atenţionează că propunerile înaintate de autor sunt în contradicţie cu prevederile cadrului normativ în domeniul finanţelor publice, după cum urmează:

- art.42 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 stabileşte că finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat se efectuează prin intermediul autorităţilor/instituţiilor bugetare;

- Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 nu prevede noţiunea de "fonduri publice" care este utilizată în proiectul de lege;

- în sensul Clasificaţiei bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015, subvenţiile reprezintă plăţi curente achitate entităţilor producătoare sau prestatoare de servicii cu scopul de a influenţa procesul de producere sau preţurile de livrare.

La articolul 23:

1) se propune suplimentarea cu trei atribuţii noi:

"- monitorizează şi evaluează conformitatea cu standardele de etică în toate activităţile de cercetare desfăşurate de psihologi, asigurând protecţia drepturilor şi a bunăstării participanţilor la cercetare, precum şi integritatea şi transparenţa procesului de investigaţie;

- coordonează, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a formarea postuniversitară cu specific aplicativ a psihologilor şi a evaluarea procesului de dezvoltare postuniversitară cu specific aplicativ a psihologilor;

- revizuieşte, evaluează şi aprobă proiectele de cercetare psihologică, emiţând documente care confirmă conformitatea acestora cu normele etice, asigurând protecţia participanţilor şi integritatea procesului de cercetare";

2) activităţile stabilite în alineatul (2) literele c) şi f) nu pot fi considerate drept activităţi proprii Colegiului Naţional, respectiv acestea se propun a fi revăzute sau, după caz, excluse, după cum urmează:

"- lit. c) – activitatea de a solicita şi primi mijloace financiare şi materiale din ţară sau de peste hotare";

"- lit.f) – activitatea de a beneficia de mecanismul de desemnare procentuală".

Menţionăm că mecanismul de desemnare procentuală este reglementat prin art.152 alin.(6) din Codul fiscal nr.1163/1997.

La articolul 24 alineatul (2), este judicioasă specificarea actului juridic în care urmează a fi consemnată calitatea de membru al Colegiului Naţional. Totodată, la alineatul (8) nu este clar dacă, în cazurile enumerate, este sau nu obligatorie excluderea membrilor din Colegiul Naţional, or cuvintele "pot fi" lasă loc de interpretare extensivă. La fel, se va preciza dacă perioada de doi ani urmează a fi calculată în mod cumulativ sau aleatoriu într-un anumit interval de timp.

La articolul 25 alineatul (2), cuvintele "Mandatul tuturor organelor alese" sunt neclare, deoarece nu fac trimitere la norma care precizează despre organele alese.

Articolul 26:

1) la alineatul (2), în componenţa Congresului Colegiului Naţional nu fac parte reprezentanţi ai instituţiilor de forţă, precum este Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, solicităm să fie incluşi psihologi care să reprezinte Ministerul Afacerilor Interne;

2) alineatul (4):

- la litera a), se vor exclude cuvintele "Regulamentul de organizare şi funcţionare internă al Colegiului Naţional", deoarece Colegiul Naţional va activa în baza statutului său, aprobat de Congresul Colegiului Naţional;

- litera i) va avea următorul cuprins:

"i) emite acte administrative interne şi de îndrumare privind practicile profesionale, metodologiile şi standardele etice, obligatorii pentru membrii Colegiului Naţional";

- litera j) va avea următorul cuprins:

"j) propune acte normative privind practicile profesionale şi standardele etice, care vor fi supuse aprobării autorităţilor competente şi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova";

- se completează cu litera l) cu următorul cuprins:

"l) discută şi aprobă alte decizii necesare pentru buna funcţionare şi dezvoltare a Colegiului Naţional, care nu sunt specificate în mod explicit în lege, dar care sunt esenţiale pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor acestuia."

Articolul 27:

1) se menţionează despre prevederile referitoare la Comisiile speciale ale Colegiului Naţional, însă la art.25 alin.(1), acestea nu se regăsesc în structura Colegiului Naţional. Prin urmare, având în vedere funcţionalitatea şi competenţele comisiilor în cauză, este esenţială includerea lor în structura Colegiului Naţional;

2) la alineatul (1), litera b) să se completeze cu cuvintele "şi cercetare";

3) alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"(4) Comisia de metodologie şi cercetare desfăşoară analize specifice în vederea avizării metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, a programelor de formare profesională în psihologie, precum şi monitorizării şi evaluării conformităţii proiectelor de cercetare psihologică cu standardele de etică, asigurând protecţia drepturilor şi a bunăstării participanţilor la cercetare" .

La articolul 28 alineatul (3) litera e), considerăm abstracte cuvintele "se bucură de o reputaţie ireproşabilă", nefiind specificate criteriile în bază cărora se apreciază reputaţia persoanei.

La articolul 29 alineatul (2), ţinând cont de argumentul adus de autor în nota de fundamentare privind faptul că se preconizează ca "Colegiului National să aibă statut de persoană juridică şi să funcţioneze ca instituţie de drept publică", potrivit art.27 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, se va propune introducerea în proiectul de lege a unei prevederi ce va specifica că la funcţia de preşedinte al Colegiului National poate candida persoana care nu a împlinit vârsta de 63 de ani. Totodată, menţionăm necesitatea includerii în proiectul de lege a normelor care reglementează contribuţiile de asigurări sociale.

