Decizia protocolara nr.23.30 din 02.07.2025\rAviz la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.235 din 18 iunie 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative

(iniţiativa legislativă nr. 235 din 18 iunie 2025)

nr. 23.30  din  02.07.2025

 (în vigoare 03.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 343-345 art. 57 din 03.07.2025

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 2 iulie 2025

Decizia protocolară nr.23.30/2025

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.235 din 18 iunie 2025), de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit notei de fundamentare, proiectul de act normativ are drept scop modernizarea cadrului normativ din domeniul actelor de stare civilă, prin ajustarea acestuia la noile cerinţe tehnologice şi administrative, precum şi asigurarea prestării eficiente şi accesibile a serviciilor publice de stare civilă.

Proiectul de act normativ nominalizat este prezentat ca să faciliteze accesul cetăţenilor la serviciile publice de stare civilă, fapt care este necesar şi salutabil. Totuşi, unele prevederi din proiect ar putea avea efecte contradictorii şi riscă să afecteze drepturile şi interesele cetăţenilor, fapt care necesită anumite ajustări. Anumite dispoziţii ale proiectului ridică probleme de interpretare şi aplicare practică, ceea ce poate conduce la dificultăţi, inclusiv de ordin administrativ în exercitarea drepturilor privind înregistrarea faptelor şi a evenimentelor de stare civilă.

În acest context, în baza avizelor recepţionate de la autorităţile competente, prezentăm acele aspecte care necesită analiză suplimentară şi revizuire pentru îmbunătăţirea proiectului de lege.

I. Modificările propuse pentru

Legea nr.100/2001 privind actele de stare civilă

1. La art.I pct.3, în partea ce se referă la art.3 alin.(3), este necesară completarea alineatului cu următorul text: "cuvintele "săvîrşirii lor" se substituie cu cuvintele "săvârşirii sau producerii lor" ".

Completarea este necesară, deoarece, potrivit redacţiei în vigoare, "actele de stare civilă oficializate conform ritualurilor religioase, până la instituirea sau reconstituirea organelor de stare civilă, şi înregistrate conform legii în vigoare la data săvârşirii lor sunt recunoscute valabile fără a se cere să fie înregistrate la organele de stare civilă". Astfel, în cazul substituirii cuvântului "Actele" cu cuvintele "Faptele şi evenimentele", cuvintele "săvârşirii lor" nu sunt compatibile cu modificările propuse de autor, ţinând cont de faptul că "faptele se săvârşesc", iar "evenimentele se produc".

2. Propunerile de la pct.8 din proiect prevăd modificarea art.7 din Legea nr.100/2001 privind actele de stare civilă în sensul emiterii exclusiv în format electronic a extraselor de pe actele de stare civilă, acestea urmând să conţină un identificator electronic sub formă de cod digital pentru verificarea autenticităţii şi validităţii documentului. Intenţia de digitalizare a serviciilor publice este una necesară şi susţinută de Guvern; considerăm însă că prevederile în redacţia propusă, în lipsa unor norme tranzitorii, sunt restrictive şi nu răspund nevoilor reale ale cetăţenilor, în special ale celor din categoriile vulnerabile. Or excluderea posibilităţii de emitere a extraselor pe suport de hârtie la solicitarea expresă a solicitantului creează un risc real de marginalizare a anumitor categorii ale populaţiei, în special:

- persoane vârstnice, care nu deţin abilităţi digitale şi nu au acces facil la mijloace electronice;

- persoane din mediul rural sau din comunităţi defavorizate, unde infrastructura digitală este limitată;

- persoane care au nevoie de prezentarea documentului pe suport de hârtie pentru proceduri administrative în curs sau în relaţie cu instituţii din domeniul privat, care încă nu acceptă documente exclusiv digitale/electronice.

Totodată, în prezent există numeroase proceduri administrative, atât la nivel naţional, cât şi în raport cu autorităţi/instituţii din alte state, care presupun, în mod explicit, depunerea/prezentarea de documente pe suport de hârtie, cum ar fi instituţiile bancare, operatorii de telefonie mobilă, primăriile etc. Eliminarea completă şi bruscă a posibilităţii de a obţine extrasele şi în format tipărit poate afecta accesul la aceste proceduri şi va avea repercusiuni negative asupra realizării drepturilor acestora.

În plus, cetăţenii care au depus deja solicitări sau au achitat taxe pentru eliberarea documentelor de stare civilă se pot confrunta cu blocaje sau întârzieri, în lipsa posibilităţii de a opta pentru solicitarea documentului de stare civilă pe suport electronic sau pe suport de hârtie, cel puţin la etapa iniţială a implementării.

Subliniem necesitatea unei abordări etapizate de implementare, ca, până la digitalizarea completă a serviciilor de stare civilă, să se păstreze opţiunea emiterii extraselor şi pe suport de hârtie, la solicitarea expresă a persoanei. Această soluţie ar asigura un echilibru între obiectivele de modernizare administrativă şi principiile accesibilităţii, incluziunii şi respectării drepturilor cetăţenilor.

