Hotărâri

416/22.12.2023 Hotarâre privind aprobarea Concepţiei de comunicare strategică şi contracarare a dezinformării, a acţiunilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor străine pentru anii 2024-2030

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 22.12.2023

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T A R Â R E

privind aprobarea Concepţiei de comunicare strategică şi

contracarare a dezinformării, a acţiunilor de manipulare

a informaţiei şi a ingerinţelor străine

pentru anii 2024 2030

nr. 416 din 22.12.2023

(în vigoare 17.01.2024)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 art. 29 din 17.01.2024

* * *

Notă: În cuprinsul hotărârii, inclusiv în denumire, textul 20242028 se substituie cu textul 20242030, iar sintagma Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma Centrul pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării la forma gramaticală corespunzătoare conform Legii nr.247 din 10.07.2025, în vigoare 12.08.2025

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se aprobă Concepţia de comunicare strategică şi contracarare a dezinformării, a acţiunilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor străine pentru anii 2024–2030, conform anexei.

Art.2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.416. Chişinău, 22 decembrie 2023.

Anexă

CONCEPŢIA

de comunicare strategică şi contracarare a dezinformării,

a acţiunilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor

străine pentru anii 20242030

I. INFORMAŢII GENERALE

Prezentul document reprezintă viziunea cu caracter programatic asupra modului în care comunicarea strategică şi contracararea dezinformării, a acţiunilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor străine vor contribui la îndeplinirea misiunii Centrului pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării (în continuare – Centru) în perioada 2024–2030.

1. Viziunea:

1) este subsumată Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, care defineşte interesele naţionale, ameninţările, riscurile, vulnerabilităţile şi direcţiile de acţiune în vederea asigurării securităţii şi rezilienţei naţionale;

2) este aliniată la viziunea de guvernare democratică, generatoare de stabilitate, securitate şi prosperitate a Republicii Moldova, precum şi la demersurile de integrare europeană;

3) urmăreşte alinierea la bunele practici şi la standardele existente la nivelul Uniunii Europene şi al Consiliului Europei privind combaterea dezinformării;

4) înglobează principalele concluzii ale consultărilor cu societatea civilă şi experţii europeni privind combaterea dezinformării;

5) urmăreşte ca, prin scopul, obiectivele şi acţiunile propuse, să menţină în permanenţă activitatea Centrului în limitele stricte prevăzute de Legea nr.242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării şi privind modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.242/2023).

Contextul general privind comunicarea strategică şi dezinformarea

2. În peisajul geopolitic complex de astăzi, comunicarea strategică şi abordările privind combaterea dezinformării, integrate la nivel de politică de stat, sunt esenţiale pentru democraţiile din întreaga lume şi şi-au consolidat rolul incontestabil în cadrul eforturilor de apărare a libertăţii, a securităţii şi a dezvoltării socioeconomice.

3. Atât comunicarea strategică, cât şi combaterea dezinformării sunt elemente interconectate ale aceluiaşi sistem care contribuie la protejarea intereselor naţionale şi a securităţii globale. O comunicare eficientă nu înseamnă doar promovarea faptelor şi a contextului real, ci implică şi demontarea activă a naraţiunilor false şi manipulatorii, care prezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naţionale.

4. Prin integrarea celor două elemente într-o abordare sinergică, statele îşi pot spori rezistenţa împotriva ameninţărilor hibride.

5. Guvernele şi societatea civilă din democraţiile dezvoltate, în special din SUA şi UE, sunt din ce în ce mai îngrijorate de amploarea dezinformării ca parte a agresiunilor de tip hibrid şi de efectele nocive asupra democraţiei şi a societăţii în general.

6. Ca răspuns, aceste naţiuni investesc resurse semnificative în prevenirea şi combaterea dezinformării şi în eficientizarea comunicării strategice.

7. În sfera guvernării interne şi a relaţiilor internaţionale, o comunicare strategică întemeiată pe valorile democratice contribuie la atingerea obiectivelor unei naţiuni şi poziţionează ferm ţara în grupul statelor care protejează pacea, libertatea, securitatea şi prosperitatea cetăţenilor lor.

