Decizia protocolară nr.22.23 din 24.06.2025 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.171 din 20 mai 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative

(iniţiativa legislativă nr.171 din 20 mai 2025)

nr. 22.23  din  24.06.2025

 (în vigoare 25.06.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 333-335 art. 47 din 25.06.2025

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 24 iunie 2025

Decizia protocolară nr.22.23/2025

PRIM-MINISTRU  Dorin RECEAN

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (modificarea Legii nr.242/2023 privind Centru pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării şi a altor acte normative), înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.171 din 20 mai 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi prezintă poziţia consolidată în urma recepţionării tuturor avizelor autorităţilor implicate.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu articolul 73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu articolul 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Potrivit notei de fundamentare, obiectivul proiectului de lege vizează trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării (în continuare – Centru) în subordinea Preşedintelui Republicii Moldova, ceea ce reprezintă un pas important pentru ca statul să poată răspunde mai rapid şi mai eficient provocărilor actuale de securitate, consolidând eficienţa administrativă şi coerenţa guvernamentală.

Potrivit autorilor, această modificare va permite o mai bună coordonare a acţiunilor statului împotriva dezinformării şi manipulării informaţionale, prin faptul că Centrul va funcţiona direct sub conducerea Preşedintelui – garantul independenţei, securităţii şi unităţii naţionale. Astfel, politicile publice în domeniul comunicării strategice vor fi mai bine aliniate şi vor putea fi aplicate unitar şi fără întârzieri.

Prin proiectul de lege supus avizării se propun un şir de intervenţii în cuprinsul Legii nr.242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării şi a altor acte normative, al Legii securităţii statului nr.618/995 şi al Hotărârii Parlamentului nr.416/2023 privind aprobarea Concepţiei de comunicare strategică şi contracarare a dezinformării, a acţiunilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor străine pentru anii 2024–2028, precum şi abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.417/2023 privind aprobarea structurii şi a efectivului-limită ale Centrului pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării.

Astfel, principalele modificări propuse la Legea nr.242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării vizează:

- actualizarea noţiunilor;

- revizuirea modalităţii de numire în funcţie a directorului Centrului;

- includerea Consiliului Suprem de Securitate în lista beneficiarilor rapoartelor de activitate a Centrului;

- excluderea controlului parlamentar asupra activităţii Centrului;

- revizuirea statutului, componenţei şi atribuţiilor Consiliului Centrului (în continuare – Consiliu) şi stabilirea unui nou format pentru Consiliul consultativ pe lângă Centru;

- evaluarea activităţii şi performanţelor Centrului de către Preşedintele Republicii Moldova.

De asemenea, se propune completarea Legii securităţii statului nr.618/995 în sensul atribuirii calităţii de membru, din oficiu, directorului Centrului în componenţa Consiliului Suprem de Securitate.

De altfel, potrivit notei de fundamentare, modificările propuse de iniţiatori vor contribui la:

- asigurarea integrităţii spaţiului informaţional şi reducerea vulnerabilităţii la manipulare şi propagandă;

- asigurarea accesului la informaţii veridice şi clare, în special în situaţii de criză;

- consolidarea încrederii în instituţiile statului prin comunicare strategică transparentă şi unitară;

- sprijinirea rezilienţei sociale şi a educaţiei informaţionale prin campanii şi mesaje publice coordonate;

- reducerea polarizării sociale generate de campaniile de dezinformare sau de acţiunile de manipulare a informaţiilor şi de ingerinţele străine.

La Art. I – pentru modificarea Legii nr.242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării (în continuare – Legea nr. 242/2023)

În conformitate cu art.2 alin.(1) din Legea nr.242/2023, Centrul este autoritate administrativă autonomă faţă de alte persoane juridice de drept public sau privat, precum şi faţă de persoanele fizice, funcţionând la nivel naţional ca structură unică.

În sensul art.1 din Codul serviciilor media audiovizuale nr.178/2018, autoritatea publică autonomă reprezintă instituţia care întruneşte cumulativ următoarele cerinţe:

a) este instituită prin lege;

b) îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia;

c) acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public;

d) utilizează resurse financiare publice;

e) este competentă să emită acte cu caracter normativ;

f) nu se află în subordinea Guvernului şi nu are o altă autoritate administrativă supraordonată ierarhic;

g) prezintă în faţa Parlamentului raportul cu privire la activitatea desfăşurată.

