Decizia protocolară nr.12.34 din 16.04.2025 \rAviz asupra amendamentelor la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupţiei electorale şi aspectele conexe acestuia) (iniţiativa legislativă nr.381 din 17 decembrie 2024)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
asupra amendamentelor la proiectul de lege privind modificarea
unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului
corupţiei electorale şi aspectele conexe acestuia)
(iniţiativa legislativă nr.381 din 17 decembrie 2024)
nr. 12.34 din 16.04.2025
(în vigoare 17.04.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 187-189 art. 26 din 17.04.2025
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 16 aprilie 2025
Decizia protocolară nr.12.34/2025
PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN
Guvernul a examinat amendamentele (CJ 04 nr.27 din 17 martie 2025, CJ 04 nr.28 din 17 martie 2025 şi CJ 04 nr.42 din 25 martie 2025) la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupţiei electorale şi aspectele conexe acestuia), înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.381 din 17 decembrie 2024) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică susţinerea amendamentelor propuse, cu luarea în considerare a următoarelor observaţii şi recomandări de îmbunătăţire.
I. Cu referire la amendamentul CJ 04 nr.27 din 17 martie 2025 (amendamentul nr.02/03-29 din 17 martie 2025; amendamentul nr.03/03-30 din 17 martie 2025; amendamentul nr.04/03-31 din 17 martie 2025)
La amendamentul I. Ch. nr.02/03-29 din 17 martie 2025:
Legea nr.294/2007 privind partidele politice
Cu referire la propunerea de la punctul 1 din amendament, referitoare la completarea articolului 3 din Legea nr.294/2007 privind partidele politice cu alineatul (11), în raport cu utilizarea textului "este interzisă constituirea, înregistrarea şi activitatea", dacă autorul amendamentului urmăreşte să dea importanţă primordială anume etapei particulare de înregistrare a partidului politic, pentru contracararea apariţiei partidelor politice succesoare ale unui partid politic declarat anterior neconstituţional, considerăm că prevederile alineatului (11) urmează a fi reformulate corespunzător, pentru a se asigura o distincţie clară între ipotezele care ar permite identificarea potenţialului partid politic "succesor" la etapa de înregistrare şi acele ipoteze care pot apărea doar în procesul activităţii unui partid politic constituit legal anterior. Subsecvent, în contextul dat, se impun ca fiind necesare şi alte prevederi particulare, care ar preciza rolurile autorităţilor publice în procesul de identificare a potenţialelor partide politice succesoare ale unui partid politic declarat anterior neconstituţional.
Suplimentar, cu referire la prevederea de la litera c) a alineatului (11), se propune reformularea acesteia după cum urmează: "c) acceptarea, în calitate de membri, a persoanelor care au avut un rol activ în activităţile pentru care un partid politic a fost declarat neconstituţional, pentru a asigura continuitatea şi realizarea obiectivelor politice ale acestuia". Propunerea dată vine să asigure acoperirea legală complexă a scopului acestei norme, or, urmează a se ţine cont de faptul că persoanele care au avut un rol activ în activităţile pentru care un partid politic a fost declarat neconstituţional nu neapărat ar putea avea şi un statut formal de membru al partidului politic respectiv, iar pe de altă parte, o echivalare automată după statut a tuturor membrilor unui partid politic declarat neconstituţional cu persoanele care au avut un rol activ în activităţile pentru care acest partid a fost declarat neconstituţional poate ridica probleme de constituţionalitate a normei date, lipsind un grad suficient de individualizare a efectelor juridice ale acesteia.
Cu referire la prevederea de la litera j) a alineatului (11), se atestă faptul că aceasta operează cu o categorie distinctă de subiecţi, şi anume "persoane (...) supuse măsurilor restrictive internaţionale pentru implicarea în activităţi în legătură cu care partidul politic a fost declarat neconstituţional" (în contextul acordării de către aceştia a suportului logistic, mediatic, politic sau de altă natură pentru un anumit partid politic). Având în vedere considerentul că în celelalte norme din cadrul acestui alineat se operează cu categoria "persoane care au avut un rol activ în activităţile pentru care un partid politic a fost declarat neconstituţional" (indiferent de faptul dacă aceştia sunt subiecţi ai unor măsuri restrictive internaţionale), considerăm că se impune analiza suplimentară a necesităţii consacrării acestei condiţii adiţionale pentru prevederea de la litera j). Suplimentar, pentru claritatea normei date, considerăm că este necesară o precizare expresă, dacă aceasta vizează doar persoanele în privinţa cărora sunt aplicate măsuri restrictive internaţionale nemijlocit pe teritoriul Republicii Moldova (în conformitate cu prevederile Legii nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale) sau orice persoane care sunt subiecţi ai unor măsuri restrictive internaţionale, indiferent de statul/organizaţia internaţională care i-a inclus în lista de sancţiuni internaţionale şi de faptul dacă Republica Moldova s-a aliniat la aceste sancţiuni sau nu (remarcă valabilă în contextul în care se decide menţinerea redacţiei actuale).
Referitor la propunerea de la punctul 3 din amendament, prin care se propune operarea unor modificări în cuprinsul alineatului (5) al articolului 6 din Legea nr.294/2007 privind partidele politice, considerăm că este necesar să fie identificată clar autoritatea ce urmează să stabilească termenul şi formatul de prezentare a Registrului membrilor partidului politic. În acest sens, ţinând cont de prevederile punctului 8 din amendament, prin care se propun intervenţii în cuprinsul articolului 21 alineat (11) din lege, venim cu sugestia ca soluţia respectivă să se reflecte în punctul 3 din amendament, astfel încât articolul 6 alineat (5) din lege să se completeze la final cu textul "în termenele şi formatul stabilite de către fiecare din aceste două instituţii".