Mai mult ca atât, remarcăm că în nota de fundamentare se expune posibilitatea de a solicita extrasul pe suport de hârtie, însă proiectul de lege omite să reglementeze acest fapt. Totodată, din conţinutul alin.(3) şi (4) rezultă că certificatul privind starea civilă şi certificatul de capacitate matrimonială se va elibera doar pe suport de hârtie, or, dacă intenţia autorului este să fie posibil de eliberat aceste documente în formă electronică, atunci se va reglementa acest aspect.

În acest context, propunem completarea art.8 cu un nou alin.(3), în care se va include o prevedere privind posibilitatea de a solicita extrasul inclusiv pe suport de hârtie, cu următorul cuprins (cu renumerotarea alineatelor următoare):

"(3) La solicitarea persoanei, extrasul de pe actul de stare civilă emis în format electronic se imprimă, aplicându-se semnătura olografă şi ştampila autorităţii abilitate prin care se confirmă faptul că conţinutul imprimat este identic cu cel din actul electronic."

Suplimentar celor expuse supra, remarcăm că alin.(1) prevede că extrasele se emit în formă electronică, fără a se reglementa însă faptul că acestea vor fi semnate electronic, însă în nota de fundamentare, la subpct. 3.1, se menţionează: "Documentele de stare civilă vor avea forma unui fişier în format "pdf" cu semnătura electronică aplicată a specialistului care a executat cererea sau semnătura electronică." Prin urmare, considerăm necesar ca şi în proiectul de lege să se reglementeze expres faptul că documentul de stare civilă se semnează electronic.

3. La art.I pct.16 din proiect, articolul 14 din legea menţionată este expus într-o nouă redacţie, care reglementează autorităţile abilitate să înregistreze faptele şi evenimentele de stare civilă. În acest context, susţinem modificările propuse la punctul 1, care prevăd substituirea cuvintelor "organele de stare civilă" cu cuvintele "autorităţi abilitate". În acelaşi timp, exprimăm unele rezerve faţă de formula enunţată din perspectiva bunei interpretări şi aplicări a legii.

Se recomandă ca noţiunea "organul de stare civilă" să fie utilizată pentru Agenţia Servicii Publice şi subdiviziunile acesteia, iar noţiunea "autorităţi abilitate" să includă atât organele de stare civilă, cât şi celelalte entităţi cu atribuţii în domeniul dat. Pentru a exclude orice posibilă ambiguitate sau confuzie în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la terminologia utilizată – respectiv "organ de stare civilă" şi "autoritate abilitată" – considerăm necesar ca, în articolul 14, să se precizeze expres că "organul de stare civilă" este Agenţia Servicii Publice şi subdiviziunile sale.

Această precizare este esenţială pentru asigurarea unui cadru unitar şi coerent de aplicare, evitând interpretări şi divergenţe terminologice care ar putea afecta calitatea şi eficienţa serviciilor de stare civilă. Totodată, această ajustare va asigura uniformizarea terminologică cu cadrul naţional existent, care utilizează noţiunea "organ de stare civilă" conform redacţiei în vigoare a Legii nr.100/2001 privind actele de stare civilă.

În acest sens, recomandăm ca lit.a) a art.14 de la pct.16 din proiect, să fie expusă în următoarea redacţie:

"a) organele de stare civilă – Agenţia Servicii Publice şi subdiviziunile teritoriale ale acesteia".

Suplimentar celor menţionate, în partea ce ţine de competenţele în domeniul stării civile ale autorităţilor publice locale de nivelul întâi, remarcăm că, în conformitate cu nota de fundamentare, autorităţile publice locale de nivelul întâi vor efectua înregistrarea primară a naşterii, căsătoriei şi decesului. Totodată, nota de fundamentare, în partea ce ţine de impactul financiar şi argumentarea costurilor estimative specificate la pct.4.2, statuează că utilizarea semnăturii electronice şi circulaţia pe larg a documentelor emise în format electronic nu presupune cheltuieli suplimentare din bugetul public naţional.

Totuşi, având în vedere noile atribuţii şi competenţe atribuite autorităţilor publice locale de nivelul întâi, acestea se prezumă a fi cu repercusiuni financiare şi impact asupra cheltuielilor bugetului local de nivelul întâi.

Mai mult ca atât, autorităţile publice locale de nivelul întâi pot solicita, în temeiul prevederilor art.6 din Legea nr.435/2006 privind descentralizarea administrativă, resurse financiare necesare suficiente pentru acoperirea costurilor competenţei delegate de către Parlament. Costul cheltuielilor bugetului de stat în acest scop sunt dificil de estimat la etapa actuală.

În conformitate cu art.17 alin.(2) din Legea nr.181/2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget, şi, eventual, nu sunt stabilite sursele de finanţare.

4. Având în vedere că prevederile pct.1 al art.I stipulează că cuvintele "organele de stare civilă", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "autorităţi abilitate", la forma gramaticală corespunzătoare, în scopul evitării dublării de norme, la pct.17, se propune excluderea intervenţiei propuse pentru alin.(3) din art.15.