Pct. 2 din proiect prevede completarea art.2 din Legea nr.242/2023 cu alin.(3) cu următorul cuprins:

"(3) Centrul este subordonat Preşedintelui Republicii Moldova".

În acest sens, se constată o neconcordanţă normativă între alin.(1) al art.2 din Legea nr.242/2023 şi alin.(3), întrucât acestea conţin prevederi contradictorii cu privire la statutul instituţional al Centrului.

Astfel, alin.(1) al art.2 din legea prenotată califică Centrul drept o autoritate administrativă autonomă, ceea ce presupune independenţă faţă de alte entităţi publice sau private, inclusiv în raport cu autorităţile statului. În schimb, alin.(3) stabileşte că Centrul este subordonat Preşedintelui Republicii Moldova, ceea ce contravine noţiunii de autonomie administrativă, implicând o relaţie de subordonare ierarhică a Centrului.

Această contradicţie afectează coerenţa juridică a regimului instituţional al Centrului şi poate genera ambiguităţi în aplicarea normei. Prin urmare, se propune revizuirea statutului Centrului. În cazul opţiunii subordonării Centrului, din art.2 alin.(1) se va exclude textul "autonomă faţă de alte persoane juridice de drept public sau privat, precum şi faţă de persoanele fizice", conex intervenţiilor propuse la art.11 şi 12 din legea menţionată (modificarea modalităţii de numire a directorului şi a directorului adjunct, prin numirea directă de către Preşedintele Republicii Moldova, şi excluderea concursului pentru ocuparea funcţiei de director) şi în art.14 şi 17 (schimbarea componenţei Consiliului Centrului, cu stabilirea statutului de organ consultativ şi atribuirea competenţei de evaluare a activităţii şi performanţelor Centrului Preşedintelui Republicii Moldova), precum şi excluderii art.16 (excluderea mecanismului de control parlamentar al activităţii Centrului).

La pct.3 din proiect se va reţine că referinţa la "alte acte normative" înglobează decretele Preşedintelui Republicii Moldova, or, potrivit art.2 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, actul normativ reprezintă actul juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal şi care stabileşte, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice şi care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situaţii identice. Astfel, nu este necesar a le menţiona distinct.

La pct.4, definiţiile propuse prezintă neconcordanţe şi formulări ambigue.

Autorul proiectului defineşte noţiunea "acţiuni de manipulare a informaţiilor şi ingerinţe străine" ca fiind "un model de comportament manipulator, desfăşurat în mod intenţionat şi coordonat, care ameninţă, ori are potenţialul de a avea un impact negativ asupra valorilor, procedurilor şi proceselor politice". În acest sens, se constată incertitudine asupra aplicării acestei definiţii în cazul anumitor campanii informaţionale care au drept obiect coeziunea socială şi anumite procese economice în ţară. Astfel, se propune substituirea sintagmei "proceselor politice" cu textul "proceselor politice, economice şi sociale" sau reformularea acesteia.

De asemenea, autorul proiectului completează textul legii nominalizate cu noţiunea "informaţii de securitate sensibile", justificând această includere prin trimiterea la Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2025 privind securitatea în cadrul Comisiei, care defineşte conceptul de "informaţii sensibile neclasificate".

În sensul Deciziei (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei¹, informaţiile sensibile neclasificate includ informaţiile sau materialele pe care Comisia trebuie să le protejeze ca urmare a obligaţiilor legale stabilite prin tratate sau prin actele adoptate pentru punerea în aplicare a acestora şi/sau din cauza caracterului lor sensibil. Informaţiile sensibile neclasificate includ, fără a se limita la acestea, informaţii sau materiale care fac obiectul obligaţiei de păstrare a secretului profesional, astfel cum se menţionează la articolul 339 din TFUE ², informaţii care fac obiectul intereselor protejate, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr.1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului³, coroborat cu jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, sau date cu caracter personal care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr.45/2001.

_______________________________

¹ https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32015D0443

² https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:12016E339

³ https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32001R1049

Se impune, deci, o clarificare esenţială, şi anume faptul că cele două noţiuni fac referire la domenii conceptuale diferite şi nu pot fi considerate echivalente.

