BIZLEXLegislația Republicii Moldova
RURO
Favorite
Acasă›Documente
Cuprins
Documente

Decizia protocolară nr.50.23/11.12.2024 \rAviz la proiectul de lege privind protecţia animalelor

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
11.12.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege privind protecţia animalelor

nr. 50.23  din  11.12.2024

 (în vigoare 12.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 516-518 art. 26 din 12.12.2024

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 11 decembrie 2024

Decizia protocolară nr.50.23/2024

PRIM-MINISTRU  Dorin RECEAN

Guvernul a examinat proiectul de lege privind protecţia animalelor, înaintat cu titlul de iniţiativă legislativă (nr.189 din 19 iunie 2023) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Obiectul de reglementare a proiectului de lege are valoare pentru societatea civilă din Republica Moldova. Importanţa şi complexitatea subiectului abordat în proiectul de lege sunt accentuate şi de iniţiativele recente multiple de promovare a unor proiecte de acte normative de către reprezentanţii societăţii civile, ai organizaţiilor obşteşti şi de către deputaţi, având acelaşi obiect de reglementare – protecţia animalelor.

Potrivit notei informative la proiectul de lege privind protecţia animalelor, în Republica Moldova nu există o abordare integră şi uniformă care să ofere perspective de reglementare bazate pe anumite standarde în domeniul asigurării bunăstării animalelor şi să determine modalităţile de intervenţie în cazul gestionării populaţiilor de animale fără stăpân. Deşi legislaţia penală şi contravenţională prevede sancţiuni pentru actele de cruzime faţă de animale, cadrul normativ primar privind protecţia animalelor împotriva cruzimii, a provocării ilegale intenţionate a durerii, a suferinţei sau a decesului animalelor, stabilirea clară a atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în domeniul protecţiei animalelor, identificarea cerinţelor pentru întreţinerea şi utilizarea animalelor, inclusiv a celor de companie, lipseşte. Raţionamentele expuse de iniţiator în notă reflectă motivul emiterii actului normativ şi cerinţele care au impus intervenţia normativă.

La art.1 se propune ca legea respectivă să stabilească cadrul normativ privind protecţia animalelor. De asemenea, se consideră necesară ajustarea obiectului de reglementare prin definirea doar a animalelor de companie, excluzând respectiv noţiunea de "animale".

În acelaşi timp, se notează că în contextul armonizării legislaţiei, Republica Moldova a preluat un şir de acte comunitare care au ca obiect de reglementare "bunăstarea animalelor". Or, unele prevederi ale proiectului pot avea repercusiuni asupra normelor preluate din Uniunea Europeană.

Cu referire la reglementările privind animalele sălbatice, menţionăm prevederile Legii regnului animal nr.439/1995, inclusiv prevederile Legii grădinilor zoologice nr.136/2007, care transpune Directiva 1999/22/CE privind deţinerea animalelor sălbatice în grădini zoologice.

În contextul celor expuse, evidenţiem faptul că este necesar a fi revăzut şi domeniul de aplicare şi, din punct de vedere conceptual, tot textul proiectului prin prisma obiectului de reglementare – animalele de companie şi animalele fără stăpân.

La art.2 alin.(1), lit.c) dublează norma cuprinsă la lit.b) a aceluiaşi alineat, motiv pentru care se va exclude. Alin.(4) este lipsit de densitate normativă şi, respectiv, se va exclude.

În denumirea art.3, formulat "Principiile de bază" se va examina oportunitatea cuvintelor "de bază" în contextul în care "principiul", potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, semnifică "un element fundamental, o idee de bază pe care se întemeiază o teorie ştiinţifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită".