5. Referitor la propunerile formulate la pct.19 (art.16² din Legea nr.100/2001), observăm că autorii proiectului limitează competenţa misiunilor diplomatice şi/sau a oficiilor consulare ale Republicii Moldova exclusiv la înregistrarea căsătoriei şi a divorţului prin acordul comun al soţilor, cu condiţia ca cel puţin unul dintre soţi să fie cetăţean al Republicii Moldova.

În această logică, considerăm că reglementarea propusă este incompletă şi nu reflectă pe deplin interesele cetăţenilor aflaţi în afara ţării. Este absolut necesar ca misiunile diplomatice şi oficiile consulare să fie abilitate şi cu competenţa de a asigura înregistrarea primară a naşterii şi a decesului cetăţenilor Republicii Moldova survenite pe teritoriul Republicii Moldova, în baza certificatelor medicale constatatoare eliberate de instituţiile medico-sanitare din ţară.

Această prevedere este esenţială în condiţii egale şi pentru cetăţenii Republicii Moldova care, deşi se află temporar sau definitiv în străinătate, au copii născuţi în Republica Moldova ori au rude decedate în ţară şi care au nevoie să înregistreze evenimentul de stare civilă.

Lipsa acestei posibilităţi riscă să genereze dificultăţi majore în obţinerea documentelor necesare în termene utile, afectând exerciţiul drepturilor fundamentale, inclusiv accesul la servicii sociale, de sănătate sau educaţie. Această extindere a atribuţiilor misiunilor diplomatice şi/sau ale oficiilor consulare ale Republicii Moldova va contribui direct la reducerea barierelor administrative cu care se confruntă membrii diasporei în exercitarea unor drepturi fundamentale, precum înregistrarea copilului nou- născut sau obţinerea certificatului de deces al unui membru al familiei, fără a fi necesară deplasarea în ţară sau recurgerea la proceduri complexe şi anevoioase. Or, statul are obligaţia de a asigura accesul egal la servicii publice pentru toţi cetăţenii săi, indiferent de locul aflării acestora, cu excepţiile strict reglementate de lege.

Astfel, trebuie asigurată solicitanţilor posibilitatea de a beneficia de mai multe modalităţi de înregistrare a faptelor şi evenimentelor de stare civilă, precum şi de a accesa serviciul de eliberare a documentelor de stare civilă, inclusiv online, terminale de plată, la solicitarea personală sau prin reprezentant legal la Agenţia Servicii Publice, misiuni diplomatice şi oficii consulare, autorităţile publice locale sau prin autodeservire prin intermediul "Cabinetului cetăţeanului", disponibil pe platforma https://mcabinet.gov.md/, fapt pentru care este necesară revizuirea sub acest aspect.

În susţinerea celor expuse, precizăm că proiectul de act normativ cu privire la noua Lege privind actele de stare civilă, elaborat de Ministerul Justiţiei în comun cu Agenţia Servicii Publice şi înregistrat în Parlament cu nr.364 din 4 decembrie 2024, prevede în mod expres, la art.10 alin.(1), următoarele:

"(1) Misiunile diplomatice şi/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova asigură:

a) înregistrarea primară a naşterii şi a decesului cetăţenilor Republicii Moldova produse în Republica Moldova, în baza certificatului medical constatator al naşterii sau, după caz, al decesului, emise de instituţiile medico-sanitare din Republica Moldova;

b) înregistrarea căsătoriei şi a divorţului în cazul acordului comun al soţilor, dacă cel puţin unul dintre soţi este cetăţean al Republicii Moldova."

Subliniem că proiectul de lege menţionat, fiind rezultatul activităţii unui grup de lucru, a fost supus mai multor runde de consultări publice cu toţi subiecţii interesaţi, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Externe, care a susţinut pozitiv aceste prevederi.

În acest sens, solicităm ca alin.(1) al art.16² de la pct.19 din proiect să fie expus în redacţia menţionată supra.

6. De asemenea, potrivit propunerilor formulate la art.I pct.19 din proiect (art.16³ din Legea nr.100/2001), notarii sunt împuterniciţi să înregistreze doar divorţul în baza acordului comun al soţilor. În acest context, reiterăm că proiectul de Lege privind actele de stare civilă nr.364 din 4 decembrie 2024, elaborat de Ministerul Justiţiei şi aprobat de Guvern, extinde atribuţiile notarilor şi asupra înregistrării căsătoriei. Acest aspect a fost agreat pozitiv în cadrul consultărilor publice, fiind susţinut de societatea civilă, părţile interesate şi profesioniştii din domeniu. Astfel, intervenţia actuală în sensul menţinerii neschimbate a competenţelor notarilor nu corespunde politicilor asumate de Ministerul Justiţiei în domeniul profesiilor şi serviciilor juridice, modificări care au fost confirmate la nivel de Guvern. Este important să subliniem că notarul deţine pregătirea şi răspunderea juridică necesară pentru a efectua înregistrarea căsătoriei, iar această procedură va spori accesibilitatea şi calitatea serviciilor publice. Odată ce notarii sunt abilitaţi să înregistreze divorţul, care este o procedură juridică mai complexă, şi poate fi însoţită de multiple acţiuni conexe, este firesc să poată înregistra şi căsătoria, care, în esenţă, este o manifestare de voinţă liberă şi bilaterală între părţi, şi sporeşte accesul cetăţenilor la alegerea serviciilor.

