Decizia protocolară nr.19.28 din 05.06.2025 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea măsurilor de protecţie a investiţiilor în instrumente financiare derivate) (iniţiativa legislativă nr.154 din 30 aprilie 2025)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative
(consolidarea măsurilor de protecţie a investiţiilor în
instrumente financiare derivate) (iniţiativa legislativă
nr.154 din 30 aprilie 2025)
nr. 19.28 din 05.06.2025
(în vigoare 06.06.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 301-304 art. 38 din 06.06.2025
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 5 iunie 2025
Decizia protocolară nr.19.28/2025
Prim-ministru Dorin RECEAN
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea măsurilor de protecţie a investiţiilor în instrumente financiare derivate), înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.154 din 30 aprilie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică susţinerea acestuia cu înaintarea următoarelor propuneri:
Cu referire la art.I din proiect, care prevede modificări în Legea nr.171/2012 privind piaţa de capital:
în dispoziţia introductivă, textul "Legea nr.171 din 11 iulie 2012" se va substitui cu textul "Legea nr.171/2012", în vederea respectării regulilor de tehnică legislativă şi a uzanţelor de redactare a actelor normative;
la punctul 1, textul "în a doua propoziţie, după cuvântul "tranzacţionare"" se va substitui cu cuvintele "a doua propoziţie". Completarea unui text sau a unui alineat, fără a specifica ordinea în care se introduc cuvintele, semnifică, conform regulii generale de tehnică legislativă, completarea textului la sfârşitul acestuia;
la punctul 2, textul "După articolul 4" urmează a fi exclus, deoarece amplasarea poziţiilor în ordinea succesiunii acestora nu necesită o menţionare în acest sens. De exemplu, în cazul în care se completează cu un nou element structural numerotat cu indice nu se va menţiona după care articol, alineat, literă etc. se amplasează acesta sau pe care dintre acestea le precedă. De asemenea, textul "un articol nou cu următorul conţinut:" urmează a fi substituit cu textul "articolul 41 cu următorul cuprins:".
Totodată, având în vedere normele articolului 41 propus pentru completarea Legii nr.171/2012, se va analiza necesitatea completării, în acest sens, a domeniului de reglementare a Legii nr.171/2012, stabilit la articolul 1 alineatul (1).
În subsidiar, considerăm necesară existenţa unei corelări între dispoziţiile articolului 4 cu cele ale articolului 41, în contextul expunerii dispoziţiilor într-o succesiune logică. Altfel spus, tipurile de instrumente financiare derivate la care se face referire în articolul 41 ar trebui să se regăsească printre categoriile de instrumente financiare prevăzute la articolul 4, asigurând, în acelaşi timp, utilizarea unei terminologii unice.
La articolul 41:
în denumirea articolului, precum şi pe tot parcursul textului alineatului (1), textul "marketing şi/sau distribuire", la orice formă gramaticală, urmează să se substituie cu textul "marketing, distribuire sau vânzare", la forma gramaticală corespunzătoare, având în vedere că vânzarea este prevăzută doar pentru instrumentele financiare de tipul opţiunilor binare. Totodată, această propunere ar asigura corelarea exactă între titlul articolului şi conţinutul său;
în aceeaşi ordine de idei, la alineatele (1) şi (2) nu este clar, în sensul respectivului articol, ce semnifică marketingul sau distribuirea de instrumente financiare derivate, căci Legea nr.171/2012 nu operează cu asemenea termeni. Remarcăm că nici nota de fundamentare la proiect nu detaliază care operaţiuni constituie marketing/distribuire de instrumente financiare derivate;
la alineatul (2) litera f), cuvintele "card de credit" se propune a fi substituite cu cuvintele "card de plată", noţiunea respectivă fiind una mai vastă şi cuprinde o arie mai extinsă de consumatori vizaţi;
la alineatul (4), abrevierea "MTF" se va indica pe lung. Menţionăm că, potrivit articolului 54 alineatul (1) litera i) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai după explicarea acestora în text, la prima folosire. În acest caz, atenţionăm că abrevierea "MTF" se utilizează pentru prima dată la articolul 6 din Legea nr.171/2012.
De asemenea, pentru a nu admite dublări ale normelor legale, se propune a fi excluse cuvintele "operat de către o societate de investiţii sau de un operator de piaţă", deoarece în noţiunea de "MTF", prevăzută la articolul 6 din Legea nr.171/2012, deja este specificat acest aspect;
la alineatul (6) litera a), cuvintele "pagina sa web oficială" urmează să se substituie cu textul "site-ul său web oficial", în vederea uniformizării noţiunilor utilizate în proiect cu cele reglementate de Hotărârea Guvernului nr.728/2023 cu privire la site-urile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice şi cerinţele minime privind profilurile de socializare ale acestora.