8. Totodată, combaterea dezinformării prin mecanisme instituţionalizate serveşte în mod direct apărarea şi promovarea intereselor naţionale, prevenind ameninţări precum erodarea încrederii publicului în stat şi instituţiile lui, afectarea integrităţii proceselor electorale şi exacerbarea diviziunilor sociale.

9. Pe măsură ce platformele digitale amplifică şi diversifică fluxul informaţional, statele democratice îşi sporesc eforturile de consolidare a capacităţilor de comunicare strategică şi de eficientizare a măsurilor de combatere a dezinformării.

10. Aceste eforturi de consolidare cuprind: acţiuni legislative, înfiinţarea de unităţi funcţionale dedicate, întărirea colaborărilor interinstituţionale şi intersectoriale, utilizarea de tehnologii avansate pentru a depista şi a combate răspândirea naraţiunilor false subversive, dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă şi cu entităţile din sectorul privat, în special cu platformele tehnologice.

Contextul naţional privind comunicarea strategică şi dezinformarea

11. În Republica Moldova, necesitatea unei abordări instituţionalizate şi integrate a comunicării strategice şi a combaterii agresiunilor de tip hibrid, care includ dezinformarea în formă organizată şi continuă (în special de către Federaţia Rusă), este fundamentată în: Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, poziţia oficială a Guvernului Republicii Moldova, măsurile concrete ale Uniunii Europene de consolidare a rezilienţei în cadrul războiului informaţional din Republica Moldova, rapoartele şi studiile societăţii civile, exprimarea opţiunii cetăţenilor în cadrul sondajelor de a amplifica eforturile pe linia contracarării efectelor nocive provocate de acţiunile de dezinformare.

12. Principala ameninţare externă la adresa Republicii Moldova o constituie acţiunile Federaţiei Ruse de subminare a independenţei, a suveranităţii şi a procesului de transformare într-o democraţie consolidată, prin operaţiuni de tip hibrid, inclusiv prin campanii de dezinformare cu un nivel ridicat de ostilitate la adresa aspiraţiilor legitime ale majorităţii populaţiei.

13. Din această perspectivă, constatăm un nivel ridicat de permeabilitate a spaţiului public la operaţiunile de influenţare şi manipulare a informaţiei desfăşurate activ de Federaţia Rusă şi de alte entităţi statale şi nonstatale aliniate intereselor sale.

14. Aceste operaţiuni includ, printre altele, eforturi de a submina încrederea în parcursul european al Republicii Moldova şi în instituţiile statului, de a amplifica diviziunile politice şi sociale, de a contesta şi dilua conceptul de suveranitate naţională, de a accentua instabilitatea economică şi de a compromite cooperarea regională şi internaţională, în principal cea cu NATO.

15. Prin denaturarea realităţii, dezinformarea destabilizează societatea moldovenească, perturbă procesele democratice şi ajută actorii ostili din interiorul şi exteriorul ţării în acţiunile lor de exploatare a vulnerabilităţilor statului nostru.

16. Fără a epuiza analiza contextului naţional, putem concluziona că printre domeniile principale vizate de campaniile de dezinformare, desfăşurate pe teritoriul şi în spaţiul public al ţării noastre, se numără: statul de drept, stabilitatea economică, încrederea în instituţiile statului, coeziunea socială, relaţiile şi parteneriatele internaţionale.

Scopul

17. Viziunea constă în susţinerea, consolidarea şi contribuirea la atingerea intereselor naţionale care sunt fundamentele ideii privind Republica Moldova ca un stat al secolului XXI, o republică democratică, europeană, bine ancorată în reţeaua politică, economică, socială şi securitară a democraţiilor avansate şi a economiilor dezvoltate, cu o identitate naţională bine conturată şi cu un prestigiu internaţional pe măsură.

18. În atingerea acestui scop, întreaga viziune este articulată în jurul integrării următoarelor teme ca piloni centrali, atât ai comunicării strategice, cât şi ai acţiunilor de contracarare a dezinformării, a acţiunilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor străine:

1) integrare europeană;

2) coeziune socială;

3) rezilienţă economică;

4) consolidarea sectorului de apărare;

5) întărirea securităţii naţionale în context regional.