Potrivit art.8 "Informaţiile cu accesibilitate limitată" din Legea nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public, accesul la informaţiile de interes public poate fi limitat în corespundere cu criteriul proporţionalităţii prevăzut la art.9, dacă dezvăluirea informaţiei va prejudicia siguranţa publică, relaţiile internaţionale, prevenirea sau descoperirea infracţiunilor ori a contravenţiilor, efectuarea urmăririi penale, desfăşurarea procedurii administrative sau judiciare, protecţia datelor cu caracter personal, drepturile de proprietate intelectuală, secretul comercial.

Accesul la informaţiile de interes public este limitat şi atunci când restricţia este prevăzută expres de lege, inclusiv în cazul informaţiilor ce constituie secret de stat, bancar sau medical.

În legislaţia naţională, informaţiile protejate de stat în domeniul securităţii statului, a căror divulgare neautorizată poate aduce atingere intereselor şi securităţii statului, sunt supuse regimului de secret de stat, în conformitate cu Legea nr.245/2008 cu privire la secretul de stat. Prin urmare, utilizarea unei noţiuni intermediare, nedefinite clar în raport cu regimul informaţiilor atribuite la secretul de stat, precum "informaţii de securitate sensibile", poate genera confuzii terminologice între categoriile de informaţii protejate, interpretări divergente în aplicarea regimurilor de protecţie, precum şi dificultăţi de colaborare între autorităţi, întrucât fiecare instituţie ar putea interpreta şi aplica diferit regimul acestor informaţii. În concluzie, se recomandă definirea expresă, cu delimitare clară faţă de noţiunile consacrate în legislaţia privind informaţiile atribuite la secret de stat, însoţită de ajustarea corespunzătoare a regimului juridic aplicabil.

În acelaşi context, definirea noţiunii "rezilienţă societală" se consideră ambiguă şi insuficient de precisă, lăsând loc de interpretări subiective care pot afecta aplicabilitatea şi coerenţa normei. Formularea precum "capacitatea de a reveni rapid de la scăderea inevitabilă a funcţionalităţii elementare" este vagă şi nu stabileşte cu claritate nici dimensiunile fenomenului, nici criteriile de evaluare sau domeniile de aplicare.

Subsidiar, menţionăm că proiectul de lege privind securitatea naţională a Republicii Moldova şi de modificare a unor acte normative, înregistrat cu nr.193 din 29 mai 2025 pe platforma parlamentară, defineşte mai detaliat şi bine conturat aspectele rezilienţei⁴.

_______________________________

⁴ https://www.parlament.md/content/Comisii/2025/CSN/Legea%20securit%C4%83%C8%9Bii%20na%C8%9Bionale.pdf

La pct.6 pentru o exprimare corectă, se vor substitui doar cuvintele ,,rezistenţă a societăţii".

La pct.7, referitor la completarea art.9 din Legea nr.242/2023 cu lit.c¹), care conferă Centrului dreptul de a stabili mecanismul privind protecţia, gestionarea şi acordarea accesului la informaţiile de securitate sensibile, subliniem că, având în vedere faptul că noţiunea "informaţii de securitate sensibile" nu este clar definită în legislaţia naţională, acordarea unei astfel de competenţe Centrului creează riscul interferenţei cu atribuţiile altor autorităţi.

La pct.9, ţinem să remarcăm iniţial că, în modalitatea în care este redată de către autor dispoziţia introductivă a pct.9, nu este clar dacă se propune o nouă redacţie a întregului articol 11 din Legea nr.242/2023 sau expunerea în redacţie nouă doar a alin.(1) şi (2) ale acestui articol.

În aceeaşi ordine de idei, pct.10 din proiect prevede excluderea din titlul articolului 12 din Lege şi în tot cuprinsul articolului a menţiunii directorului adjunct al Centrului, abrogarea alin.(5) de la art.12 din Legea nr.242/2023 şi expunerea în redacţie nouă a alin.(6), excluzând prevederile ce reglementează condiţiile de numire în funcţie, încetarea şi suspendarea mandatelor de director adjunct al Centrului.