Cu referire la propunerea de la punctul 5 din amendament, privind completarea Legii nr.294/2007 cu articolul 71, remarcăm faptul că aceasta intră în coliziune cu prevederile existente la articolul 6 alineat (5) din lege. Astfel, în conformitate cu prevederea de la articolul 71 alineat (1), "(1) Partidele politice ţin Registre ale membrilor de partid, structurate potrivit organizaţiilor teritoriale, care sunt actualizate permanent". În continuare, alineatul (2) al articolului respectiv stabileşte că modificările ulterioare se operează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data dobândirii, suspendării sau încetării calităţii de membru de partid, iar alineatul (3) – că organele executive centrale poartă răspundere pentru corectitudinea datelor şi informaţiilor din aceste registre. În disonanţă cu aceste prevederi noi ce se propun a fi incluse în lege, articolul 6 alineat (5) din lege stabileşte că "(5) Partidele politice ţin registre ale membrilor, actualizate semestrial şi anual, structurate potrivit organizaţiilor teritoriale, care, la solicitare, sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale sau Agenţiei Servicii Publice". În situaţia dată, aparent, se creează un conflict de reglementări cu referire la intervalele temporare în care urmează a fi realizată actualizarea informaţiei referitoare la membrii partidului din Registre, situaţie care urmează a fi evitată (în acest context, eventual, impunându-se şi o ajustare corespunzătoare a prevederii e de la articolul 6 alineat (5) din lege). La caz, în contextul mai multor observaţii făcute cu referire la prevederea de la articolul 6 alineat (5) din lege, ar putea fi examinată şi propunerea unei redacţii a acestuia, după cum urmează: "(5) Partidele politice ţin registre ale membrilor, care sunt actualizate în conformitate cu prevederile articolului 71, structurate potrivit organizaţiilor teritoriale şi prezentate Comisiei Electorale Centrale sau Agenţiei Servicii Publice în termenele şi formatul stabilite de către fiecare din aceste două instituţii".
Cu referire la propunerea de la punctul 7 din amendament, care vizează modificări în cuprinsul articolului 10 din Legea nr.294/2007, se atestă faptul că aceasta menţionează modificarea dispoziţiei articolului 10, însă, în fapt, modifică titlul articolului 10 din lege. Pentru a se asigura consecvenţa intervenţiilor în cadrul acestui articol, atragem atenţia asupra faptului că ajustările corespunzătoare urmează a fi operate atât în titlul articolului, cât şi în cuprinsul alineatului (1) al articolului 10 din lege.
Cât priveşte propunerea de la punctul 8 din amendament, menţionăm următoarele:
Referitor la modificarea propusă pentru articolul 21 alineat (11), astfel încât activitatea partidului politic să poată fi limitată inclusiv în cazurile când acesta nu a prezentat datele din Registrul membrilor de partid, în termenele şi formatul stabilite de Comisia Electorală Centrală sau de Agenţia Servicii Publice, aceasta nu se corelează pe deplin cu alte modificări ce se propun a fi operate prin intermediul amendamentului dat. Astfel, atragem atenţia că, în conformitate cu prevederile articolului 71 alineat (3), prin care se propune a fi introdus în cadrul legii, prin intermediul amendamentului (referitor la Registrul membrilor de partid), "(3) Registrul membrilor de partid se ţine de către organele executive centrale care poartă răspundere pentru corectitudinea datelor şi a informaţiilor înregistrate, precum şi pentru neprezentarea acestora". Aşadar, în cazul unei neprezentări a informaţiei din cadrul Registrului membrilor unui partid politic, răspunderea juridică urmează a fi angajată cu referire la persoanele responsabile din cadrul organelor executive centrale ale partidului respectiv şi nu cu referire la întregul partid politic. În eventualitatea în care se doreşte păstrarea răspunderii partidului politic pentru această încălcare, ca să se ofere o claritate suplimentară acestui aspect, venim cu sugestia ca prevederea de la articolul 71 alineat (3), ce se propune a fi introdus în cadrul legii, să fie completată la final cu încă o propoziţie, după cum urmează "(3) Registrul membrilor de partid se ţine de către organele executive centrale care poartă răspundere pentru corectitudinea datelor şi a informaţiilor înregistrate, precum şi pentru neprezentarea acestora. Neprezentarea datelor şi informaţiilor din Registrul membrilor de partid atrage şi aplicarea prevederilor articolului 21 alineatul (11) cu referire la partidul politic respectiv".
Cu referire la propunerea de completare a articolului 21 cu alineatul (33), atragem atenţia că formularea acestuia este ambiguă şi poate fi interpretat că instanţa de judecată va cita participanţii la proces doar la solicitarea Ministerului Justiţiei. Respectiv, propunem următoarea redacţie a articolului menţionat: "La examinarea cererii privind dispunerea, ca măsură asiguratorie, a limitării activităţii partidului politic, instanţa de judecată citează participanţii la proces şi, în termen de până la 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asigurătorii privind limitarea activităţii partidului politic, decide, printr-o încheiere executorie, cu privire la limitarea activităţii partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părţile în proces sunt obligate să se prezinte în faţa instanţei de judecată".
Referitor la propunerea de completare a articolului 21 cu alineatulul (34), în contextul plierii parţiale a prevederii date cu prevederea de la alineatul (36) ,ce se propune a fi inclus în cadrul aceluiaşi articol, venim cu sugestia excluderii acestei prevederi şi menţinerii doar a celei de la alineatul (36).
Cât priveşte propunerea de completare a articolului 21 cu alineatul (35), sugerăm o reformulare a prevederii respective, prin substituirea cuvintelor "pot fi atacate separat cu recurs separat de fondul cauzei" cu cuvintele "pot fi atacate cu recurs separat de fondul cauzei", fiind evident faptul că recursul împotriva încheierilor judecătoreşti prevăzute de articolul 423 din Codul de procedură civilă este o cale de atac separată de fondul cauzei.
Referitor la propunerea unei redacţii noi a articolului 21 alineat (4), expunem punctul de vedere că, în cadrul acesteia, urmează a fi inclusă şi prevederea actuală existentă la alineatul (4), în conformitate cu care, în cazul limitării activităţii partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiţiei va solicita Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.
Cu referire la propunerea de la punctul 9 din amendament, referitoare la completarea articolului 22 din Legea nr.294/2007 cu alineatele (21) şi (22), urmează a se remarca faptul că:
Prevederea de la alineatul (21), în partea ce ţine de "(...) dispunerea măsurii asigurătorii privind limitarea activităţii partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond, conform prevederilor articolului 21, care se aplică în modul corespunzător", este formulată ambiguu, nefiind clară modalitatea de punere în aplicare a acesteia, în condiţiile în care articolul 21 din lege se referă la limitarea activităţii partidului politic, nu la dizolvarea acestuia. În acest sens, pentru claritate, se propune o reformulare a alineatului (21), după cum urmează: "(21) În cazul în care dizolvarea partidului politic se solicită pentru temeiurile prevăzute la alineatul (2) literele b), d) şi g), Ministerul Justiţiei poate solicita instanţei de judecată dispunerea măsurii asigurătorii privind limitarea activităţii partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond. Prevederile articolului 21 alineatele (32), (33). (35) şi (36) se aplică în modul corespunzător".