Restrângerea nejustificată a competenţelor în această materie este în detrimentul cetăţenilor, reducând accesul acestora la servicii şi complicând procedurile care pot fi simplificate. Atragem atenţia că se constată o neconcordanţă între conţinutul proiectului de lege şi argumentele prezentate în nota de fundamentare aferentă acestuia. Astfel, potrivit notei de fundamentare, una dintre modificările esenţiale propuse este atribuirea competenţei notarilor pentru înregistrarea căsătoriei, în condiţiile stabilite de lege. Cu toate acestea, prevederile privind înregistrarea căsătoriei de către notari lipsesc din conţinutul efectiv al proiectului de lege. Această neconcordanţă creează confuzie cu privire la politicile propuse în domeniul actelor de stare civilă.

În urma celor expuse, solicităm menţinerea competenţelor notarilor, atât pentru înregistrarea divorţului, cât şi pentru înregistrarea căsătoriei ca un proces întreg, în conformitate cu conceptul proiectului de lege elaborat de grupul de lucru constituit pe platforma Ministerului Justiţiei, care reflectă, în complex, politicile asumate în domeniul modernizării serviciilor de stare civilă şi sporirea accesibilităţii pentru cetăţeni.

7. La pct.21, prin care Legea nr.100/2001 se completează cu art.18², se propune revizuirea numerotării acestuia, deoarece actul normativ în vigoare nu conţine art.18¹.

8. Referitor la modificările propuse la art.I pct.26 din proiect, care vizează art.22 alin.(3), remarcăm că redacţia în vigoare a acestui alineat permite ca naşterea să fie declarată şi de alte persoane decât părinţii copilului. Considerăm necesară menţinerea acestei opţiuni pentru clarificarea şi consolidarea regimului juridic aplicabil declaraţiilor de naştere făcute de persoane care nu sunt părinţi ai copilului. Or, în practică, există situaţii în care declaraţia de naştere poate fi făcută de un reprezentant legal, tutore sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această formalitate în numele părinţilor.

9. La pct.29 se va revedea cuprinsul alin.(1) al art.25, în vederea corelării conţinutului acestuia cu denumirea propusă. Astfel, cuvintele "Întocmirea actului de naştere al" din alin.(1) urmează a fi substituit cu cuvintele "înregistrarea naşterii".

10. La art.I pct.31 din proiect, ţinem să remarcăm că, în forma în care sunt redate de către autor prevederile art.27 alin.(5), acestea nu reflectă situaţia în care are loc decesul nou-născutului în prima săptămână după naştere. În această ordine de idei, pentru menţinerea consecutivităţii logice a evenimentelor de stare civilă, se recomandă completarea proiectului de lege cu o prevedere referitoare la faptul că în cazul sus-menţionat, înregistrarea decesului trebuie să fie precedată de înregistrarea naşterii. Mai mult ca atât, redacţia propusă la art.27 alin.(5) este în concordanţă cu dispoziţiile art.56 alin.(2) din proiect, care deja prevede că, în cazul în care se declară decesul unui copil, a cărui naştere nu a fost declarată în termenele prevăzute de lege, autoritatea competentă va înregistra mai întâi naşterea, iar apoi decesul."

Aceste prevederi confirmă că naşterea trebuie să fie înregistrată anterior decesului, pentru a exista o cronologie a evenimentelor de stare civilă.

Având în vedere cele expuse, propunem ca art.27 alin.(5) să fie expus în următoarea redacţie:

"(5) Conducătorul instituţiei medico-sanitare în care s-a produs naşterea şi s-a constatat faptul naşterii copilului mort sau, după caz, s-a constatat faptul decesului nou- născutului în prima săptămână după naştere, este obligat în termen de 3 zile de la data constatării faptelor respective, să notifice Agenţia Servicii Publice despre faptul naşterii copilului mort sau, după caz, al naşterii şi al decesului."

11. La pct.38, care conţine modificări pentru art.34, considerăm necesară completarea prevederilor, prin introducerea obligaţiei de a anexa, după caz, şi decizia privind reducerea vârstei matrimoniale, acolo unde este cazul, în condiţiile art.14 din Codul familiei nr.1316/2000. Or, similar modului de solicitare a dovezilor privind desfacerea sau încetarea unei căsătorii anterioare, este firesc ca şi decizia privind reducerea vârstei matrimoniale să fie inclusă în lista documentelor necesare, deoarece aceasta îndeplineşte un rol esenţial, şi anume confirmarea capacităţii de a încheia căsătoria.