Această modificare presupune, totodată, şi modificarea structurii instituţiei şi a organigramei, precum şi a limitei unităţilor de personal. Prin urmare, autorul urmează să completeze proiectul de lege cu prevederi privind autoritatea împuternicită cu aprobarea efectivului-limită al Centrului. De asemenea, conform raportului operativ, la situaţia din 30 aprilie 2025, din totalul de 24 de unităţi de personal aprobate Centrului, conform Hotărârii Parlamentului nr.417/2023, încadrate real sunt doar 13 unităţi, iar 11 unităţi sunt declarate vacante. De menţionat că, orice modificare a numărului de unităţi trebuie să conţină o analiză în baza căreia pot fi operate modificările respective, inclusiv estimarea şi argumentarea costurilor suplimentare din bugetul de stat, în cazul unor eventuale proceduri de disponibilizare.

Adiţional, menţionăm că prevederile art.10 alin.(2) din Legea bugetului de stat pentru anul 2025 nr.310/2024, precum şi Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare din sectorul bugetar, stabilesc condiţiile de salarizare a personalului Centrului. În acest sens, accentuăm că modificarea denumirii instituţiei, precum şi excluderea funcţiei de director adjunct implică în sine necesitatea modificării şi a actelor legislative menţionate supra, şi anume:

- în Legea bugetului de stat pentru anul 2025 nr.310/2024 – la art.10 alin.(2) lit.b) şi e), precum şi anexele nr.3 şi nr.5;

- în Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare din sectorul bugetar – la art.17 alin.(2) lit.f) şi pct.16 din Note de la tabelul 2 la anexa nr.3.

În contextul celor expuse, subliniem necesitatea justificării modificărilor în cauză, din care să rezulte clar care sunt finalităţile urmărite cu privire la conducerea Centrului (director adjunct), având în vedere faptul că nota de fundamentare nu conţine argumente pertinente şi concludente în acest sens şi, totodată, sugerăm examinarea suplimentară a necesităţii şi oportunităţii excluderii funcţiei de director adjunct al Centrului, din punctul de vedere al asigurării funcţionalităţii Centrului în lipsa directorului.

Adiţional, redacţia propusă pentru art.11 alin.(1) din Legea nr.242/2023, care a exclus referirea la durata mandatului directorului Centrului, se va examina inclusiv prin prisma prevederilor art.7 alin.(1) din Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţie de demnitate publică. Astfel, mandatul demnitarului este de 4 ani, dacă un alt termen nu este stabilit prin Constituţie sau prin legea specială ce reglementează activitatea acestui demnitar.

La pct.10, pentru exprimarea normativă a intenţiei de scoatere din vigoare a unor elemente structurale ale actului normativ se va utiliza verbul "se abrogă". Obiecţia este valabilă şi pentru pct.13.

La pct.11, la art.13 alin.(1) lit.c) din Legea nr.242/2023, cuvintele "spre aprobare" se vor substitui cu cuvintele "spre avizare/consultare", ţinând cont de statutul de organ consultativ atribuit Consiliului, conform modificărilor propuse prin proiectul de lege la art.14 alin.(1).

La pct.12, redacţia propusă pentru art.14 reglementează activitatea Consiliului pe lângă Centru, componenţa şi atribuţiile Consiliului, condiţiile pentru accedere în funcţia de membru al Consiliului, obligaţiile acestora, precum şi cazurile de încetare a mandatului de membru al Consiliului.

Modificarea prin care a fost exclusă reglementarea cu privire la componenţa numerică a Consiliului necesită a fi examinată suplimentar, or, această omisiune ar putea genera incertitudine în organizarea şi activitatea Consiliului. Mai exact, în condiţiile în care proiectul de lege stabileşte că calitatea de membru al Consiliului este voluntară, lipsa unui cadru numeric clar pentru componenţa acestuia creează nesiguranţă privind capacitatea de funcţionare a Consiliului în situaţii în care un număr insuficient de membri ar putea afecta luarea deciziilor.

În conformitate cu alin.(1) art.14 din proiectul de lege, Consiliul este un organ consultativ care asigură buna funcţionare a Centrului.

La alin.(2) lit.d), cu referire la modificarea care propune includerea în componenţa Consiliului a reprezentanţilor partenerilor strategici de dezvoltare, considerăm că această prevedere poate constitui o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale, în special din perspectiva accesului la informaţii atribuite la secretul de stat. Respectiv, propunem excluderea acestei prevederi din proiect.