Principii

19. În completarea principiilor de activitate conform Legii nr.242/2023 (legalitate, independenţă, imparţialitate, transparenţă, respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, neutralitate politică), care guvernează întreaga activitate a Centrului, următoarele principii specifice definesc viziunea asupra comunicării strategice şi contracarării dezinformării, a acţiunilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor străine:

1) abordare proactivă: balansarea strategiilor şi alocarea resurselor astfel încât comunicarea strategică şi combaterea dezinformării să nu se limiteze la a reacţiona şi controla efectele, concentrându-se în egală măsură pe identificarea şi prevenirea potenţialelor pericole de ordin informaţional;

2) adaptabilitate: urmărirea eficacităţii acţiunilor de comunicare şi de combatere a dezinformării şi adaptarea la provocările impuse de natura fluidă a dezinformării şi nevoile de informare;

3) incluzivitate: adaptarea comunicării strategice şi a eforturilor de combatere a dezinformării la diversitatea şi specificul populaţiei, incluzând toţi cetăţenii Republicii Moldova în categoria publicului-ţintă al acţiunilor de comunicare;

4) consecvenţă: demontarea în mod activ şi continuu a informaţiilor şi a naraţiunilor false, concomitent cu promovarea adevărului legat de temele şi subiectele vizate, prin oferirea unui flux constant de informaţii exacte simultan cu corectarea, în timp util, a informaţiilor şi a narativelor false;

5) cooperare: colaborarea cu societatea civilă, mediul academic şi mass-media pentru crearea unui mediu informaţional general sănătos, ancorat în fundamente etice împărtăşite de comun acord.

Obiective

20. Pentru atingerea scopului asumat, raportat la toate aspectele enunţate anterior, şi în acord cu Legea nr.242/2023, care defineşte misiunea, funcţiile şi atribuţiile Centrului, sunt stabilite următoarele:

1) obiective generale:

a) dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale statului de a comunica eficient şi de a combate dezinformarea, în contextul scopului asumat şi al modului de îndeplinire a acestuia;

b) dezvoltarea capacităţii societăţii de a naviga în mediul informaţional şi de a identifica şi combate dezinformarea, în contextul scopului asumat şi al modului de îndeplinire a acestuia;

2) obiective specifice:

a) creşterea eficacităţii canalelor de comunicare oficiale, prin care instituţiile de stat comunică cu publicul, prin îmbunătăţirea şi diversificarea acestora, asigurându-se că mesajele ajung eficient şi la timp la cetăţeni, inclusiv prin utilizarea reţelelor sociale şi a platformelor digitale;

b) formarea angajaţilor instituţiilor publice pentru a îmbunătăţi capacitatea acestora de a răspunde la provocările de ordin informaţional;

c) implementarea unui sistem de alertă rapidă între instituţiile statului pentru a coordona răspunsurile la campaniile de dezinformare identificate;

d) îmbunătăţirea colaborării interinstituţionale şi intersectoriale în elaborarea şi implementarea de strategii de comunicare şi iniţiative de combatere a dezinformării în vederea consolidării rezilienţei statului şi a societăţii;

e) implementarea unor mecanisme de monitorizare şi răspuns rapid la provocările de ordin informaţional, prin stabilirea de sisteme care să permită detectarea rapidă a campaniilor de dezinformare şi intervenţia promptă pentru a corecta informaţiile false, implicând colaborarea şi parteneriatele cu entităţi private;

f) gestionarea reputaţiei şi asigurarea credibilităţii Centrului şi a instituţiilor statului cu privire la capacităţile de combatere a dezinformării;

g) consolidarea parteneriatelor cu actori nonstatali, inclusiv organizaţii media şi societatea civilă, pentru a promova un discurs public bazat pe informaţii veridice;

h) crearea mecanismelor pentru educarea publicului larg în ce priveşte capacitatea acestuia de evaluare critică a informaţiilor şi a contextului acestora şi de identificare a riscurilor informaţionale, inclusiv cu sprijinul organizaţiilor media şi al societăţii civile;

i) implicarea şi responsabilizarea societăţii în ansamblu, prin încurajarea dialogului la toate nivelurile societăţii, pentru a creste angajamentul critic faţă de sursele de informare şi informaţie;

j) promovarea principiilor de transparenţă şi responsabilitate în mass-media prin susţinerea eforturilor de consolidare a standardelor de etică;

k) stabilirea de parteneriate strategice pe termen lung cu platforme media şi tehnologice pentru a detecta şi limita răspândirea conţinutului de dezinformare.