12. La pct.45, în partea ce se referă la art.41 alin.(2) pct.1) şi 2), se sugerează substituirea cuvintelor "declaraţia" cu cuvintele "cererea", or, pornind de la raţionamentul prevederilor pct.1 din proiect, autorul are intenţia de a substitui cuvântul "declaraţie" cu cuvântul "cerere".

13. Cu referire la pct.47, modificările propuse la art.43 alin.(2) necesită a fi revizuite în partea ce vizează expunerea, prin intermediul mandatului avocatului, a acordului pentru desfacerea căsătoriei. În acest sens, menţionăm că mandatul avocatului nu este un document notarial, ci un contract de reprezentare între client şi avocat. Or, potrivit art.60 alin.(2) din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură, mandatul avocatului este o împuternicire profesională şi conferă dreptul de reprezentare în proces, dar, în cazul unor acte cu caracter personal, cum este acordul de divorţ, legea cere o formă specială de procură autentificată notarial, pentru a garanta că voinţa soţului este reală şi liber exprimată.

În urma celor expuse, prevederile "sau mandatul avocatului" urmează a fi excluse din proiect.

14. Pct.49 din proiect expune în redacţie nouă art.45 după cum urmează:

"(45) Agenţia Servicii Publice înregistrează divorţul din oficiu, în temeiul hotărârii judecătoreşti privind desfacerea căsătoriei, în termen de 3 zile, cu condiţia atestării înregistrării căsătoriei desfăcute. În condiţiile atestării lipsei actului de căsătorie în fondurile arhivistice ale Agenţiei Servicii Publice, înregistrarea divorţului în temeiul hotărârii judecătoreşti privind desfacerea căsătoriei este posibilă doar după reconstituirea actului de căsătorie pierdut sau recunoaşterea şi înscrierea căsătoriei înregistrate în străinătate." Aceste reglementări contravin art.120 din Legea Supremă, care prevede caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti. În primul rând, condiţionarea înregistrării divorţului, care are la bază o hotărâre judecătorească de desfacere a căsătoriei, de atestarea existenţei actului de căsătorie în registrele Agenţiei Servicii Publice echivalează, în fapt, cu o suspendare a executării hotărârii instanţei până la reconstituirea actului de stare civilă (sau, după caz, până la finalizarea recunoaşterii şi înscrierii căsătoriei înregistrate în străinătate). Or, o asemenea abordare este problematică din punct de vedere juridic, întrucât o hotărâre judecătorească definitivă produce efecte obligatorii şi executorii, iar în cazul divorţului, instanţa de judecată constată şi dispune încetarea raportului de căsătorie. De asemenea, trebuie reţinut că, în procesul de examinare a cererii de divorţ, instanţa a examinat şi a admis suficiente probe privind existenţa căsătoriei, iar hotărârea emisă reflectă deja o constatare juridică a existenţei căsătoriei care se desface.

În plus, această prevedere aduce atingere directă şi intereselor legitime ale cetăţenilor, care rămân, practic, în imposibilitatea de a beneficia de efectele divorţului dispus de instanţa de judecată, întrucât divorţul nu va putea fi înregistrat în temeiul hotărârii judecătoreşti, fără parcurgerea unei proceduri suplimentare, imprevizibile ca durată şi complexitate.

Prin urmare, este inadmisibil ca Agenţia Servicii Publice să refuze înregistrarea unui divorţ pronunţat de instanţă pe motivul lipsei unui act din arhiva sa, ignorând astfel caracterul definitiv, executoriu şi obligatoriu al hotărârii judecătoreşti.

În lumina celor expuse, prevederile art.45, în redacţia propusă, nu pot fi susţinute, fiind necesară revizuirea acestora, astfel încât înregistrarea divorţului să se facă în temeiul hotărârii judecătoreşti, fără anumite condiţionalităţi.

Totodată, menţinerea acestor prevederi contravine prevederilor noului alin.(3) propus la art.59.

Având în vedere că scopul proiectului este digitalizarea serviciilor publice, considerăm relevantă expunerea art.45 în următoarea redacţie, pentru claritatea şi predictibilitatea normei:

"Articolul 45. Înregistrarea divorţului în baza

hotărârii judecătoreşti

Agenţia Servicii Publice înregistrează divorţul din oficiu, în termen de 3 zile de la data furnizării informaţiei din hotărârea instanţei judecătoreşti, prin intermediul sistemelor informaţionale de stat sau, după caz, de la data recepţionării de către subdiviziunea teritorială a Agenţiei Servicii Publice din raza teritorială a instanţei judecătoreşti a copiei autentificate a hotărârii respective."

15. Referitor la pct.63, la art.60, atât în denumirea articolului, cât şi în conţinutul acestuia, cuvintele "faptele de stare civilă", la orice formă gramaticală, urmează a fi substituite cu cuvintele "evenimentele de stare civilă", la forma gramaticală corespunzătoare.