La alin.(4) este stabilit că membrii Consiliului acceptă să fie supuşi verificării conform Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice. Potrivit art.5 din Legea nr.271/2008, sunt supuşi verificării titularii şi candidaţii:

a) la funcţiile de demnitate publică ce se ocupă prin mandat obţinut direct, în urma alegerilor, cu excepţia alegerilor parlamentare sau locale, sau indirect, prin numire, specificate în Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, cu excepţia candidaţilor la funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţie;

b) la funcţiile publice de conducere de nivel superior şi la funcţiile publice de conducere;

c) la funcţiile ocupate de militarii prin contract sau de alte persoane cu statut special în autorităţile publice în care este prevăzut serviciul militar sau special, corespunzătoare categoriilor înalţilor funcţionari publici şi funcţionarilor publici de conducere;

d) la funcţiile ocupate de persoanele delegate în misiune diplomatică sau consulară în calitate de şef al acesteia, precum şi de persoanele selectate pentru a fi delegate în misiune diplomatică sau consulară care anterior nu au deţinut funcţie publică;

e) la funcţiile ocupate de inspectorii de integritate, conform prevederilor Legii nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

Astfel, având în vedere categoria persoanelor care pot fi incluse în componenţa Consiliului, stabilită la art.14 alin.(2) lit.b)-e) din proiectul legii, şi faptul că calitatea de membru al Consiliului este voluntară, benevolă şi presupune o înaltă responsabilitate civică, constatăm că persoanele în cauză nu fac parte din categoria celor care pot fi supuse verificării conform Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice.

Competenţa directorului Centrului de a aproba Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului şi componenţa acestuia, prevăzută la alin.(5), se recomandă a fi examinată suplimentar, or, în conformitate cu alin.(1) art.14 din proiectul de lege, Consiliul este un organ consultativ care are menirea să asigure buna funcţionăre a Centrului. Expresia "pe lângă Centru" denotă faptul că Consiliul nu se încadrează în structura Centrului, funcţionând ca un organ separat/aparte. Suplimentar, este de menţionat că art.14 alin.(2) reglementează componenţa Consiliului, respectiv, aprobarea componenţei Consiliului de către directorul Centrului nu este oportună.

La alin.(6) se va examina suplimentar atribuţia stipulată la lit.b), potrivit căreia Consiliul prezintă propuneri de îmbunătăţire a "produselor" Centrului, ţinând cont de prevederile art.7, 8 şi 9 ale Legii nr.242/2023.

Iniţial, prevederile aferente alin.(7), în care sunt enumerate exhaustiv condiţiile cumulative pe care trebuie să le întrunească persoana pentru a fi numită în funcţia de membru al Consiliului, şi alin.(8), în care sunt stabilite cazurile în care încetează mandatul de membru al Consiliului, contravin prevederilor stabilite la alin.(3) al art.14 din proiectul legii, care prevede caracterul voluntar şi benevol a calităţii de membru al Consiliului.

Complementar, alin.(7) se va completa cu menţiunea autorităţii/persoanei abilitate de a numi în calitate de membru al Consiliului şi a actului de numire în funcţie de membru al Consiliului.

Lit. d) se recomandă a fi expusă în următoarea redacţie:

"d) nu are antecedente penale pentru infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, săvârşite cu intenţie;".

Cu referire la alin.(8) lit.a), considerăm oportună revizuirea normei, or, încetarea mandatului prin "retragere benevolă" nu poate fi efectuată în condiţiile în care acesta este obţinut în temeiul unui act de numire în funcţie de membru al Consiliului.

Subsidiar, se propune ca textul prevăzut la lit.c) alin.(8), "c) neparticiparea nemotivată de la trei şedinţe consecutive", să fie substituit cu textul "c) absenţa nemotivată de la trei şedinţe consecutive".

În aceeaşi ordine de idei, deşi, potrivit alin.(8) lit.d), mandatul de membru al Consiliului încetează în cazul revizuirii componenţei Consiliului, proiectul nu stabileşte care sunt temeiurile sau cazurile de iniţiere a procedurii de revizuire a componenţei Consiliului. De asemenea, se va analiza posibilitatea stabilirii temeiului în care încetează calitatea de membru, decesul sau imposibilitatea îndeplinirii atribuţiilor din cauza condiţiilor de sănătate, precum şi încălcarea normelor de conduită obligatorii pentru membrii Consiliului, stabilite în proiect.