La art.3 nu este clară aplicabilitatea principiului egalităţii asupra animalelor în măsura în care autorul defineşte animalele ca fiind obiecte biologice. Totodată, se observă că din perspectiva dreptului civil, penal, contravenţional şi administrativ, doar persoanele fizice şi persoanele juridice sunt titulare de drepturi şi obligaţii. De asemenea, potrivit art.24 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova, statutul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Or, animalele nu se încadrează nici în noţiunea de persoană fizică, nici în cea de persoană juridică, astfel că prin lege nu pot fi recunoscute pentru acestea anumite drepturi şi garanţii. Prin urmare, autorul proiectului urmează să revizuiască prevederile articolului menţionat şi conex art.11 din proiectul de lege.

La art.4 noţiunile urmează a fi expuse în ordinea alfabetică. Totodată, în primul enunţ, textul "se definesc următoarele noţiuni:" se va substitui cu textul "următoarele noţiuni semnifică:"

La noţiunea "abandon", după cuvântul "medical" se introduce cuvântul "veterinar".

La noţiunea de "activitate educaţională şi recreativă asistată de animale" se recomandă a fi excluse cuvintele "şi autorizaţi" or, această sintagmă presupune instituirea şi eliberarea unui act permisiv care nu se regăseşte în tot cuprinsul proiectului şi nici în anexa nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Din altă perspectivă, autorii proiectului nu au argumentat necesitatea autorizării specialiştilor sau voluntarilor care vor desfăşura activitatea educaţională şi recreativă asistată de animale. Astfel, se propune ca specialiştilor sau voluntarilor în cauză să li se permită activitatea educaţională şi recreativă asistată de animale, în limitele instruirilor de care vor beneficia.

La noţiunea "azil", cuvintele "şi la adoptarea ulterioară a acestora" sunt excedente, motiv pentru care se vor exclude.

Se menţionează că exprimarea prin abrevieri (prescurtări) a unor denumiri sau termeni se poate face numai după explicarea acestora în text, la prima folosire (art.54 alin.(1) lit.i) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative). Se va vedea, în acest sens, abrevierea "CÎTA" din noţiunea de "adopţie" şi în alte cazuri similare.

În conformitate cu Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, animalele nu sunt lucruri. Totodată, potrivit art.2 din Legea nr.211/2017 privind protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice, animalul este considerat un organism biologic organizat, mono sau pluricelular, înzestrat cu anumite facultăţi specifice fiecărei specii în parte, încadrat taxonomic în Regnum Animalia. Se recomandă aducerea în conformitate a noţiunii de "animal" din proiect cu noţiunea din Legea nr.211/2017 privind protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice. În plus, este îndoielnică simpla atribuire a animalelor la categoria "obiecte", în contextul în care se militează pentru protecţia drepturilor acestora.

La noţiunea "eutanasie", textul noţiunii se va substitui cu textul "provocarea umană a morţii precoce a unui animal realizată printr-o metodă aprobată de Colegiul Medicilor Veterinari din Republica Moldova, care produce inconştienţă rapidă şi moarte ulterioară fără semne de durere sau suferinţă".

La noţiunea "capturarea animalelor", se propune completarea noţiunii în cauză cu cuvintele "or eutanasie", în contextul în care pot fi situaţii când animalul (fără stăpân sau sălbatic) va trebui capturat pentru a fi eutanasiat, în vederea curmării suferinţei acestuia. Suplimentar, cuvintele "clinica veterinară" se substituie cu cuvintele "instituţiile de acordare a serviciilor medicale veterinare".

La noţiunea "cruzime faţă de animale", pentru conferirea unui caracter normativ (dispozitiv) normei, se recomandă excluderea parantezelor, iar textul "alte acţiuni), incitarea unui animal împotriva altuia şi lăsând animalele în voia lor precum şi încălcarea prevederilor care se referă la bunăstarea animalelor şi la art.42" se va substitui cu textul "şi alte acţiuni prevăzute la art.42".

La noţiunea "înregistrare în SIA "RAC", urmează a se face o clarificare privind instituţia care va elibera carnetul de sănătate sau paşaportul animalului de companie, ba mai mult, nu este clar care din actele precitate urmează a fi eliberate sau dacă vor fi eliberate ambele acte.