În acelaşi timp, cu privire la noţiunea de "publicitate înşelătoare", pentru a asigura o claritate şi a evita erorile la interpretarea acesteia, se propune efectuarea referinţei la articolul 3 din Legea nr.62/2022 cu privire la publicitate, care defineşte noţiunea menţionată.
Totodată, enunţurile al doilea şi al treilea se recomandă a fi prevăzute într-un alineat distinct, imediat după alineatul (6);
la alineatul (7), după cuvintele "investigaţiilor realizate" urmează să se introducă cuvintele "de către organele competente", pentru a evita erorile de interpretare.
Pe lângă acestea, cu referire la acelaşi alineat din articolul 41, considerăm că în cazul în care nu se adeveresc suspiciunile în urma investigaţiilor efectuate de către organele competente, simpla retragere a alertei publicate anterior presupune ştirbirea reputaţiei şi a imaginii persoanei vizate care s-a dovedit a fi nevinovată. Respectiv, pentru a nu admite prejudicierea imaginii unei persoane nevinovate şi a asigura transparenţa informaţiei, propunem examinarea oportunităţii de completare a normei date cu prevederi conform cărora Comisia Naţională a Pieţei Financiare ar publica, prin aceleaşi mijloace, informaţii despre rezultatele investigaţiei (în cazul în care nu se adevereşte suspiciunea), cu retragerea alertei publicate iniţial;
cu privire la alineatul (9), care prevede că "în cazul în care Comisia Naţională atestă suspiciuni de încălcare a prevederilor prezentului articol, Comisia Naţională sesizează organele de drept în vederea desfăşurării măsurilor speciale de investigaţii.", atragem atenţia că prevederile acestuia dublează normele cadrului legal în vigoare. Conform alineatului (8) al aceluiaşi articol "În scopul constatării şi sau prevenirii de către Comisia Naţională a încălcării prevederilor prezentului articol, prevederile art.141 alin.(7) şi art.142 se aplică corespunzător, în funcţie de posibilitatea reală de intervenţie a Comisiei Naţionale". Respectiv, potrivit articolului 141 alineatul (7) litera i) din Legea nr.171/2012, la realizarea atribuţiilor sale de supraveghere şi control, Comisia Naţională a Pieţei Financiare este în drept "să transmită informaţiile relevante organelor de drept în vederea iniţierii urmăririi penale".
Totodată, propunerea autorului proiectului, enunţată supra, este în disonanţă cu dispoziţiile articolului 2 alineatul (4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 (în continuare – CPP), care stipulează următoarele: "Normele juridice cu caracter procesual din alte legi naţionale pot fi aplicate numai cu condiţia includerii lor în prezentul Cod". CPP nu conţine norme de trimitere la Legea nr.171/2012. Mai mult decât atât, propunerea formulată de către autorul proiectului de lege este contrară şi prevederilor art.133 din CPP, care reglementează procedura dispunerii şi efectuării măsurilor speciale de investigaţii, dispoziţii legale care au trecut testul constituţionalităţii şi care reglementează:
"(1) Măsurile speciale de investigaţii se dispun şi se efectuează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) este pornită urmărirea penală cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, cu excepţiile stabilite de prezenta secţiune;
2) acţiunea este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
3) pe altă cale este imposibilă realizarea scopului procesului penal şi/sau poate fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor."
Prin urmare, orice dispoziţie ce vizează atribuţii procesual-penale trebuie să respecte strict cadrul procedural din CPP.
Conform articolului 28 alineatul (1) din CPP, "procurorul şi organul de urmărire penală au obligaţia de a porni urmărirea penală în cazul în care sunt sesizate [...] că s-a săvârşit o infracţiune", însă doar în limitele competenţei lor şi cu respectarea legalităţii, dar nu automat şi necondiţionat, astfel cum prevede versiunea actuală a alineatului (9). Această formulare creează riscul transformării sesizării administrative într-o obligaţie absolută de pornire a acţiunii penale, în absenţa analizei de oportunitate şi legalitate din partea procurorului.
De asemenea, articolul 55 alineatul (4) din CPP prevede expres că, "dacă există indici ai infracţiunii", organul de urmărire penală porneşte urmărirea penală. Deci, existenţa indicilor temeinici este o condiţie esenţială care nu poate fi substituită de o simplă sesizare a unei autorităţi administrative.
În ceea ce priveşte măsurile speciale de investigaţii, articolul 19 alineatul (1) din Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii reglementează temeiurile exclusive pentru dispunerea măsurilor speciale de investigaţii, printre care: indicii temeinici privind ameninţările iminente sau infracţiunile grave; interpelările internaţionale sau necesitatea identificării bunurilor ilicite; colectarea informaţiilor privind siguranţa naţională şi ordinea publică. Legea prenotată nu oferă autorităţilor administrative competenţa de a obliga organele de drept să demareze măsuri speciale de investigaţii, ci doar posibilitatea de a sesiza. Astfel, textul propus necesită a fi revăzut prin prisma principiului proporţionalităţii, care impune ca orice intervenţie represivă să fie fundamentată pe probe şi nu pe simple suspiciuni sau alerte.