Cu referire la prevederea de la alineatul (22), considerăm că şi în cadrul acestui alineat este oportun a fi incluse prevederi exprese referitoare la calea de atac a recursului în privinţa hotărârilor emise de Curtea de Apel Centru (de maniera celor prevăzute de autorul amendamentului în modificarea propusă pentru articolul 21 alineat (4) din lege).
Suplimentar, în contextul intervenţiilor propuse în cuprinsul articolului 22 din lege, venim cu sugestia examinării oportunităţii includerii unui alineat suplimentar în cuprinsul acestui articol, cu următorul conţinut:
"(23) În cadrul examinării acţiunii Ministerului Justiţiei privind dizolvarea partidului politic, instanţa de judecată, dacă constată că încălcările invocate în acţiune nu sunt suficient de grave pentru a justifica dizolvarea partidului politic, poate dispune ca măsură alternativă limitarea activităţii partidului politic respectiv".
Ca o remarcă generală cu referire la prevederile articolelor 21 şi 22 din Legea nr.294/2007, care stabilesc termenele în care instanţele de judecată competente urmează să soluţioneze cauzele privind limitarea activităţii partidelor politice şi cele privind dizolvarea partidelor politice, expunem opinia că termenele propuse în amendament sunt excesiv de largi, având în vedere natura urgentă a cauzelor respective şi necesitatea unei reacţii de răspuns rapide din partea autorităţilor statului. Din acest considerent, se propune autorului amendamentului examinarea oportunităţii restrângerii acestora de la trei luni/patru luni la un termen general de două luni (remarcă aplicabilă şi cu referire la termenele de examinare a cauzelor în conformitate cu prevederile Legii nr.54/2003 privind contracararea activităţii extremiste).
Cu referire la propunerea de la punctul 10 din amendament, referitoare la oferirea unei redacţii noi pentru articolul 221 din Legea nr.294/2007, considerăm inoportună excluderea prevederii din noua redacţie a articolului dat, care se regăseşte la moment la alineatul (4) a articolului 221: ("(4) Decizia privind radierea din oficiu a partidului politic sau privind refuzul radierii poate fi contestată în instanţa de judecată în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova"), or, orice măsură administrativă trebuie să poată fi contestată în conformitate cu procedura contenciosului administrativ.
Totodată, cu privire la alineatul (2) al articolului 221, în care se propune a fi completată legea, "(2) radierea din oficiu a partidului politic se efectuează prin decizia Agenţiei Servicii Publice, la cererea Comisiei Electorale Centrale sau altor părţi interesate", considerăm necesară includerea exhaustivă şi clară a subiecţilor îndreptăţiţi să iniţieze cererea privind radierea din oficiu a unui partid politic, astfel încât textul normativ să fie lipsit de orice ambiguitate şi să nu permită interpretări extensibile sau echivoce. Formularea propusă de autori, care include sintagma "sau altor părţi interesate", poate genera incertitudini în aplicare, în care orice persoană care se consideră afectată, inclusiv un alegător, ar putea revendica dreptul de a iniţia o astfel de procedură.
La punctul 13 din amendament, cu privire la modificarea Codului electoral, şi anume a articolului 54 alineatul (5) litera d), prin substituirea textului "ultimii trei ani" cu textul "ultimele 12 luni", sunt de relevat următoarele.
Prin anunţul din 14 martie curent, Comisia Electorală Centrală a iniţiat consultarea publică a proiectului de hotărâre "Cu privire la înaintarea propunerilor de modificare a Codului electoral nr.325/2022", oferind termen pentru prezentarea recomandărilor/propunerilor până la data de 28 martie curent.
Respectiv, în anexa la proiectul de hotărâre, la subpunctul 9.2, Comisia a propus ca articolul 54 alineatul (5) litera d) să aibă următorul cuprins: "d) persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziţii publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice, au beneficiat de ajutoare de stat în sensul Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, sau care, la data efectuării donaţiei, au restanţe la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondul asigurărilor medicale obligatorii mai mari de un salariu mediu lunar pe economie".
În acest context, se consideră că menţinerea termenului de "ultimii trei ani" în cuprinsul articolului 54 alineat (5) litera d) din Codul electoral reprezintă o soluţie justă şi echilibrată, asigurând un control eficient asupra legalităţii şi transparenţei finanţării politice. De asemenea, termenul de trei ani este justificat prin raportare la principiile de stabilitate şi previzibilitate legislativă. Restrângerea perioadei de referinţă la doar 12 luni ar putea crea premisele unor interpretări restrictive şi ar limita capacitatea autorităţilor de a identifica şi preveni eventualele practici de influenţare a finanţării partidelor politice prin intermediul unor contracte publice sau facilităţi financiare acordate de stat.
Referitor la propunerile de la punctul 14 din amendament, aferent prevederilor finale şi tranzitorii care se propun a fi incluse în cadrul proiectului de lege, atragem atenţia asupra necesităţii ajustării redacţionale a textului "crearea condiţiilor tehnice necesare indicate la alin.(3)" de la articolul X alineatul (3), întrucât trimiterea respectivă este una inexactă.
Suplimentar, cu referire la prevederile finale şi tranzitorii ale iniţiativei legislative la care sunt propuse amendamentele supuse avizării, considerăm că, în cadrul acestora, se impune şi o reglementare a situaţiei cauzelor judiciare iniţiate la momentul actual în baza prevederilor Legii nr.54/2003 privind contracararea activităţii extremiste sau ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice, or, prin intermediul unor prevederi din amendament, se propune şi o modificare a competenţei materiale a instanţelor care urmează să examineze această categorie de litigii (de la judecătorii la Curtea de Apel Centru).
Concret, autorii iniţiativei legislative/amendamentelor urmează să opteze pentru aplicabilitatea regulii generale în materie de strămutare a cauzelor, stabilită la articolul 43 alineatul (1) din Codul de procedură civilă (care stabileşte că "(1) Cauza pe care instanţa a reţinut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competenţă, se soluţionează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competenţa unei alte instanţe."), fie, după caz, să consacre o derogare expresă de la această regulă în cadrul prevederilor finale şi tranzitorii ale proiectului de lege şi să reglementeze alte aspecte conexe acestui proces. În acest context, se propune, ca o soluţie de reglementare, includerea, în cadrul prevederilor finale şi tranzitorii la proiect, a unui alineat distinct, în următoarea redacţie:
"(1) Prin derogare de la prevederile art.43 din Codul de procedură civilă, cauzele judiciare iniţiate în baza unor cereri de chemare în judecată, formulate în temeiul prevederilor Legii nr.54/2003 privind contracararea activităţii extremiste sau ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice, şi reţinute spre examinare de către judecătorii, cu respectarea normelor de competenţă de până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se strămută la Curtea de Apel Centru într-un termen de cinci zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei legi, indiferent de faza procesului la care se află acestea.