Prevederea în proiect a noţiunii de "menajerii ambulante" nu este clară, în contextul în care, potrivit art.42 alin.(2) lit.a) din proiect, este prevăzut faptul că se interzice cruzimea faţă de animale, manifestată prin utilizarea animalelor sălbatice vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.

La noţiunea: "Programul naţional privind reglementarea efectivului animalelor fără stăpân (Program naţional REAFS)" se propune substituirea cuvântului "politic" cu cuvintele "de politici publice".

La noţiunea "program privind captarea, sterilizarea, vaccinarea şi eliberarea (CSVE)". Potrivit acestui program şi unui număr de articole din proiect stabilite în contextul implementării programului respectiv, proiectul prevede eliberarea animalelor fără stăpân după capturarea lor în "habitatul natural" (sau la locul capturării) ceea ce, în conformitate cu art.42 alin.(3) şi lit.b) din proiect "nu constituie tratarea cu cruzime faţă de animale"). În acelaşi art.4 din proiect se oferă o definiţie a "cruzimii faţă de animale, care afirmă că: "tratarea cu cruzime faţă de animale este ... lăsarea animalelor în voia lor...". Astfel, ca urmare a eliberării unui animal după captare, la expirarea perioadei de carantină de 14 zile (în conformitate cu art.29 alin.(9) din proiect), acesta este lăsat în voia lui, sortit să existe fără îngrijire sistematică şi hrănirea adecvată, în condiţii care nu se încadrează în "cadrul juridic" stabilit de proiect ("bunăstarea animalelor"). În plus, pentru starea animalului şi acţiunile acestuia (atacuri, muşcături, cauzarea de daune) nu exista nici o prevedere pentru responsabilitatea nimănui (contrazicere cu principiul de baza - principiul responsabilităţii). În legătură cu cele expuse, se propune excluderea din articolele proiectului sintagma "eliberarea animalelor fără stăpân în locurile de capturare (habitat)", înlocuind-o cu sintagma "plasarea într-un adăpost şi/sau adopţie", şi de a desemna programul CSVE ca program CSVAA (capturare, sterilizare, vaccinare, plasare într-un adăpost şi/sau adopţie);

La noţiunea "Secţia teritorială de control şi protecţie a animalelor (în continuare – STCPA)" se propune substituirea cuvintelor "şi abilitată de către consiliul" cu cuvintele "de către autorităţile", substituirea cuvântului "sau" cu textul "sau/şi", precum şi introducerea cuvântului "disponibile" după cuvintele "în limita resurselor financiare". Urmează a fi utilizată terminologia legală pentru denumirea autorităţii publice deliberative a unităţii administrativ-teritoriale, care nu este "consiliul administraţiei publice", precum şi ajustarea sarcinilor delegate la resursele disponibile.

La noţiunea "situaţie de pericol extrem", textul "inclusiv şi cazurile menţionate la art.44 alin.(2)" se va substitui cu textul "inclusiv cazurile indicate la art.44 alin.(2)".