În acest sens, menţionăm că naşterea şi decesul sunt evenimente de stare civilă care se produc independent de voinţa persoanei. Deşi autorul proiectului a evidenţiat această delimitare clară între "faptele" şi "evenimentele" de stare civilă, în nota de fundamentare, pentru coerenţa terminologică şi logică a actului normativ, se recomandă păstrarea acestei distincţii şi în proiectul de lege.

16. La pct.64, intervenţia propusă pentru art.61 necesită a fi revizuită, fiindcă nu este clară intenţia autorului de abrogare sau modificare a articolului respectiv.

17. Referitor la pct.65, se recomandă completarea art.62 cu un temei suplimentar pentru declararea nulităţii actului sau documentului de stare civilă, după cum urmează: "sunt identificate două acte de stare civilă referitoare la acelaşi fapt sau eveniment, dintre care cel puţin unul a fost întocmit în temeiul unei hotărâri judecătoreşti."

În susţinerea acestei propuneri, menţionăm că în procesul de elaborare a proiectului, actorii interesaţi, inclusiv Agenţia Servicii Publice, ne-au semnalat aspectele problematice întâlnite în practică, în special în situaţiile în care sunt identificate două acte de stare civilă referitoare la acelaşi fapt sau eveniment. Omiterea acestui temei juridic de nulitate ar conduce la menţinerea formală a ambelor documente, generând astfel existenţa unor înregistrări contradictorii în registrele de stare civilă.

Prin urmare, completarea propusă este necesară pentru asigurarea clarităţii şi corectitudinii procesului de evidenţă a faptelor şi evenimentelor de stare civilă şi pentru prevenirea situaţiilor juridice conflictuale ce decurg din existenţa unor acte duble referitoare la acelaşi fapt sau eveniment de stare civilă, mai ales în cazurile în care actele respective sunt datate diferit.

În contextul acestei propuneri, se impune şi o intervenţie corespunzătoare la art.63 alin.(1) de la pct.65, prin care competenţa de a anula actele sau documentele de stare civilă în cazul menţionat supra să fie atribuită expres instanţei de judecată.

18. La pct.65, la art.63 alin.(1), textul "art.50 alin.(1)" urmează a fi substituit cu textul "art.62 alin.(1)", căci trimiterea este eronată, ţinând cont de recomandările expuse la punctul precedent.

19. În virtutea faptului că proiectul de act normativ intervine cu o serie de modificări atât de ordin terminologic, cât şi de excludere a principiului teritorialităţii solicitării înregistrării faptelor şi evenimentelor de stare civilă, se impune necesitatea de a revizui art.66 din Legea nr.100/2001, pentru asigurarea unei concordanţe cu celelalte modificări. Adiţional reiterăm că, în cadrul discuţiilor grupului de lucru, Agenţia Servicii Publice a semnalat dificultăţile şi situaţiile problematice întâlnite în practică, subliniind necesitatea introducerii unor temeiuri suplimentare privind modificarea, rectificarea sau completarea actului de stare civilă, pentru a asigura un cadru legal clar, adaptat realităţilor practice şi pentru a facilita corectitudinea şi exactitatea înregistrărilor din actele de stare civilă, prevederi care au fost susţinute în procesul de consultare publică.

În acest sens, se propune completarea proiectului după pct.66 cu un punct nou, cu următorul cuprins:

"67. Articolul 66:

la alineatul (1) cuvintele "organul de stare civilă de la domiciliul solicitantului" se substituie cu cuvintele "Agenţia Servicii Publice";

la alineatul (2):

cuvintele "Organul de stare civilă" se substituie cu cuvintele "Agenţia Servicii Publice";

la litera b) cuvintele "la întocmirea actului" se substituie cu cuvintele "la înregistrarea faptului sau evenimentului";

se completează cu literele d)-i) cu următorul cuprins:

"d) se solicită excluderea datelor despre tată, înscrise la cererea mamei, în lipsa documentelor ce confirmă paternitatea";

e) se solicită excluderea datelor despre tată, prin înlăturarea prezumţiei de paternitate a soţului/fostului soţ al mamei copilului;

f) în actul de stare civilă se atestă înscrierea numelui şi/sau prenumelui în formă ortografică greşită sau, după caz, în forma arhaică, populară sau hipocoristică;

g) se solicită modificarea formei de scriere a numelui de provenienţă străină;

h) se solicită înscrierea în actul de naştere a apartenenţei etnice, declarate pe propria răspundere;"

i) a fost modificat sau anulat actul de stare civilă ori documentul care a constituit temeiul înregistrării respective;

j) este necesară înregistrarea unei menţiuni.

la alineatul (4), cuvintele "Agenţia Servicii Publice" se substituie cu cuvântul "Guvern".

20. Suplimentar celor expuse, este necesară modificarea art.67, 69, 70 şi 71, în scopul asigurării unei concordanţe cu modificările conceptuale şi terminologice din proiect, pentru a nu crea incoerenţă şi interpretări confuze. Subsecvent, ţinând cont că art.72 din Legea nr.100/2001 privind actele de stare civilă se propune a fi abrogat, în contextul abrogării capitolelor V-IX, suma de 257,5 mii de lei, planificată în bugetul Cancelariei de Stat pentru compensarea cheltuielilor legate de confecţionarea formularelor şi certificatelor de starea civilă, urmează a fi exclusă din CBTM pentru anii 2026-2028.