(2) Prin derogare de la prevederile art.385 lit.d) din Codul de procedură civilă, în cazul apelurilor declarate până la intrarea în vigoare a prezentei legi în cauzele judiciare prevăzute la alin.(1), dacă instanţa de apel constată că s-au încălcat temeiurile prevăzute la art.388 alin.(1) lit.b), d) şi i) din Codul de procedură civilă, aceasta va emite o nouă hotărâre în locul primei instanţe.
(3) Prin derogare de la prevederile art.445 lit.c1) din Codul de procedură civilă, în cazul recursurilor declarate până la intrarea în vigoare a prezentei legi în cauzele judiciare prevăzute la alin.(1), dacă Curtea Supremă de Justiţie a constatat neatragerea de către prima instanţă în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre, aceasta va trimite cauza spre rejudecare în instanţa de apel care s-a pronunţat în cauza respectivă.
(4) Prin derogare de la prevederile art.453 alin.(61) din Codul de procedură civilă, în cazul în care o hotărâre emisă în cauzele judiciare prevăzute la alin.(1) şi examinată anterior în apel şi în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare în apel, dacă eroarea judiciară vizează prevederile art.449 lit.c) din Codul de procedură civilă".
La amendamentul I. Ch. nr.03/03-30 din 17 martie 2025:
Legea nr.54/2003 privind contracararea activităţii extremiste
Referitor la propunerea de la punctul 1 din amendament, privind completarea definiţiei noţiunii "activitate extremistă" de la articolul 1 din Legea nr.54/2003 privind contracararea activităţii extremiste cu o liniuţă nouă, cu următorul conţinut – "- propagarea ideologiilor legionară, nazistă, rasistă, şovinistă sau xenofobă" (ca formă distinctă de manifestare a activităţii extremiste), atragem atenţia asupra faptului că aceasta poate genera ambiguităţi în contextul punerii în aplicare, dat fiind faptul că ipoteza dată parţial se pliază pe alte forme de manifestare a activităţii extremiste, consacrate deja în articolul respectiv din lege (1. provocarea urii rasiale, naţionale sau religioase, precum şi a urii sociale, legate de violenţă sau de chemări la violenţă; 2. provocarea dezordinilor în masă, comiterea faptelor de huliganism sau a actelor de vandalism pe motive de ură sau vrajbă ideologică, politică, rasială, naţională sau religioasă, precum şi pe motive de ură sau vrajbă faţă de vreun grup social; 3. propagarea exclusivismului, superiorităţii sau a inferiorităţii cetăţenilor după criteriul atitudinii lor faţă de religie sau după criteriul rasei, naţionalităţii, originii etnice, limbii, religiei, sexului, opiniei, apartenenţei politice, averii sau originii sociale;). La o analiză de specialitate a conţinutului ideologiilor menţionate în cadrul noii prevederi ce se propune a fi inclusă în lege, se poate constata faptul că acestea, în mare parte, se bazează pe aceleaşi precepte care sunt consacrate deja de lege ca fiind manifestări de activitate extremistă. În plus, liniuţa respectivă ridică şi problema posibilităţii omisiunii unor ideologii particulare care ar promova mesaje similare cu cele ale ideologiilor menţionate expres (un exemplu notabil în acest sens fiind omisiunea ideologiei fasciste din enumerarea respectivă, care, de altfel, apare în alte prevederi din Legea nr.54/2003).
Cu referire la propunerea de la punctul 4 din amendament, prin care se dă o redacţie nouă a articolului 4 din Legea nr.54/2003, se propune revizuirea prevederilor articolului 4 alineat (7), or, acestea nu se încadrează în obiectul generic al normei ce ţine de entităţile responsabile de contracararea activităţilor extremiste. Mai mult, cuvintele "este o datorie a fiecărei persoane" provoacă neclarităţi, întrucât nu e clar dacă acesta este un drept sau o obligaţie a persoanei de a prezenta organelor de drept informaţiile deţinute referitoare la activitatea extremistă şi la circumstanţele acesteia.
Cu referire la propunerea de la punctul 5 din amendament, privind o redacţie nouă a articolului 6 din Legea nr.54/2003, remarcăm următoarele aspecte: la alineatul (7), atragem atenţia că formularea acestuia este ambiguă pentru că poate fi interpretat că instanţa de judecată va cita participanţii la proces doar la solicitarea Serviciului de Informaţii şi Securitate, respectiv, propunem următoarea redacţie a articolului respectiv: "La examinarea cererii privind dispunerea, ca măsură asiguratorie, a suspendării activităţii organizaţiei, instanţa de judecată citează participanţii la proces şi, în termen de până la trei zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asigurătorii privind suspendarea activităţii organizaţiei, decide, printr-o încheiere executorie şi susceptibilă de recurs, asupra suspendării activităţii organizaţiei în calitate de măsură asiguratorie, luând în calcul existenţa pericolului real şi iminent de producere a unor consecinţe iremediabile în situaţia în care organizaţia îşi va continua activitatea. Părţile în proces sunt obligate să se prezinte în faţa instanţei de judecată".
Referitor la propunerea de la punctul 8 din amendament, privind oferirea unei redacţii noi pentru articolul 9 din Legea nr.54/2003 privind contracararea activităţii extremiste, venim cu sugestia ca, la alineatul (2), cuvintele "constituie materiale cu caracter extremist de drept" să se substituie cu cuvintele "reprezintă de drept materiale cu caracter extremist".
În ceea ce priveşte modificările propuse la Legea nr.54/2003 privind contracararea activităţii extremiste prin intermediul punctului 11 din amendament, şi anume în ceea ce ţine de includerea unui nou articol, articolul 121. Persoanele asociate unei organizaţii extremiste, ţinem să menţionăm următoarele.