Una din noţiunile definite este "Sistem informaţional automatizat "Registrul animalelor de companie" (SIA RAC)". În acest context, se consideră necesar a fi menţionat că, în temeiul prevederilor art.4 alin.(2) din Legea nr.231/2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor şi în conformitate cu cerinţele art.76 din Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, prin Hotărârea Guvernului nr.70/2015 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al animalelor" (în continuare – SIA RSA) şi, ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr.700/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la ţinerea Registrului de stat al animalelor, a fost instituită o resursă informaţională care se ţine în scopul înregistrării exploataţiilor, animalelor identificate în exploataţiile respective şi evenimentelor care au loc în legătură cu animalele, a deţinătorilor de animale, precum şi a documentelor şi mijloacelor de identificare a animalelor. Pornind de la faptul că funcţiile SIA RAC sunt similare cu cele propuse pentru SIA RSA, referindu-se la înregistrarea, păstrarea şi prelucrarea datelor cu privire la anumite tipuri de animale şi a deţinătorilor acestora, considerăm judicioasă şi oportună dezvoltarea SIA RAC ca un modul funcţional în cadrul SIA RSA, în scopul consolidării sistemelor şi resurselor informaţionale de stat. De altfel, chiar autorul menţionează în fundamentarea economico-financiară din nota informativă la proiectul de lege că Registrul animalelor de companie urmează a fi integrat în cadrul Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al animalelor". Complementar, necesită a fi luată în considerare diferenţierea dintre noţiunile "sistem informaţional" şi "resursă informaţională", definite la art.3 din Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, în sensul în care în cadrul unui sistem informaţional pot fi ţinute mai multe resurse informaţionale sub formă de registre electronice. În sensul celor expuse, în contextul creării în cadrul SIA RSA a unei resurse informaţionale cu denumirea de Registrul animalelor de companie, în art.4 din proiectul de lege, noţiunea "Sistem informaţional automatizat "Registrul animalelor de companie" (SIA RAC)" propunem a fi redată cu următorul cuprins: "Registrul animalelor de companie – resursă informaţională ţinută în Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al animalelor", destinată documentării informaţiilor cu privire la animalele de companie şi la deţinătorii acestora;". Subsecvent, în tot textul proiectului, trimiterile la Sistemul informaţional automatizat "Registrul animalelor de companie" urmează a fi substituite cu noţiunea propusă supra.

Proiectul nu prevede din care surse autorităţile administraţiei publice locale urmează să creeze şi să asigure funcţionalitatea "Centrelor de întreţinere temporară a animalelor" şi a "Secţiilor teritoriale de control şi protecţie a animalelor". Sintagmele "AERAA", "CÎTA", "SIA RAC", "REAFS", "CSVE", "STCPA" şi "TAA" se vor scrie deplin pe tot cuprinsul proiectului sau se va ţine cont de prevederile art.54 alin.(1) lit.i) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Cu titlu general, informăm că actul normativ nu este un dicţionar juridic, fapt pentru care nu este justificată definirea noţiunilor decât în cazul în care la momentul adoptării actului se ştie cu certitudine că un termen este pasibil de mai multe interpretări sau dacă se imprimă un alt sens decât cel uzual şi se optează pentru o anumită interpretare. Suplimentar, se va ţine cont că, având în vedere complexitatea relaţiilor sociale, atribuirea semnificaţiei atotcuprinzătoare a unei noţiuni este practic imposibilă. Astfel, explicarea sensului unor termeni în actele normative determină pericolul nedefinirii exacte a acestora, fapt ce va face dificilă aplicarea actului. Mai mult decât atât, se constată că unele noţiuni sunt reglementate în alte acte normative, cum ar fi Legea nr.231/2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor, Legea nr.211/2017 privind protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice, Hotărârea Guvernului nr.660/2022 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind circulaţia necomercială a animalelor de companie, motiv pentru care apare riscul generării paralelismelor juridice.

La art.5:

- se va exclude numerotarea alineatului unic (obiecţie valabilă pentru toate cazurile similare din proiect: art.6, 7, 11, 18, 19, 47 şi 50);

- la lit.b), sintagma "autorităţi publice" se va reexamina prin prisma Legii nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate;

- lit.c) necesită a fi completată. Suplimentar, cu referire la atribuţia Guvernului în modul prevăzut de proiect (de exemplu, la art.13 "elaborate şi aprobate de Guvern", la art.14 "se elaborează şi se aprobă de Guvern" şi alte situaţii similare), se atenţionează că potrivit art.6 din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern, în realizarea funcţiilor sale, Guvernul aprobă documente de politici şi acte normative;

- lit.e) necesită a fi reformulată în conformitate cu prevederile Legii nr.71/2007 cu privire la registre, care stabilesc competenţele subiecţilor raporturilor juridice în domeniul registrelor. Astfel, se propune redarea alineatului respectiv cu următorul cuprins: "e) asigură finanţarea necesară pentru crearea şi ţinerea Registrului animalelor de companie;".