Alin. (9) lit.a), potrivit căruia membrul Consiliului are obligaţia de a se abţine de la exprimarea publică a convingerilor politice privind activitatea Consiliului sau al Centrului şi de a nu favoriza vreun partid politic, se recomandă a fi exclus, fiind considerate suficiente cerinţele expuse în lit.g) privind abţinerea de la fapte care ar putea prejudicia imaginea Centrului sau interesele legale ale acestuia.

Raportat la art.14 alin.(2) lit.a) din proiectul legii, se denotă faptul că demnitarul în exerciţiul mandatului său are şi calitate de membru în Consiliu. În conformitate cu art.10 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199/2010, demnitarul, în exercitarea atribuţiilor funcţionale, trebuie să se abţină de la propagarea doctrinei şi ideologiei partidului sau organizaţiei social-politice al cărei membru sau exponent este, inclusiv să se abţină de la participarea la colectarea fondurilor, la folosirea resurselor administrative, la afişarea însemnelor sau a obiectelor inscripţionate cu sigla sau cu denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora, de la crearea sau contribuirea la crearea unor subdiviziuni ale partidelor politice în cadrul autorităţii publice pe care o conduce sau în al cărei cadru îşi exercită funcţia de demnitate publică.

La alin.(9) lit.d), interzicerea imixiunii unui membru al Consiliului în activitatea Consiliului din care acesta face parte se consideră a fi o reglementare ambiguă şi confuză, respectiv, se opinează asupra revizuirii acesteia.

Concomitent, în virtutea faptului că alin.(9) reglementează o serie de obligaţii pentru membrii Consiliului, nu sunt stabilite sancţiuni sau alte consecinţe juridice clare pentru încălcarea obligaţiilor prevăzute de lege. În context, se constată o lacună legislativă, întrucât, în absenţa unor norme juridice clare, obligaţiile prevăzute la alin.(9) pot deveni formale, generând riscul neaplicabilităţii şi ineficienţei normelor juridice.

La Art.III – modificarea Hotărârii Parlamentului nr.416/2023 privind aprobarea Concepţiei de comunicare strategică şi contracarare a dezinformării, a acţiunilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor străine pentru anii 2024–2028

La sursa de publicare, cifrele "30" se vor substitui cu cifrele "29".

La pct.1 se va exclude textul "în denumirea Hotărârii Parlamentului, precum şi", întrucât Hotărârea Parlamentului nr.416/2023 nu conţine în titlu sintagma "Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării". Suplimentar, ţinând cont că sintagma "Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării" în textul legii este prezentă la diferite forme gramaticale, articolul din legea de modificare se va expune conform următorului exemplu: "În tot textul legii, sintagma "Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării", la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma "Centrul pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării", la forma gramaticală corespunzătoare".

Art. IV – prevede abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.417/2023 privind aprobarea structurii şi a efectivului-limită ale Centrului. Se constată că nota de fundamentare nu face trimitere la amendamentul prin care se propune abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.417/2023 şi nu conţine argumente cu privire la necesitatea şi oportunitatea abrogării acestei hotărâri, motiv pentru care se impune completarea notei de fundamentare, pentru corespunderea acesteia cu prevederile art.30 din Legea nr.100/2017 privind actele normative. Totodată, semnalăm asupra creării unei situaţii incerte în privinţa modului de funcţionare a Centrului, din moment ce actul prin care a fost aprobată structura şi efectivul-limită ale Centrului vor fi abrogate la data intrării în vigoare a acestei legi. Referitor la nota de fundamentare, este de menţionat că pct.4.2 al acesteia nu include informaţia privind impactul financiar al proiectului, prin urmare, autorul urmează să detalieze în acest sens, conform art.30 şi anexei nr.1 din Legea nr.100/2017 privind actele normative. În speţă, asigurarea realizării modificărilor expuse în proiectul de lege se va realiza în limita alocaţiilor aprobate Centrului. În Legea bugetului de stat pentru anul 2025 nr.310/2024, Centrului i-au fost aprobate alocaţii bugetare în sumă de 12 253,1 mii de lei, inclusiv cheltuieli de personal de 8 014,8 mii de lei.

În raport cu cele expuse, Guvernul susţine de principiu proiectul de lege, cu luarea în considerare a observaţiilor şi propunerilor expuse în aviz.