Alineatul (7), în redacţia propusă de către autor, este inaplicabil, or, nu este clar conform căror competenţe persoanele fizice şi juridice pot aplica măsuri de precauţie, atunci când, conform standardelor internaţionale (Recomandările FATF/GAFI, Ghidul Basel privind managementul efectiv al riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului etc.) şi cerinţelor Uniunii Europene în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, entitatea raportoare are obligaţia de aplicare a măsurilor de cunoaştere a clienţilor (măsurile de precauţie privind clienţii), procedură care presupune procese complexe care includ cel puţin identificarea şi verificarea identităţii clienţilor în baza actelor de identitate, precum şi a documentelor, a datelor sau a informaţiilor obţinute dintr-o sursă sigură şi independentă, inclusiv, dacă sunt disponibile, a mijloacelor de identificare electronică, a serviciilor de încredere relevante sau a oricărui alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de organele cu funcţii de supraveghere, precum şi identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea măsurilor rezonabile, adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii acestuia, utilizând documente, date şi informaţii relevante obţinute dintr-o sursă sigură, astfel încât entitatea raportoare să aibă certitudinea că ştie cine este beneficiarul efectiv şi înţelege structura proprietăţii şi structura de control a clientului. Subsecvent, ţinem să atragem atenţia că asigurarea desfăşurării conforme a acestor procese nu va putea fi realizată de către orice persoană fizică sau juridică şi aceasta contravine normelor legale instituite.
În aceeaşi ordine de idei, este de precizat faptul că iniţierea unei relaţii de afaceri, identificarea beneficiarului efectiv, aplicarea măsurilor de precauţie, încetarea unei relaţii de afaceri etc., sunt norme prevăzute de Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi sunt aplicabile doar în condiţiile legii citate. Corespunzător, autorul urmează să revizuiască propunerile de reglementare de la articolul 121 alineat (7) din proiectul de modificare a Legii nr.54/2003 privind contracararea activităţii extremiste , prin substituirea cuvintelor "Persoanele fizice şi juridice vor întreprinde măsuri de precauţie", păstrând legalitatea, coerenţa, stabilitatea şi predictibilitatea normelor juridice, adică ţinând cont de norma de la alineatul (6) va fi reglementat în continuare că "Băncile, societăţile emitente de monedă electronică şi furnizorii de servicii financiare aplică măsurile de precauţie sporită prevăzute la art.8 din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului privind persoanele asociate unei organizaţii extremiste...".
În contextul celor expuse, se propune reformularea normelor pentru tranzacţiile iniţiate de către persoanele asociate unei organizaţii extremiste şi a măsurilor care urmează a fi întreprinse faţă de acestea, astfel încât să fie asigurată instituirea unor cerinţe proporţionale scopului urmărit, or, conform cadrului normativ existent, băncile aplică măsurile de precauţie standarde, simplificate şi sporite, prevăzute de articolele 5, 7 şi 8 din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, proporţional riscului identificat, conducându-se de procedurile şi de cerinţele aferente aplicării măsurilor de precauţie, care sunt elaborate de către acestea în baza recomandărilor şi instrucţiunilor organelor cu funcţii de supraveghere, totodată asigură instruirea continuă a persoanelor desemnate responsabile.
La amendamentul I. Ch. nr.04/03-31 din 17.03.2025:
Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii
Potrivit punctului 3 din amendament, se propune completarea articolului 27 alineat (3) din Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii cu literele c) şi d) cu următorul cuprins:
"c) identificarea fraudelor electorale sau interferenţa ilegală în procesul electoral;
d) identificarea, prevenirea şi depistarea criminalităţii organizate".
În raport cu modificările propuse la punctul 3, se impune revizuirea textului literelor c) şi d), în vederea ajustării şi corelării cu prevederile articolului 2 literele a)-d) din Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii – "Sarcinile activităţii speciale de investigaţii". În special, se va reţine faptul că, în ipoteza desfăşurării activităţilor de "identificare" sau de "depistare" a faptelor infracţionale, vor fi aplicabile prevederile Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, nu şi prevederile Legii nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii. Or, depistarea şi identificarea faptelor infracţionale formează scopul procesului penal. Prin urmare, în ipoteza depistării şi identificării faptelor infracţionale, măsurile speciale de investigaţie trebuie realizate în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. În context, precizăm că, potrivit articolului 1 alineat (2) din Legea 59/2012, respectivul act normativ reglementează activitatea specială de investigaţii în afara procesului penal.
Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002
La punctul 7, aferent propunerii de completare a Codului penal al Republicii Moldova cu art.13425, se menţionează asupra necesităţii modificării numărului articolului propus, în contextul în care Codul penal, prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional), a fost completat cu art.13425 – "Sistem informatic".
Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003
La punctul 9, aferent propunerii de completare a articolului 20 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 cu un nou alineat, (41), reiterăm argumentele prezentate în avizul Guvernului la iniţiativa legislativă nr.381, inclusiv rezervele expuse în avizele Consiliului Superior al Procurorilor, Procuraturii Generale şi Consiliului Superior al Magistraturii. Recomandăm a se reflecta suplimentar asupra intenţiei de reglementare a unui termen fix, în interiorul căruia ar urma să fie terminată urmărirea penală sau examinate cauzele penale vizând infracţiunile de corupţie electorală. Alternativ, a se lua în considerare mărirea termenilor ficşi propuşi în amendament. Stabilirea unor termeni exacţi prea scurţi ar putea determina anumite dificultăţi în instrumentarea dosarelor penale, inclusiv în condiţiile propunerii reglementării instituţiei de prelungire a acestor termeni. Reglementarea existentă în ceea ce priveşte examinarea cu prioritate a cauzelor de corupţie, inclusiv a cauzelor de corupţie electorală, dovedeşte deja eficienţă în asigurarea desfăşurării cu celeritate a urmăririi penale şi a judecării cauzelor, fapt susţinut, inclusiv de existenţa completelor specializate în examinarea cauzelor de corupţie.
La punctul 13, în textul dispoziţiei alineatului (33) al articolului 351, se impune corectarea trimiterii la prevederile articolului 20 din Codul de procedură penală, respectiv, textul "art.20 alin.(7)" se va substitui cu textul "art.20 alin.(41)".
De asemenea, aferent propunerii de completare a art.351 din Codul de procedură penală cu un nou alineat, (33), reiterăm argumentele prezentate în avizul Guvernului la iniţiativa legislativă nr.381.
Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008
În ceea ce priveşte sancţiunea propusă pentru contravenţia de la alineatul (1) al articolului 49, se recomandă diferenţierea sancţiunilor contravenţionale în raport cu persoana juridică şi, respectiv, cu persoana cu funcţie de răspundere. Or, având în vedere statutul diferit al subiecţilor indicaţi, este incorectă stabilirea unei sancţiuni similare pentru ambele categorii. Se recomandă ca, în cazul persoanei juridice, limitele sancţiunii sub forma amenzii să fie de la 50 la 100 de unităţi convenţionale.