De ordin conceptual, la capitolul II "Atribuţii şi responsabilităţi", în special la art.6 şi 7, se consideră necesară revizuirea acestora din punctul de vedere al partajării competenţelor (domeniilor de competenţă) şi responsabilităţilor între Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Mediului şi autorităţile implementatoare.

În cadrul analizei, se atestă că potrivit proiectului de lege, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare se propune crearea unui serviciu pentru protecţia animalelor care va fi responsabil de elaborarea politicilor la nivel naţional pentru protecţia animalelor şi a politicii de gestionare a efectivului animalelor fără stăpân. În acest sens, potrivit noii structuri instituţionale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.782/2024 pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului (consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare), se semnalează că Direcţia sănătatea şi bunăstarea animalelor nou instituită va fi responsabilă de elaborarea cadrului normativ naţional privind animalele de companie, prin urmare este inoportună crearea unui serviciu pentru protecţia animalelor de companie în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

La art.6 nu este suficientă stabilirea competenţei de elaborare a actelor normative, fiind necesară şi competenţa de aprobare a respectivelor acte, or, potrivit art.3 alin.(4) lit.b) şi art.16 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, proiectul actului normativ se întocmeşte în temeiul unui act normativ de nivel superior, nu poate depăşi limitele competenţei instituite prin actul de nivel superior şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi dispoziţiilor acestuia. Adiţional, potrivit art.16 din legea citată, autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi autorităţile publice autonome emit sau aprobă, în condiţiile legii, acte normative. Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome sunt emise sau aprobate numai în temeiul şi pentru executarea legilor şi a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului. Actele normative respective se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior pentru executarea cărora se emit sau se aprobă şi nu pot contraveni prevederilor actelor respective. Sub acest aspect se va revizui tot textul proiectului. Suplimentar, la art.6 alin.(1) lit.e), cuvântul "implementează" urmează a fi exclus, deoarece de competenţa autorităţii publice centrale (ministerul) ţine elaborarea politicii statului, iar implementarea acesteia îi revine autorităţii desemnate.

De asemenea, se consideră necesar a fi exclusă lit.h) din art.6, întrucât acesta încalcă principiul separării puterii legislative de cea executivă. Or, Guvernul conducându-se de rolul său de a exercita conducerea generală a administraţiei publice, precum şi de atribuţia de a asigura executarea legii, va determina necesitatea instituirii unor subdiviziuni structurale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale.

La art.7 sunt prevăzute competenţele autorităţii în domeniul protecţiei animalelor (Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor), deşi în conformitate cu prevederile pct.8 subpct. 4) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.548/2018, Inspectoratul realizează funcţia de "3) protecţia florei, faunei şi ariilor naturale protejate". Astfel, în vederea evitării suprapunerii de competenţe şi atribuţii, este necesară revizuirea articolelor respective.

În corelare cu Hotărârea Guvernului nr.700/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la ţinerea Registrului de stat al animalelor, prin care Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor este desemnată în calitate de posesor şi deţinător al SIA RSA, dar şi propunerea din prezentul aviz ce ţine de definiţia noţiunii "Registrul animalelor de companie", potrivit căreia în cadrul respectivei resurse informaţionale se vor documenta deţinătorii animalelor de companie, implicit şi proprietarii de câini care necesită responsabilitate specială, în art.7 alin.(1) lit.g) propunem următorul cuprins: "g) exercită calitatea de posesor şi deţinător al Registrului animalelor de companie".

