Decizia protocolară nr.16.27/2026 din 08.04.2026 \rAviz la proiectul de lege cu privire la modificarea articolului 21/15 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior (iniţiativa legislativă nr.410 din 12 decembrie 2025)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
la proiectul de lege cu privire la modificarea articolului 2115
din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior
(iniţiativa legislativă nr.410 din 12 decembrie 2025)
nr. 16.27 din 08.04.2026
(în vigoare 09.04.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.160-163 art. 45 din 09.04.2026
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 8 aprilie 2026
Decizia protocolară nr.16.27/2026
PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU
Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea articolului 2115 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.410 din 12 decembrie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.
Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege are drept scop susţinerea producătorilor autohtoni prin instituirea obligaţiei comercianţilor de a asigura expunerea pe raft a produselor alimentare provenite din lanţul alimentar scurt în proporţie de cel puţin 50% din lungimea liniară a raftului.
Introducerea unei cote obligatorii privind expunerea produselor autohtone pe raft contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, în special celor prevăzute la articolul 152 "Tratament naţional", potrivit căruia "Fiecare parte acordă tratament naţional mărfurilor celeilalte părţi, în conformitate cu articolul III din GATT 1994, inclusiv cu notele interpretative ale acestuia. În acest scop, articolul III din GATT 1994 şi notele interpretative ale acestuia sunt integrate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta". Astfel, prevederile propuse sunt incompatibile cu articolul III din GATT 1994 (Acordul general pentru tarife şi comerţ), cu articolul 2 alineatele (2) şi (3) din Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare şi cu Acordul cu privire la barierele tehnice în calea comerţului, care fac parte integrantă din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi prevăd obligaţia de a nu adopta măsuri discriminatorii faţă de produsele de import, fiind asigurat un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine naţională în ceea ce priveşte toate legile, reglementările şi cerinţele care afectează vânzarea internă, ofertele pentru vânzare, cumpărare, transport, distribuţie sau utilizare a acestora.
Totodată, prevederile propuse contravin şi normelor Regulamentului (CE) nr.2679/98 al Consiliului din 7 decembrie 1998 privind funcţionarea pieţei interne în legătură cu libera circulaţie a mărfurilor între statele membre, care garantează libera circulaţie a mărfurilor în cadrul Uniunii Europene, interzicând instituirea obstacolelor (cauzate de acţiune sau de inacţiune) în calea liberei circulaţii a mărfurilor şi punând în sarcina statelor membre obligaţia de a adopta măsuri necesare şi proporţionale pentru a restabili, cât mai curând posibil, libera circulaţie a mărfurilor pe teritoriul lor, pentru a evita riscul ca întreruperea sau pierderea în cauză să continue, să crească sau să se intensifice, ceea ce poate duce la o întrerupere a comerţului şi a raporturilor contractuale care stau la baza acestuia.
Impunerea unei cote fixe de raft poate afecta negativ echilibrul de piaţă, limitând libertatea comerciantului de a-şi gestiona sortimentul de produse şi reducând diversitatea ofertei disponibile pentru consumatori. De asemenea, favorizarea unui segment de produse prin măsuri legislative poate conduce la denaturarea concurenţei şi la descurajarea investiţiilor, în special din partea reţelelor de distribuţie cu capital străin.
Se menţionează că măsura în cauză a fost anterior abrogată prin Legea nr.250/2022 pentru modificarea unor acte normative, în contextul transpunerii Directivei (UE) 2019/633 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.
La momentul examinării proiectului, noţiunea de "lanţ alimentar scurt" nu mai este definită în mod clar în legislaţia naţională, iar lipsa unei liste actualizate a produselor vizate (ca urmare a abrogării Hotărârii de Guvern nr.113/2021 cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanţul alimentar scurt) creează incertitudine juridică privind aplicabilitatea dispoziţiei. În acest context, norma propusă devine dificil de implementat şi de monitorizat în practică.
Totodată, nota de fundamentare nu oferă o analiză convingătoare privind necesitatea şi proporţionalitatea măsurii propuse. Sunt omise:
1. prezentarea clară a relaţiei de cauzalitate dintre problemele economice identificate şi soluţia legislativă aleasă;
2. evaluarea impactului economic asupra tuturor actorilor implicaţi (producători, comercianţi, consumatori);
3. considerarea unor opţiuni mai puţin restrictive.
De asemenea, nu sunt identificate riscurile asociate neintervenţiei legislative şi nu sunt analizate în mod echilibrat costurile şi beneficiile măsurii propuse.
Concomitent, informăm că, în vederea susţinerii producătorilor autohtoni, Guvernul a instituit deja mecanisme de sprijin dedicate, inclusiv prin Regulamentul privind acordarea subvenţiilor în avans pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.277/2022, precum şi prin Programul de creştere a competitivităţii producătorilor locali şi integrare în lanţurile valorice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.30/2025.
Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric constituie unul dintre obiectivele specifice ale intervenţiilor statului, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera c) din Legea nr.126/2025 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole, prin care se transpun prevederile Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum şi ale Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune.
Suplimentar, în vederea susţinerii producătorilor autohtoni prin instrumente compatibile cu principiile economiei de piaţă, legislaţia concurenţială şi angajamentele internaţionale asumate de Republica Moldova, este în curs de examinare şi consultare proiectul de lege privind lanţurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare, care instituie cadrul juridic pentru organizarea şi funcţionarea acestui model de distribuţie, inclusiv prin definirea conceptului de lanţ scurt de aprovizionare, instituirea Registrului naţional al operatorilor participanţi, introducerea mecanismelor de identificare şi informare a consumatorilor, precum şi stabilirea măsurilor de facilitare a accesului producătorilor la canalele de comercializare şi la achiziţiile publice.
Proiectul respectiv are ca obiectiv consolidarea accesului producătorilor autohtoni la piaţă prin măsuri de asigurare a transparenţei procedurale, dezvoltarea infrastructurii de distribuţie şi instituirea unor mecanisme de sprijin şi coordonare instituţională, fără a institui obligaţii restrictive sau cote obligatorii de comercializare, fiind astfel conform cu principiile concurenţei loiale, neutralităţii concurenţiale şi libertăţii comerţului.
Prin urmare, instrumentele de susţinere oferite de autorităţi, precum şi intervenţiile promovate prin proiectul de lege privind lanţurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare vizează susţinerea producătorilor locali prin crearea unor mecanisme instituţionale şi procedurale de facilitare a accesului la piaţă şi de consolidare a competitivităţii acestora, în detrimentul măsurilor cu caracter restrictiv asupra activităţii comerciale.
În contextul celor expuse, proiectul de lege prezentat nu se susţine.