II. PILONI TEMATICI

21. Misiunea Centrului este esenţială în alinierea discursului public la interesele naţionale. Astfel, concentrarea comunicării strategice şi a combaterii dezinformării trebuie să se axeze concomitent, dar fără a epuiza totalitatea temelor, pe următoarele arii tematice majore:

Integrare europeană

22. Integrarea europeană va consolida în mod semnificativ cadrul politic, economic şi social al Republicii Moldova, aliniindu-l la standardele democratice stabile şi sporind oportunităţile economice.

23. Integrarea europeană va oferi claritatea strategică necesară unei comunicări coerente, consecvente, eficiente a unei identităţi coezive, ferm asumate a statului, a opţiunilor geopolitice şi securitare, a obiectivelor majore de dezvoltare pe termen lung şi a aspiraţiilor la nivel de sistem politic democratic.

Coeziune socială

24. Coeziunea socială este fundamentală pentru a construi o societate unită şi rezistentă în contextul pluralităţii etnice.

25. Acest pilon va oferi bazele pentru aderarea cetăţenilor la acelaşi set de valori şi pentru sporirea capacităţii lor de a relaţiona pe baze comune, în contextul naţional specific.

Rezilienţă economică

26. Rezilienţa economică este esenţială pentru asigurarea prosperităţii şi a stabilităţii pe termen lung.

27. Promovarea avantajelor aduse de diversificarea economică, de inovare şi creşterea durabilă, concomitent cu furnizarea de informaţii exacte cu privire la politicile şi iniţiativele economice ale guvernului şi partenerilor strategici, creează climatul necesar pentru un mediu de afaceri dinamic şi solid.

Consolidarea sectorului de apărare

28. Un cadru consolidat de apărare şi de securitate este esenţial pentru menţinerea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova şi pentru contracararea ameninţărilor externe.

29. Promovarea consolidării mecanismelor de apărare şi de securitate naţională şi a informaţiilor corecte cu privire la politicile şi iniţiativele de apărare naţională conduce la consens social şi politic subscris intereselor naţionale.

Întărirea securităţii naţionale în context regional

30. Securitatea regională şi cea naţională sunt primordiale pentru protejarea intereselor Republicii Moldova şi asigurarea unui mediu stabil.

31. Accentul pus în cadrul comunicării strategice şi al măsurilor de combatere a dezinformării pe dezambiguizarea subiectelor legate de colaborări regionale şi a naraţiunilor care subliniază importanţa securităţii naţionale şi regionale consolidează încrederea cetăţenilor şi a partenerilor strategici.

32. Modurile în care fiecare dintre cele cinci naraţiuni contribuie la îndeplinirea dezideratelor privind crearea mecanismelor necesare care să garanteze democraţia, securitatea şi dezvoltarea socioeconomică vor constitui fundamentul comunicării strategice şi al măsurilor de combatere a dezinformării.

Democraţie

33. Integrare europeană: adoptarea valorilor democratice, promovând statul de drept, drepturile omului, guvernarea transparentă şi contribuţia majoră la crearea unor instituţii democratice solide.

34. Coeziune socială: încurajarea unei culturi a incluziunii, a dialogului şi a respectului reciproc, care sunt esenţiale pentru o democraţie stabilă şi rezilienţă.

35. Rezilienţă economică: oferirea unui mediu stabil, în care instituţiile democratice să poată funcţiona în mod optim, fără a fi nevoite să îşi concentreze des eforturile în gestionarea crizelor economice.

36. Consolidarea sectorului de apărare: asigurarea unui cadru puternic de apărare şi securitate care să protejeze instituţiile democratice de ameninţările externe şi de perturbările interne.