Prevederile art.8 din proiect, care stabilesc competenţa Ministerului Afacerilor Interne, constituie atribuţii improprii domeniilor de activitate ale Poliţiei şi la acest aspect, în consecinţă, se reliefează riscul ca acestea să fie realizate formal şi subiectiv, întrucât sunt formulate ambiguu. Astfel, se recomandă revizuirea acestora în măsura în care examinarea contravenţiilor prevăzute la art.157 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (Cruzimea faţă de animale), ţine de competenţa mai multor autorităţi. Se va reţine că, atât prevenirea, constatarea, cât şi examinarea faptelor de tratare cu cruzime a animalelor pot fi realizate real şi obiectiv în mare parte doar de către personalul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, angajaţii căreia au cunoştinţe şi abilităţi în domeniul zootehniei şi/sau medicinei veterinare, iar funcţionarii publici cu statut special din cadrul Poliţiei pot să reacţioneze prompt doar la sesizările privind tratarea cu cruzime a animalelor sau în cazul în care viaţa animalelor este în pericol, dar numai în situaţiile în care evenimentul s-a produs după programul de muncă al salariaţilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, iar intervenţia se solicită de urgenţă şi nu suferă amânare. În aceste cazuri, Poliţia doar va constata contravenţia, iar materialele acumulate vor fi expediate spre examinare, după competenţă, pe adresa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, care este autoritatea competentă în domeniul protecţiei animalelor. În acest context, la art.8 din proiect se recomandă reformularea prevederilor de la lit.a) şi excluderea atribuţiilor de la lit.b), c), d) şi e), întrucât acestea constituie activităţi improprii misiunii şi domeniilor de activitate ale Poliţiei.

La art.9 alin.(1) "Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea îndeplinesc următoarele atribuţii", după cuvintele "Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea" se propune a fi introdus textul "din sursele acordate finanţării Programului naţional REAFS, precum şi în limitele resurselor financiare aprobate în acest scop de către consiliul municipal sau raional pe anul bugetar respectiv". Propunerea este întemeiată pe necesitatea ajustării sarcinilor delegate la resursele disponibile.

La alin.(2) "Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi, în limitele resurselor financiare aprobate în acest scop de către consiliul local pe anul bugetar respectiv, îndeplinesc următoarele atribuţii", după cuvintele "Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi" se propune a fi introdus textul "din sursele acordate finanţării Programului naţional REAFS, precum şi".

La alin.(2) lit.c) cuvântul "sunt" se va exclude şi la alin.(3) lit.d), sintagma "relelor tratamente" va avea un alt cuprins.

La alin.(2) lit.e), abrevierile "alin." se vor substitui cu abrevierile "lit.".

Adiţional, se va ţine cont de Hotărârea Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice. Astfel, potrivit pct.9 şi 10 din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, Programul este un document de politici publice pe termen mediu (3-5 ani), care derivă din strategie şi, respectiv, contribuie la implementarea acesteia prin detalierea şi concretizarea acţiunilor ce urmează a fi realizate într-un domeniu sau subdomeniu de activitate. Programul se constituie din partea descriptivă şi din planul de acţiuni. Procedurile şi termenele de raportare se indică în documentul de politici, motiv pentru care nu este judicios a le indica la nivel de lege.

La capitolul III se propune excluderea din titlul capitolului cuvintele "cerinţe pentru".

La art.11 se propune substituirea cuvântului "drepturi" cu cuvântul "garanţii". La alin.(1) lit.e) prevederea urmează a fi reformulată. Nu este corectă expresia "a suferi (…) de suferinţă".

La art.12, titlul articolului va avea următorul cuprins "Drepturile şi obligaţiile deţinătorilor de animale".

Adiţional, textul de la alin.(1) va avea următorul cuprins: "(1) Deţinătorii de animale au următoarele drepturi:", iar textul de la alin.(2) va avea următorul cuprins: "Deţinătorii de animale au următoarele obligaţii:".

La numerotarea art.12 se va ţine cont de art.51 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, potrivit căruia articolul poate fi divizat în alineate, constituite, de regulă, dintr-o singură propoziţie sau frază, prin care se reglementează o dispoziţie specifică ansamblului normelor articolului. Alineatele sunt însemnate succesiv cu numere ordinare, exprimate prin cifre arabe, luate între paranteze rotunde. Alineatul poate fi divizat în litere, care sunt însemnate succesiv cu litere latine mici, urmate de o paranteză. Totodată, alineatele vor cuprinde dispoziţii introductive care vor exprima un gând.