II. Modificările propuse pentru alte acte normative

(Codul familiei, Codul civil, Codul de procedură civilă ş.a.)

21. Se recomandă revizuirea formulărilor care fac referire la denumirea Legii nr.100/2001 privind actele de stare civilă, în vederea utilizării uniforme şi corecte a denumirii actului normativ (de exemplu: la art.II. pct.6 este indicată "Legea cu privire la actele de stare civilă"; la art.II. pct.16 este indicată "Legea privind la actele de stare civilă"; la art.III. pct.2 – "Legii cu privire la actele de stare civilă"; la art.IV pct.4 şi 5 – "legii privind actele de stare civilă" etc.).

22. Referitor la modificările propuse în art.II pentru Codul familiei nr.1316/2000, în special pct.7, ce vizează art.14 alin.(2), care prevede că reducerea vârstei matrimoniale se admite cu acordul părinţilor, considerăm necesară clarificarea regimului juridic aplicabil în situaţiile în care minorul are doar un singur părinte. Instituirea condiţiei acordului ambilor părinţi urmăreşte obţinerea unui consens familial extins şi o decizie echilibrată în privinţa unui pas important precum căsătoria. Totodată însă, formularea propusă poate genera ambiguităţi în practică, în special în cazul în care copilul are doar un singur părinte. În lipsa unei reglementări clare, există riscul ca cererile de autorizare a căsătoriei minorului să fie respinse pe motivul neprezentării "acordului ambilor părinţi", în condiţiile în care acest lucru, de facto, este imposibil.

Prin urmare, propunem ca la alin.(2) al art.14, după textul "minorului," să se introducă textul "cu excepţia cazului în care minorul are doar un părinte,".

În această ordine de idei, se impune necesitatea de a revizui şi intervenţia propusă pentru art.41 alin.(2) lit.b) de la pct.16 din proiect, şi anume substituirea cuvântului "părintelui" cu textul "părinţilor, cu excepţia cazului în care minorul are doar un părinte".

23. La pct.21 din proiect, pentru o expunere mai coerentă, se propune ca art.47 alin.(1) să aibă următorul cuprins:

"(1) Provenienţa copilului de la mamă (maternitatea) se stabileşte în baza datelor înregistrării constatării medicale a naşterii copilului de la o anumită femeie într-o instituţie medico-sanitară."

24. Referitor la modificările propuse în art.III pentru Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, şi anume art.170 alin.(3), care prevede că "procedura de înregistrare a faptelor şi evenimentelor de stare civilă, de eliberare a documentelor de stare civilă, modul de modificare şi reconstituire a actelor de stare civilă, precum şi termenele de păstrare a acestora, procedura de anulare şi recunoaştere a nulităţii actelor de stare civilă se stabilesc prin acte normative", considerăm necesară o clarificare suplimentară privind nivelul de reglementare. Cuvintele "acte normative" au un caracter generic, de la legi şi hotărâri ale Guvernului, până la actele normative emise de autorităţile administrative, inclusiv Agenţia Servicii Publice.

În acest context, utilizarea termenului "acte normative" poate crea incertitudine juridică în ceea ce priveşte forţa juridică a reglementărilor aplicabile acestui domeniu, care este de o importanţă majoră. Pentru a asigura stabilitatea, claritatea şi ierarhia reglementărilor, considerăm că procedura privind anularea, recunoaşterea nulităţii, modificarea, reconstituirea şi păstrarea actelor de stare civilă ar trebui reglementată prin hotărâre a Guvernului.

Prin urmare, se propune, la art.170 alin.(3), substituirea cuvintelor "prin acte normative" cu cuvintele "de Guvern".

25. Referitor la art.V, prin care se operează modificări şi completări la Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală, menţionăm că, pe lângă faptul delegării de noi competenţe pentru autorităţile administraţiei publice locale, la art.29, în partea ce ţine de atribuţiile primarului, la litera j) se propune substituirea cuvintelor "funcţionarea serviciului stare civilă" cu cuvintele "condiţiile pentru înregistrarea faptelor şi evenimentelor de stare civilă". Astfel, modificarea în cauză creează confuzie, în sensul că se percepe ca trecerea de la existenţa unei competenţe ale primarului la asigurarea unor condiţii tehnice pentru înregistrarea faptelor şi evenimentelor.

De altfel, într-adevăr, sarcina de înregistrare a faptelor şi evenimentelor de stare civilă se pun în seama secretarului consiliului local (înregistrarea naşterii, căsătoriei şi decesului), prin completarea la art.39 alin.(1) cu lit.s).

26. Referitor la modificările propuse la Legea nr.242/2010 cu privire la taxele consulare, este important de menţionat că autorii proiectului propun, la pct.3 din proiect, excluderea cuvintelor "act de stare civilă" din anexa nr.1. Această modificare presupune că serviciile respective vor fi prestate gratuit de către misiunile diplomatice şi/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova.