În raport cu propunerea de completare a Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 cu articolul 704 "Dezinformarea online", susţinem excluderea acesteia, operată prin amendamentul I. GH. nr.05/03-34 din 25 martie 2025. Totodată, se susţin argumentele reţinute în amendamentul prenotat aferent necesităţii excluderii propunerii de completare a Codului contravenţional cu articolul 704 "Dezinformarea online".
În altă ordine de idei, pentru combaterea eficientă a fenomenului corupţiei electorale, se recomandă completarea Codului contravenţional cu norme menite să sancţioneze coruperea pasivă/activă, în scopul participării la întruniri organizate în vederea efectuării publicităţii politice.
Totodată, în contextul propunerilor de intervenţie în cuprinsul Codului contravenţional, venim cu solicitarea de a fi examinată posibilitatea includerii unei prevederi suplimentare în acest sens, prin care articolul 402 alineat (1) din Cod să fie completat, după cifra "265", cu cifra "2651". Solicitarea dată este legată de faptul că, prin Legea nr.136/2024, Codul contravenţional a fost completat cu articolul 2651 "Însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege, tăinuirea bunurilor gajate, îngheţate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate". Acest articol transpune în legislaţia contravenţională faptele reglementate anterior exclusiv de articolul 251 din Codul penal, care poartă aceeaşi denumire.
Modificările aduse prin legea menţionată au ajustat prevederile infracţiunii de la articolul 251 din Codul penal, stabilind un plafon valoric minim pentru calificarea faptei drept infracţiune ("proporţii mari"). Faptele care nu ating acest plafon au fost dezincriminate ca infracţiune şi incluse în Codul contravenţional ca fapte contravenţionale.
Prin urmare, se propune atribuirea competenţei de constatare şi de examinare a acestei contravenţii Serviciului Fiscal de Stat, având în vedere faptul că această autoritate dispune deja de competenţe în examinarea infracţiunii prevăzute la art.251 din Codul penal.
Legea nr.179/2023 privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă
La punctul 17, amendamentele propuse a fi operate în Legea nr.179/2023 privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă urmează a fi revăzute prin prisma garanţiilor respectării dreptului la viaţa privată. Or, dat fiind faptul că măsura urmăririi vizuale şi/sau documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice implică o ingerinţă semnificativă în dreptul la viaţa privată, rolul judecătorului de instrucţie în autorizarea măsurilor indicate, devine unul esenţial. În special, importanţa controlului judecătoresc se evidenţiază în contextul verificării justificării şi proporţionalităţii măsurii şi neadmiterii unor abuzuri în dispunerea şi/sau prelungirea măsurilor sub forma urmăririi vizuale şi/sau documentării cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice.
În acest sens, sunt relevante constatările Curţii Constituţionale reţinute în Hotărârea nr.3 din 14 ianuarie 2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 4 alin.(2), 7 alin.(2) lit.c), 8 alin.(1) şi 11 alin.(1) pct.3) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţie (accesul la informaţiile cu caracter personal). Aşadar, în hotărârea prenotată, Curtea Constituţională a statuat:
"58. [...]. Din punct de vedere constituţional, nu sunt permise restrângerile nejustificate ale drepturilor fundamentale. Caracterul justificat sau nejustificat al unei restrângeri (îngrădiri, ingerinţe) a dreptului la viaţa privată într-o situaţie litigioasă poate fi stabilit doar de instanţa de judecată, după efectuarea testului de proporţionalitate, potrivit articolului 54 din Constituţie".
Sub acelaşi aspect, urmează a fi reţinute aprecierile/recomandările Comisiei de la Veneţia din Avizul său emis pe marginea proiectului de lege privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, precum şi a proiectului de lege privind activitatea contrainformativă şi informativă1, la solicitarea Parlamentului. Astfel, potrivit punctului 23 din Avizul Comisiei de la Veneţia, "Articolul 12(1)(1) al Proiectului cu privire la activitatea CI (despre măsurile contrainformative) prevede că un număr mare de măsuri care, în mod vădit, aduc atingere drepturilor fundamentale pot fi aplicate la simpla autorizare a Directorului SIS, fără condiţii de necesitate sau proporţionalitate, fără control judiciar sau alte forme de control extern, nici ex ante nici ex post, fără obligaţia de a informa persoana vizată, chiar şi după încheierea operaţiunii şi fără limitări clare sau cerinţe privitoare la modalităţile de aplicare. […]. O atare putere discreţionară nu corespunde certitudinii juridice, proporţionalităţii şi dreptului de acces la instanţă şi este vădit contrară supremaţiei legii, unul dintre principiile de bază ale societăţii democratice.21 În comentariile lor, autorităţile moldoveneşti au fost de acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia şi au declarat că Parlamentul va revizui lista măsurilor contrainformative care pot fi autorizate de către Directorul SIS cu control specific ex ante. De asemenea, au remarcat faptul că "rolul principal al controlului ex post de către o comisie specială este de a verifica dacă utilizarea acestor măsuri a fost făcută în mod corespunzător"".
___________________________
1 https://parlament.md/preview?id=29d810b3-3306-450a-9cb8-1e10be63fe18&url=
https://ep-sp.parlament.md/materials/638230535089802800/Documents/20230622180916.docx&method=GetDocumentContent
De asemenea, la punctul 48 din Avizul Comisiei de la Veneţia, sunt reţinute următoarele: "Măsurile contrainformative care pot fi efectuate cu autorizarea exclusivă a Directorului Serviciului constituie o ingerinţă gravă în dreptul la viaţă privată (a se vedea, în special, ancheta sub acoperire, sau urmărirea vizuală şi urmărirea prin sistemul global de poziţionare). Comisia de la Veneţia reaminteşte că, potrivit jurisprudenţei Curţii, este, în principiu, de dorit să se încredinţeze controlul de supraveghere unui judecător; în mod alternativ, supravegherea de către organele nejudiciare poate fi considerată compatibilă cu Convenţia, cu condiţia ca organul de supraveghere să fie independent de autorităţile care efectuează supravegherea şi să fie învestit cu puteri şi competenţe suficiente pentru a exercita un control eficient şi continuu".