La alin.(2) lit.f), cuvintele "să efectueze vaccinarea anuală" se vor substitui cu cuvintele "să asigure vaccinarea anuală".

La alin.(2) lit.g) cu privire la "competenţa" organizaţiilor necomerciale pentru protecţia animalelor de a participa la controalele efectuate de autorităţile de control şi obligaţia deţinătorului de a prezenta informaţiile, paşaportul sau carnetul de sănătate, certificatul privind vaccinarea şi înregistrarea animalelor organizaţiilor necomerciale pentru protecţia animalelor, această prevedere nu poate fi acceptată în măsura în care cadrul normativ nu prevede dreptul acestor organizaţii de a întreprinde astfel de măsuri şi de a solicita astfel de informaţii, acte.

Subsecvent, alin.(2) se recomandă a fi completat cu lit.m) şi n) cu următorul cuprins:

"m) să întreprindă măsuri sanitare orientate spre asigurarea prevenirii riscurilor de sănătate publică, prin salubrizarea (colectarea şi evacuarea) dejecţiilor după animalele deţinute;

n) să asigure deţinerea animalelor în condiţii în care să prevină orice risc pentru sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor şi pentru mediu."

La art.14, se propune excluderea alin.(5) şi (6) întrucât acestea reglementează circumstanţe minore, care pot fi inserate în actul normativ prevăzut la alin.(8).

La art.15, textul de la alin.(5) se va exclude, deoarece aceste prevederi sunt redactate eronat. Totodată, remarcăm că modul de organizare şi exercitare a profesiei de medic veterinar sunt prevăzute în Legea nr.121/2020 privind organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar.

La art.16 alin.(5) nu este clar care sunt animalele cu agresivitate ereditară şi care structuri vor întocmi lista acestor animale.

Alin. (7) va avea următorul cuprins: "Prin derogare de la prevederile alin.(6), utilizarea sedativelor/tranchilizantelor, este permisă în cazul necesităţii capturării animalului, în timpul transportării animalelor, în cazul tratamentului, cu respectarea prospectelor de utilizare a acestor medicamente."

Alin. (8) va avea următorul cuprins: "Se interzice efectuarea intervenţiilor chirurgicale în scopul modificărilor estetice a exteriorului animalelor".

La art.17 alin.(2):

în conformitate cu pct.13 din Regulamentul cu privire la ţinerea Registrului de stat al animalelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.700/2018, lit.a) va avea următorul cuprins: "a) să furnizeze în cadrul Registrului animalelor de companie datele necesare pentru documentarea informaţiilor cu privire la animalele de companie şi deţinătorii acestora;";

la lit.c) textul " ;de mutat la animalele de companie" nu reflectă ideea cuprinsă la această literă şi, respectiv, necesită a fi exclus. Suplimentar, întru respectarea uzanţelor, cuvântul "specificate" se va substitui cu cuvântul "prevăzute" (obiecţie valabilă pentru tot cuprinsul proiectului de lege);

la lit.d) nu este clar raţionamentul eliberării, deţinerii unui certificat special la întreţinerea şi însoţirea câinilor de rase care necesită o responsabilitate specială, în măsura în care aceşti câini sunt reglementaţi prin dispoziţiile cuprinse la anexa nr.1 şi nr.2 din proiectul de lege. Este imperios a stabili instituţia de stat care va elibera "certificatul special la întreţinerea câinilor de rase, care necesită o responsabilitate specială". Totodată, prin prisma art.3 din proiect, la tratarea şi întreţinerea tuturor animalelor omul este responsabil de viaţa şi bunăstarea acestora. Se constată, de asemenea, că cuvintele "responsabilitate specială", nu sunt explicate de cadrul normativ şi, prin urmare, nu este clar la ce se referă caracterul special al responsabilităţii;