Totuşi, trebuie subliniat că prestarea acestor servicii implică inevitabil anumite costuri administrative şi operaţionale. În acest context, excluderea taxei consulare pentru "actele de stare civilă" va duce la diminuarea veniturilor colectate în bugetul de stat, ceea ce constituie un impact bugetar direct. În conformitate cu prevederile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, orice proiect de act normativ care generează influenţe asupra bugetului public trebuie să fie însoţit de o notă de fundamentare detaliată. Aceasta trebuie să includă explicit informaţii privind veniturile ratate sau generate în baza noilor reglementări propuse. Prin urmare, este necesar ca autorii proiectului să reflecte acest impact bugetar în nota de fundamentare, conform cerinţelor legale, pentru a asigura transparenţa procesului legislativ şi efectelor financiare ale modificărilor propuse.

27. În contextul propunerii expuse supra, la punctul privind înregistrarea căsătoriei, apare necesitatea de a interveni cu modificări în Legea nr.246/2018 privind procedura notarială, după cum urmează:

"La articolul 11, alineatul (1) se completează cu litera q¹) cu următorul cuprins: q¹) înregistrarea căsătoriei";

"Se completează cu articolul 40¹ cu următorul cuprins:

"Articolul 40¹. Înregistrarea căsătoriei

(1) Căsătoria se înregistrează în temeiul cererii depuse de către viitorii soţi la orice notar.

(2) Procedura de înregistrare a căsătoriei este reglementată de Legea nr.100/2011 cu privire la actele de stare civilă şi Codul familiei."

28. Potrivit art.X, acesta prevede că legea urmează să intre în vigoare la data de 1 septembrie 2025, iar în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Guvernul urmează să aducă în concordanţă cadrul normativ subsecvent şi să adopte actele necesare pentru executarea legii. Totuşi, termenul propus este insuficient pentru a asigura o implementare eficientă şi coerentă a noilor prevederi. Proiectul de lege conţine o serie de modificări substanţiale, inclusiv de natură conceptuală, care vor necesita atât elaborarea proiectelor de modificare a actelor normative subordonate legii, cât şi adaptări instituţionale, pregătirea personalului implicat, precum şi familiarizarea societăţii cu noile prevederi.

Or, în cazul intrării în vigoare a noilor prevederi în termen atât de restrâns, există riscul apariţiei blocajelor administrative, al aplicării incorecte sau neuniforme a noilor prevederi, precum şi al dificultăţilor în familiarizarea autorităţilor şi beneficiarilor cu noile reguli.

În acest context, conform opiniei mai multor autorităţi avizatoare la acest proiect de lege, se recomandă ca termenul de intrare în vigoare să fie extins la cel puţin 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, iar în termen de 6 luni de la data publicării, Guvernul să întreprindă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a legii. Această abordare va permite o tranziţie mai etapizată, va asigura respectarea coerenţei legislative şi evitarea disfuncţionalităţilor instituţionale, oferind tuturor actorilor implicaţi timpul necesar pentru familiarizare şi adaptare.

29. Cu referire la art.XI, menţionăm că numerotarea alineatelor necesită ajustare, astfel încât să se respecte consecutivitatea logică şi formală a acestora.

Totodată, prevederile alin.(5) lit.d) sunt inoportune, or, conform art.7 din proiectul de lege, în noua redacţie a art.7 din Legea nr.100/2001 va fi prevăzut expres că, în baza actelor de stare civilă, se eliberează extrase de pe actele de stare civilă.

În acest context, norma prevăzută la alin.(5) lit.d) este inutilă, deoarece reiterează o reglementare deja prevăzută expres în lege. Prin urmare, menţinerea acestui alineat va crea suprapuneri normative şi poate genera confuzii în aplicare.

Referitor la alin.(5) lit.b) (care, conform renumerotării corecte, ar urma să fie alineatul (6) lit.b)), nu este clară necesitatea includerii acestei prevederi în dispoziţiile tranzitorii. Competenţa Agenţiei Servicii Publice de a înregistra căsătoriile este deja reglementată expres în textul legii, iar reiterarea acesteia în dispoziţiile tranzitorii este inutilă. Totodată, având în vedere modificările propuse privind competenţele autorităţilor abilitate să înregistreze faptele şi evenimentele de stare civilă, propunem alin.(6) lit.b) în următoarea redacţie:

"b) în cazul cererilor de înregistrare a căsătoriilor, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi, notarii şi misiunile diplomatice şi/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova, vor asigura înregistrarea solemnă a căsătoriilor. Declaraţia semnată olograf de către soţi şi autentificată cu semnătură electronică de către reprezentantul autorităţii abilitate să înregistreze căsătoria, se transmite Agenţiei Servicii Publice pentru înregistrarea căsătoriei."

Ţinând cont de cele expuse, Guvernul comunică susţinerea, de principiu, a proiectului de lege, cu luarea în considerare a recomandărilor şi observaţiilor de ajustare.