37. Întărirea securităţii naţionale în context regional: crearea unui mediu propice pentru democraţie prin promovarea stabilităţii şi a cooperării cu democraţiile vecine. Aceasta va permite Republicii Moldova să participe la dialoguri şi iniţiative regionale care susţin valorile democratice, statul de drept etc. Cadrele de securitate colectivă care însoţesc cooperarea regională contribuie la protejarea instituţiilor democratice din Republica Moldova împotriva ameninţărilor şi influenţelor externe. În plus, prin implicarea într-un context regional pentru securitatea naţională, Republica Moldova poate împărtăşi şi adopta cele mai bune practici în materie de guvernanţă democratică, procese electorale şi angajament civic, contribuind la maturizarea sistemelor sale democratice.

Securitate

38. Integrare europeană: Republica Moldova poate beneficia de acorduri de securitate colectivă şi de schimb de informaţii, consolidându-şi securitatea naţională şi poziţia de furnizor de securitate regională.

39. Coeziune socială: contribuie la securitate prin stimularea încrederii în instituţii şi prin promovarea unui front unitar împotriva ameninţărilor externe sau interne.

40. Rezilienţă economică: asigură faptul că naţiunea dispune de resursele necesare pentru a investi în infrastructura de securitate şi pentru a răspunde la şocurile economice fără a compromite securitatea.

41. Consolidarea sectorului de apărare: această temă este esenţială pentru securitatea naţională, permiţând statului să îşi protejeze cetăţenii de ameninţările externe şi să îşi menţină integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa.

42. Întărirea securităţii naţionale în context regional: facilitează o abordare colectivă a provocărilor în materie de securitate. Prin angajarea cu ţările vecine şi cu cadrele de securitate regionale, Republica Moldova poate beneficia de schimb de informaţii, de răspunsuri coordonate la ameninţări şi de o poziţie unitară în faţa provocărilor comune în materie de securitate. Această abordare regională nu numai că sprijină securitatea naţională a Republicii Moldova, dar contribuie, de asemenea, la un mediu regional stabil şi sigur. Mai mult, cooperarea regională în materie de securitate poate duce la stabilirea unor standarde şi practici comune care să îmbunătăţească sistemul naţional de securitate.

Dezvoltarea socioeconomică

43. Integrare europeană: facilitează accesul la pieţe mai largi, la investiţii şi la cooperare în diverse sectoare, stimulând astfel dezvoltarea socioeconomică.

44. Coeziune socială: creează un mediu armonios necesar pentru ca activităţile/programele socioeconomice să fie implementate optim. De asemenea, solidifică capitalul social, care este esenţial pentru dezvoltarea socioeconomică.

45. Rezilienţă economică: asigură un mediu economic stabil, promovează inovarea şi creează o atmosferă propice pentru creşterea afacerilor şi pentru oportunităţile de angajare, contribuind astfel la creşterea calităţii vieţii şi stimulând dezvoltarea socioeconomică.

46. Consolidarea sectorului de apărare: un cadru consolidat de apărare şi securitate asigură un mediu sigur şi stabil, necesar pentru activităţile socioeconomice.

47. Întărirea securităţii naţionale în context regional: iniţiativele de securitate regională pot sprijini dezvoltarea socioeconomică prin promovarea comerţului regional, a investiţiilor şi a proiectelor de colaborare. Un mediu de securitate stabil în cadrul regiunii atrage investiţii, încurajează cooperarea economică şi facilitează circulaţia bunurilor, a capitalului, a serviciilor şi a persoanelor, contribuind astfel, în mod semnificativ, la dezvoltarea socioeconomică.

III. CANALE ŞI PUBLIC-ŢINTĂ

48. Mass-media tradiţională: utilizarea de rapoarte/analize/comunicate pentru a furniza informaţii exacte şi pentru a contracara naraţiunile false, sprijinind eforturile mass-mediei în prezentarea corectă a realităţii, dar şi pentru a încuraja mass-media să se implice şi mai mult în eforturile de combatere a dezinformării.

49. Reţele sociale: angajarea activă în media de socializare şi pe platformele digitale pentru a monitoriza şi combate dezinformarea, concomitent cu promovarea temelor subscrise comunicării strategice.

50. Comunicare directă: utilizarea evenimentelor şi a conferinţelor publice pentru presă, societatea civilă, şcoli, universităţi, mediul academic, asociaţii profesionale.