Plus la aceasta, Comisia de la Veneţia subliniază, la punctul 49 din Aviz, asupra "necesităţii de a asigura un control de supraveghere de către un judecător sau un organism independent, unde revizuirea şi supravegherea măsurilor informative trebuie să existe la trei etape: înainte de acţiune (autorizare ex ante), în timpul acţiunii (supraveghere continuă) şi după finalizarea acţiunii (control ex post)".
Raţionamente similare sunt inserate în textul avizului Guvernului la proiectul de lege privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă (iniţiativa legislativă nr.422 din 17 noiembrie 2022), inclusiv în contextul subiectului instituit să autorizeze desfăşurarea măsurilor contrainformative.
De precizat, că măsura contrainformativă privind "urmărirea vizuală şi/sau documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice" cuprinde în sine două măsuri: urmărirea vizuală şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice. Spre comparaţie, Legea nr.59/2012 reglementează două măsuri speciale de investigaţie similare, dar în mod separat. Corespunzător, este diferit şi gradul de autorizare în efectuarea acestora. Urmărirea prin mijloace tehnice este autorizată de către judecătorul de instrucţie, iar urmărirea vizuală – de către conducătorul subdiviziunii. Deci, forţa de intruziune a celor două măsuri speciale de investigaţie este diferită. Respectiv, este diferit şi gradul lor de autorizare.
Subsecvent, în cazul activităţii contrainformative, eventual, trebuie asigurată o reglementare similară. Or, unificarea celor două măsuri într-o măsură contrainformativă şi atribuirea acesteia în competenţa directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate la autorizare nu este proporţională cu imixtiunea admisă în viaţa privată a persoanei.
II. Cu referire la amendamentul CJ 04 nr.28 din 17 martie 2025 (Amendamentul nr.01/2612 din data de 26 decembrie 2024; Amendamentul nr.01 din data de 19 februarie 2025; Amendamentul nr.01/03-22 din data de 11 martie 2025)
La amendamentul O. S. nr.01 din 19 februarie 2025:
Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii
Potrivit amendamentului, se propune excluderea integrală a articolului I din proiectul de lege. Astfel, potrivit argumentării, se menţionează că "excluderea articolului I este justificată de necesitatea de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi ingerinţa cât mai limitată în viaţa privată a individului". Totodată, se notează că "adăugarea termenului "securitate naţională" poate aduce la o interpretare prea largă a competenţelor autorităţilor, permiţând investigaţii în situaţii care nu justifică o astfel de ingerinţă în viaţa privată".
Privitor la cele reţinute în argumentare, se remarcă faptul că Guvernul, prin avizul la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupţiei electorale şi aspectele conexe acestuia) (iniţiativa legislativă nr.381 din 17 decembrie 2024), a menţionat asupra caracterului larg şi incert al cuvintelor "precum şi securităţii naţionale", acestea fiind în contradicţie cu scopul şi sarcinile activităţii speciale de investigaţii.
Mai mult, fiind prezentate mai multe argumente, Guvernul a considerat judicioasă revizuirea, pentru claritate, a punctului 1 din articolul I al proiectului de lege, or, amendamentul vizat poate crea situaţii de incertitudine şi suprapunere de competenţă în activitatea organelor de drept, care, la rândul lor, aplică diferite metode de efectuare a investigaţiilor, cum ar fi măsuri speciale de investigaţii şi măsuri contrainformative, activităţi care au diferit mod de dispunere, autorizare şi efectuare. Astfel, în contextul recomandării revizuirii punctului 1 din articolul I din proiectul de lege, decade necesitatea excluderii integrale a articolul I.
La amendamentul I. Ch. nr.01/03-22 din 11 martie 2025:
Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte
La punctul 2, aferent propunerii de completare a articolului 9 alineat (1) din Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte cu literele n) şi o), se consideră relevantă completarea art.3391 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 cu sancţiuni pentru nerespectarea normelor propuse. Propunerea respectivă este esenţială pentru responsabilizarea persoanelor în cazul încălcării normelor stabilite prin Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, precum şi pentru asigurarea aplicabilităţii şi eficacităţii acestora.
III. Cu referire la amendamentul CJ 04 nr.42 din 25 martie 2025 (amendamentul I.GH. nr.05/03-34 din 25 martie 2025)
Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii
Potrivit punctului IV, se propune expunerea într-o nouă redacţie a cuprinsului literelor b) şi c) alineat (3) al articolului 27 din Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii. În raport cu amendamentul propus, se impune a fi concretizat la care act/proiect se intervine. Or, în conformitate cu punctul 3 din amendamentul I. Ch. nr.04/03-31 din 17 martie 2025, se propune completarea alineatului (3) al articolului 27 cu literele c) şi d).
Legea nr.179/2023 privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă
În conformitate cu punctul V, se propune excluderea textului "prevăzute la art.9 alin.(1) pct.2)" din articolul 14 alineat (1) din Legea nr.179/2023 privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă. Astfel, potrivit argumentării la amendament, "modificările la Legea nr.179/2023 au ca scop includerea propunerii parvenite la acest proiect, pentru ca noile modificări la art.9 alin.1 p. 1 să fie în concordanţă cu prevederile de la art.14 alin.(1) din lege".
Sub acest aspect, având în vedere argumentele şi observaţiile reţinute supra în raport cu modificările propuse la articolul 9 alineat (1) punct 1) din Legea nr.179/2023 (punctul 17 din amendamentul I. Ch. nr.04/03-31 din 17 martie 2025), urmează a fi revăzută necesitatea şi oportunitatea modificărilor propuse la articolul 14 alineat (1) din Legea nr.179/2023.
Codul electoral nr.325/2022
La punctul 2, aferent cuprinsului literei b) alineat (131) al articolului 35, se recomandă substituirea cuvintelor "Biroul politici de reintegrare" cu textul "Cancelaria de Stat (Biroul politici de reintegrare)".
În raport cu punctul 4 din articolul IX, prin care se propun modificări în conţinutul Codului electoral nr.325/2022, respectiv la articolul 102, după cum urmează:
alineatul (2) se propune a fi completat cu o nouă literă, c1), în sensul instituirii unei noi competenţe Comisiei Electorale Centrale sau, după caz, consiliului electoral de circumscripţie (...) de a aplica sau de a solicita aplicarea sancţiunii privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru performanţele obţinute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral;
alineatul (4) se modifică şi se expune într-o redacţie nouă, potrivit căreia Comisia Electorală Centrală va aplica partidelor politice, inclusiv celor constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenţi electorali, ca sancţiune complementară lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru performanţele obţinute în scrutinul în care sunt înregistrate pentru o perioadă de la şase luni până la patru ani doar în cazul aplicării repetate a oricărei sancţiuni prevăzute la articolul 102 alineat (2) în cursul unei perioade electorale. Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv celor constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenţi electorali, sancţiunea complementară prevăzută la articolul 102 alineat (2) litera c) privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru o perioadă de la două luni până la un an doar după aplicarea sancţiunii prevăzute de articolul 102 alineat (2) litera c1).