În sensul asigurării unor condiţii optime pentru funcţionarea mecanismului democratic în activitatea Colegiului Naţional, considerăm oportună limitarea funcţiei de preşedinte la un singur mandat (art.29 alin.(1)).

La articolul 31 alineatul (1), litera e) urmează a fi exclusă, deoarece organul/asociaţia profesională instituit(ă) prin lege nu poate fi considerat(ă) asociaţie în sensul dreptului la asociere.

Cu privire la normele stabilite la articolul 33, precizăm că, în textul legii, este necesară specificarea modului de aplicare a sancţiunilor disciplinare, cum ar fi subiecţii cu drept de sesizare a organului corespunzător privind tragerea la răspundere, termenele de prescripţie, iniţierea şi desfăşurarea procedurii disciplinare, constatările, deciziile de aplicare a sancţiunilor şi contestarea acestora.

În acest context, caracterul normativ al legii impune stabilirea unor norme exprese referitoare la drepturile şi obligaţiile ce trebuie puse în sarcina destinatarilor normei juridice, dar şi a consecinţelor nerespectării acestor obligaţii, prin instituirea de sancţiuni. Respectiv, legislatorul are competenţa de a decide în privinţa sancţionării unei încălcări a legii şi a naturii şi mărimii pedepsei. În acest sens, se impune necesitatea de a se stabili nu doar forma sancţiunii, dar şi fapta pentru care se stabileşte sancţiunea, precum şi entitatea competentă în stabilirea sancţiunii.

Totodată, ţinând cont de regula potrivit căreia cel ce angajează/numeşte în funcţie este şi în drept să elibereze/destituie din funcţie, să stimuleze sau să sancţioneze, se impune o delimitare clară a competenţelor între angajator şi organul profesional, în special în ceea ce priveşte imputarea răspunderii disciplinare psihologului.

La alineatul (1) semnalăm că, în actuala redactare, norma este insuficient de clară, având în vedere gradul mare de generalitate al textului "Încălcarea prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative ce reglementează activitatea de psiholog" şi nu oferă suficiente repere pentru ca destinatarii acestora să înţeleagă sensul lor şi să poată, în mod rezonabil, să îşi conformeze conduita, cunoscând consecinţele juridice ale faptelor lor. Cuvintele "cu sau fără statut de membru al Colegiului Naţional" urmează a fi revizuite, deoarece Colegiul Naţional ar fi în drept să aplice sancţiuni disciplinare ce ţin de exercitarea profesiei de psiholog doar asupra membrilor săi.

La articolul 34, se recomandă aducerea în conformitate a alineatului (1) din proiectul de lege cu prevederile art.206 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003. Se sugerează completarea articolului respectiv cu o normă care să stabilească obligaţia Comisiei de etică şi deontologie de a sesiza organele competente în cazurile în care există o bănuială rezonabilă că fapta psihologului/psihoterapeutului constituie componenţă de contravenţie sau, după caz, de infracţiune.

La articolul 35:

1) proiectul este eliptic în partea ce ţine de modul de convocare în prima reuniune a Congresului Colegiului Naţional, or normele de la art.35 alin.(2) lit.b) şi c) nu ar fi acceptabile, deoarece nu este clar în ce mod ar putea fi abilitat Guvernul, care se prezintă a fi un organ colegial, format din membrii Guvernului, cu atribuţia de asigurare a instituirii unei asociaţiei profesionale, în speţă Colegiul Naţional. Or, atragem atenţia că modul de instituire şi de organizare, implicit prima convocare a membrilor acestei asociaţii profesionale trebuie să se stabilească nemijlocit în lege. De aceea, iniţiatorii proiectului urmează să reconsidere normele respective şi să determine autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate cu atribuţii în domeniu, care urmează să formeze o comisie specială pentru pregătirea şi desfăşurarea primei convocări a organului suprem de conducere al Colegiului Naţional, să stabilească un termen-limită pentru convocarea acestui organ, precum şi să precizeze cine va prezida prima şedinţă a Congresului;

2) alineatul (3) nu este clar formulat şi contravine prevederilor Legii nr.100/2017cu privire la actele normative, întrucât o asociaţie neguvernamentală nu este în drept să aprobe acte normative.

Cu referire la Nota de fundamentare propunem următoarele:

La compartimentul 3 "Obiective urmărite şi soluţiile propuse", subpunctul 3.1 urmează a fi ajustat conform propunerilor formulate pentru art.22 din proiectul de lege, respectiv se va expune în redacţie actualizată forma de organizare şi finanţare a Colegiului Naţional.

Totodată, subpunctul 4.2 "Impactul financiar şi argumentarea costurilor estimative" din compartimentul 4 "Analiza impactului de reglementare" necesită a fi completat de către autor cu informaţii suplimentare cu referire la acoperirea financiară a costurilor de implementare a proiectului de lege.

În acest context, propunerea ce ţine de majorarea claselor de salarizare cu cel puţin trei clase de salarizare (pentru funcţiile de psiholog) urmează a fi exclusă. Accentuăm că intervenţia în Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în scopul revizuirii/majorării claselor de salarizare pentru o categorie restrânsă de personal din sectorul bugetar, implică riscul de distorsionare a principiului sistemului unitar de salarizare în partea ce ţine de ierarhizarea ocupaţiilor, stabilită în urma evaluării funcţiilor din sectorul bugetar, distorsionând ca rezultat însăşi grila unică de salarizare.