51. Canale inovative: folosirea unor tehnologii şi platforme noi, cum ar fi aplicaţiile interactive sau jocurile.

52. Public intern: cetăţenii Republicii Moldova, societatea civilă, mass-media, funcţionarii publici, mediul academic, mediul de afaceri, asociaţiile profesionale.

53. Public extern: partenerii politici şi economici, mass-media, societatea civilă, organizaţii publice sau private specializate în verificarea şi combaterea dezinformării.

IV. OPERAŢIONALIZAREA VIZIUNII

54. În contextul acţiunilor prevăzute pentru îndeplinirea scopurilor şi a obiectivelor prezentei viziuni, în acord cu prevederile Legii nr.242/2023, care creează cadrul pentru îndeplinirea misiunii, a funcţiilor şi a atribuţiilor Centrului, avem în vedere implementarea unor activităţi precum:

1) cercetarea şi analiza continuă: realizarea de studii de piaţă şi analize periodice privind mediul informaţional, dar şi monitorizarea tendinţelor şi a evoluţiilor în domeniul combaterii dezinformării;

2) iniţiativele de verificare a faptelor: oferirea suportului şi încurajarea dezvoltării platformelor online cu resurse şi informaţii concrete pentru a contracara informaţiile false şi manipularea;

3) campaniile de promovare a temelor comunicării strategice asumate: lansarea de campanii de conştientizare şi educaţie publică pentru a informa şi angaja publicul cu privire la ariile tematice majore;

4) campaniile de contracarare a naraţiunilor dăunătoare: dezvoltarea de strategii şi acţiuni pentru a combate naraţiunile false sau dăunătoare, inclusiv prin implicarea activă în dezbaterea publică prin furnizarea de informaţii corecte pentru a contracara dezinformarea;

5) acţiunile de pregătire a funcţionarilor publici: furnizarea de resurse şi cursuri de formare pentru funcţionarii publici în vederea îmbunătăţirii competenţelor de comunicare şi de gestionare a provocărilor de ordin informaţional;

6) suportul la întocmirea şi punerea în practică a planurilor de comunicare strategică în situaţii de criză: oferirea asistenţei în dezvoltarea şi implementarea planurilor de comunicare în situaţii de criză, inclusiv prin coordonarea la cerere a eforturilor de comunicare.

55. Crearea şi punerea în practică a mecanismelor de feedback public şi instituţional. Dezvoltarea unor canale de comunicare dedicate pentru a permite partenerilor şi publicului să ofere feedback şi sugestii privind activitatea şi transparenţa acţiunilor organizaţiei, precum şi evaluarea constantă a feedbackului pentru îmbunătăţirea serviciilor şi a politicilor.

56. Monitorizarea în timp real a spaţiului informaţional pentru detectarea, evaluarea şi neutralizarea activităţilor de dezinformare şi manipulare. Utilizarea instrumentelor de monitorizare şi analiza datelor pentru a identifica, analiza şi contracara diseminarea de informaţii false sau manipulatoare.

57. Programe de alfabetizare media. Lansarea de programe educaţionale în colaborare cu partenerii din societatea civilă pentru a îmbunătăţi alfabetizarea mediatică a publicului cu scopul de a spori rezilienţa acestuia în raport cu campaniile şi acţiunile de dezinformare şi manipulare.

58. Organizarea de evenimente. Planificarea şi gestionarea evenimentelor, cum ar fi conferinţe, seminare sau mese rotunde, pentru a aduna diverse părţi interesate şi pentru a facilita dialogul şi schimbul de idei legate de ariile tematice majore sau de eforturile de combatere a dezinformării şi a manipulării.

59. Dezvoltarea de parteneriate şi acţiuni comune cu societatea civilă, mass-media şi institute de cercetare din ţară şi din afara ţării. Colaborarea cu organizaţii neguvernamentale, mass-media şi instituţii academice pentru a beneficia de expertiza acestora şi pentru a realiza iniţiative şi proiecte comune privind problemele complexe legate de ariile tematice majore şi de eforturile de combatere a dezinformării.

60. Utilizarea soluţiilor tehnologice. Implementarea de tehnologii avansate, cum ar fi analiza datelor, inteligenţa artificială sau platformele digitale, pentru a sprijini eforturile de comunicare şi pentru a eficientiza procesele de combatere a dezinformării şi a manipulării.