Din cuprinsul argumentării amendamentului, scopul pentru care sunt necesare modificările propuse la art.102 îl constituie "întărirea principiului responsabilităţii şi al corectitudinii financiare în procesul electoral".
Faţă de normele menţionate anterior, urmează a fi precizate următoarele.
Important de menţionat este că caracterul normativ al legii impune stabilirea unor norme exprese referitoare la drepturi şi obligaţii ce trebuie stabilite în sarcina destinatarilor normei juridice, dar şi a consecinţelor nerespectării acestor obligaţii, prin instituirea de sancţiuni. Aşadar, sancţiunea de drept este consecinţa nerespectării dispoziţiilor normelor juridice, iar scopul principal al acesteia îl constituie pedepsirea încălcării unei norme din lege, astfel fiind protejate ordinea şi valorile sociale, precum şi asigurată respectarea legii. Din câte se observă, la alineatul (4) al articolului 102, autorii propun aplicarea sancţiunii complementare privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru performanţele obţinute în raport cu sancţiunile aplicate în mod repetat, dar nu în raport cu încălcările comise.
În acest sens, semnalăm că, potrivit proiectului, sancţiunea de la litera c) a articolului 102 alineat (2), "lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat", urmează a se aplica doar după aplicarea sancţiunii de la litera c1), "lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru performanţele obţinute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral", iar sancţiunea de la litera c1) se aplică în cazul aplicării repetate a oricărei sancţiuni prevăzute la articolul 102 alineat (2) (care include şi sancţiunea de la litera c)). Prin urmare, redacţia nouă a alinatului (4) consacră o formulare ambiguă, nefiind suficient de clară ordinea de aplicare a sancţiunilor prevăzute la alinatul (2) al articolului respectiv, ceea ce, la rândul său, ar putea crea premise pentru aplicări abuzive. În plus, apare o neclaritate şi cu referire la modalitatea în care sancţiunea de la litera (c1) ar putea fi aplicată după aplicarea sancţiunii prevăzute la litera f) al aceluiaşi alineat, care vizează solicitarea radierii din oficiu a partidului politic în condiţiile Legii nr.294/2007 privind partidele politice. Or, în măsura în care un partid politic este radiat conform prevederii de la articolul 102 alineat (2) litera f), acesta va fi în situaţia de a-şi înceta activitatea potrivit articolului 22 din Legea nr.294/2007, nemaiputând pretinde alocaţii de la bugetul de stat.
Având în vedere cele menţionate, sugerăm autorului amendamentului să analizeze oportunitatea unei reformulări a prevederii de la articolul 102 alineat (4), astfel încât să fie excluse carenţele menţionate şi să se asigure caracterul clar şi accesibil al acestei norme (eventual, consacrându-se următoarea versiune a alineatului (4): "(4) Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv celor constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenţi electorali, sancţiunea complementară prevăzută la alineatul (2) litera c1) pentru o perioadă de la şase luni până la patru ani doar în cazul aplicării repetate a oricărei sancţiuni prevăzute la alineatul (2) literele a), b) şi d) pe parcursul unei perioade electorale, pentru încălcări privind finanţarea grupurilor de iniţiativă şi/sau a campaniei electorale. Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv celor constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenţi electorali, sancţiunea complementară prevăzută la alineatul (2) litera c) pentru o perioadă de la 2 luni până la un an, doar după aplicarea sancţiunii prevăzute la alineatul (2) litera c1)".
Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal
Potrivit punctului X din amendament, se propun unele modificări la articolul 26 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal. Astfel, se propune excluderea alineatului doi din cadrul alineatului (4) articolul 26, "în cadrul controlului, Centrul poate decide suspendarea sau încetarea operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal în privinţa persoanelor care practică activitate de întreprinzător, în cazul în care încălcările constatate sunt "foarte grave", în sensul prevăzut de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat".
Totodată, articolul 26 urmează a fi completat cu alineatul (41) cu următorul cuprins: "(41) În cadrul controlului, Centrul poate decide suspendarea operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, până la emiterea unei decizii finale pe caz, când prelucrarea datelor cu caracter personal ar putea genera riscuri la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unui număr considerabil de subiecţi de date, ţinând cont de natura, contextul, domeniul de aplicare, scopurile prelucrării, precum şi de amploarea şi frecvenţa prelucrării. Deciziile emise în condiţiile prezentului alineat pot fi contestate în instanţa de judecată".
Cu referire la modificările propuse supra, se recomandă modificarea ultimei propoziţii a articolului 26 alineat (41) din proiect, în sensul specificării exprese a unui termen restrâns pentru contestare şi examinare de către instanţa de judecată a acestui tip de decizie de suspendare temporară, după cum urmează: "Deciziile emise în condiţiile prezentului alineat pot fi contestate în instanţa de judecată în termen de cinci zile. Termenul de examinare a acestora de către instanţa de judecată este de cinci zile".
Or, enunţul statuat la articolul X din proiect, "Deciziile emise în condiţiile prezentului alineat pot fi contestate în instanţa de judecată", determină faptul că deciziile privind suspendarea, pe moment, a unor operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, atunci când planează bănuieli rezonabile că prelucrarea datelor cu caracter personal ar putea genera riscuri la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unui număr considerabil de subiecţi de date, se vor examina în instanţa de judecată conform termenilor generali, fapt ce va duce la tergiversarea examinării acestora şi va îngreuna cras activitatea de control efectuată de către CNPDCP, precum şi va genera continuitatea operaţiunilor neconforme/ilegale de prelucrare a datelor cu caracter personal de către cei vizaţi. Prin urmare, scopul modificărilor propuse îl constituie instituirea unui mecanism eficient şi prompt de combatere a fenomenului colectării masive a datelor cu caracter personal, care ar putea genera riscuri la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unui număr considerabil de subiecţi de date. În caz contrar, articolul X din proiect, prin care se aduc modificări la articolul 26 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, în versiunea propusă, va reduce operativitatea şi eficienţa măsurilor reglementate în acest sens.2
___________________________
2 A se vedea în acest sens Avizul Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.