Prin urmare, pentru respectarea prevederilor CPP şi ale Legii nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii, precum şi pentru asigurarea unei coerenţe şi respectarea ordinii logice a prevederilor expuse în articolului 41, se propune ca alineatul (9) să fie expus la alineatul (6) litera a) în următoarea redacţie:
"a) În cazul în care Comisia Naţională atestă suspiciuni de încălcare a prevederilor prezentului articol, Comisia Naţională sesizează organele de urmărire penală în vederea examinării faptelor semnalate. Iniţierea urmăririi penale sau a măsurilor speciale de investigaţii se va face exclusiv în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală şi Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii."
În consecinţă, celelalte prevederi ale alineatului (6) urmează a fi renumerotate.
Cu referire la art.II care prevede modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002:
în dispoziţia introductivă, textul "Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002" se va substitui cu textul "Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002", pentru a respecta rigorile de tehnică legislativă şi de redactare a actelor normative;
în denumirea articolului 24513 şi pe tot parcursul textului alineatului (1) al aceluiaşi articol, propus pentru completarea Codului penal, urmează ca textul "marketingul şi/sau distribuirea" să fie substituit cu textul "marketingul, distribuirea sau vânzarea", având în vedere că sunt vizate ambele tipuri de instrumente financiare derivate, prevăzute la articolul 41 alineatele (1) şi (2) din proiect.
Totodată, la articolul 24513 alineatul (1) considerăm necesară revizuirea cuvintelor "sau limitate de lege". Or, articolul 41 din Legea nr.171/2012 conţine reglementări doar în ceea ce priveşte instrumentele financiare derivate interzise, dar nu şi cele limitate de lege;
în partea ce vizează pedepsele prevăzute în redacţia articolului 24513, de completare a Codului penal, remarcăm că nota de fundamentare nu conţine argumente care justifică stabilirea unor asemenea pedepse, fapt pentru care necesită a fi analizate suplimentar, inclusiv prin prisma criteriilor de gravitate. Menţionăm că stabilirea pedepselor penale reprezintă un exerciţiu legislativ complex, care presupune o abordare echilibrată şi fundamentată, luând în considerare un ansamblu de factori esenţiali, printre care: caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite, persoana celui vinovat, circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, eficienţa măsurii pedepsei în asigurarea conformităţii comportamentului cetăţenilor cu normele legale.
În aceeaşi ordine de idei, propunem autorului divizarea articolului 24513 din Codul penal în trei alineate, cu completarea unor agravante noi, după cum urmează:
alineatul (2) să includă agravanta:
" - cu cauzarea daunelor în proporţii mari";
alineatul (3) să includă agravantele:
" - cu cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari;
- fapta săvârşită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală".
Această structurare pe alineate oferă o scalare mai bună a răspunderii penale, în funcţie de gravitatea faptei şi circumstanţele agravante.
În acelaşi timp, pentru a asigura desfăşurarea eficientă a investigaţiilor privind infracţiunea prevăzută în proiect, se propune includerea în proiect a prevederilor ce vizează completarea articolului 1381 alineatul (2) şi articolului 1384 alineatul (4) din CPP, cu referinţa la articolul 24513 din Codul penal, propus în proiect, în lista infracţiunilor ce justifică aplicarea măsurilor speciale de investigaţie.
Cu referire la art.III, care vizează dispoziţiile finale ale proiectului de lege, în partea care se referă la intrarea în vigoare a respectivei legi la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, semnalăm că, potrivit articolului 56 alineatul (3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, intrarea în vigoare a actelor normative poate fi stabilită pentru o altă dată, decât peste o lună de la data publicării, doar în cazul în care se urmăreşte protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, realizarea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova, conformarea cadrului normativ cu hotărârile Curţii Constituţionale, eliminarea unor lacune din legislaţie sau contradicţii între actele normative ori dacă există alte circumstanţe obiective. În acest context, atenţionăm că în nota de fundamentare necesită a fi justificat, prin argumente concludente, că prevederile actului normativ prezentat întrunesc condiţiile articolului 56 alineatul (3) din legea prenotată.
Suplimentar, se va analiza necesitatea includerii unor reglementări privind obligaţia autorităţilor responsabile de a executa actul normativ propus, de a aduce actele lor normative în conformitate cu acesta sau de a întreprinde măsuri şi de a realiza proceduri necesare pentru executare.