lit. e), cuvântul "pedigree" se va substitui cu textul "documentul care atestă genealogia rasei (pedigri)", pentru a corespunde rigorilor statuate la lit.e) alin.(1) art.54 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, conform căreia se interzice folosirea neologismelor dacă există sinonime de largă răspândire; în cazul în care se impune folosirea unor termeni şi expresii din alte limbi, se indică, după caz, corespondentul acestora în limba română. Totodată, textul "care necesită responsabilităţi speciale" se va substitui cu textul "câinii de rasă potenţial periculoşi interzişi pentru creştere şi reproducere", lista cărora este prevăzută în anexa nr.2 la proiect;

lit. i) poartă un caracter declarativ, lipsit de precizie, de aceea sugerăm să se indice expres drepturile persoanelor care locuiesc în condominiu, spaţii folosite în comun în privinţa cărora se instituie obligaţia deţinătorilor de animale de companie de a fi respectate;

cu referire la lit.h), potrivit căreia deţinătorul este obligat să colecteze dejecţiile după animalele deţinute în locurile şi spaţiile publice, cu excepţia câinilor utilitari, atenţionăm asupra faptului că legislaţia contravenţională nu exceptează de la conduita obligatorie a subiectului de a nu omite colectarea deşeurilor provenite de la animalul plimbat în spaţiul public, fără excepţie.

La art.18, în scopul evitării unor confuzii de interpretare a normei juridice, subpct. 2) va avea următorul cuprins: "2) acces gratuit la funcţionalităţile necesare furnizării datelor în cadrul Registrului animalelor de companie";

la subpct. 3), cuvântul "liber" se va substitui cu cuvântul "gratuit".

La art.19, după cuvântul "Deţinătorilor" se vor introduce cuvintele "de animale de companie". Totodată, observăm că "vânzarea" reprezintă, din perspectiva normelor civile, o formă de "înstrăinare". Prin urmare, se propune păstrarea doar a unuia din termenii menţionaţi.

La art.20, se va revedea cuvântul "psihotropice" în conformitate cu Legea nr.382/1999 cu privire la circulaţia substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor. Totodată, se remarcă că legislaţia nu prevede lipsirea de capacitate de exerciţiu. În condiţiile Codului civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, în privinţa persoanei fizice care, în urma unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu poate, în mod deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa poate fi instituită, prin hotărâre judecătorească, măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei (art.32 alin.(1) din Cod).

Alin. (3) prevede că însoţirea câinilor de rase specificate la anexa nr.1 şi nr.2 este interzisă în lipsa unui Certificat special". Este necesar a se specifica instituţia care eliberează un asemenea certificat.

La art.21, alin.(2) va avea următorul cuprins: "Transportarea animalului de companie în afara localităţii este permisă numai cu deţinerea carnetului de sănătate sau a paşaportului pentru animale de companie".

La alin.(3), ideea interzicerii transportării câinilor în transportul public fără lesă dublează prevederile alin.(1) al aceluiaşi articol. Totodată, la alin.(3) se consideră excedent cuvântul "urban".

În temeiul art.22 alin.(1), potrivit căruia lista câinilor de rase care necesită o responsabilitate specială sunt prevăzute la anexa nr.1 şi în lista raselor de câini potenţial periculoşi interzise pentru creşterea şi reproducere, prevăzute în anexa nr.2, se va reexamina suplimentar condiţionalitatea transportării în transportul public a acestor rase de câini cu lesă şi botniţă.

Mai mult decât atât, în condiţiile în care anexa nr.2 stabileşte Lista raselor de câini potenţial periculoşi interzise pentru creştere şi reproducere, art.22 impune condiţii la întreţinerea şi creşterea câinilor de rase care necesită o responsabilitate specială.

La art.23, textul "Câinii pisicile, iepurii, dihorii domestici şi animalele exotice" se va substitui cu cuvintele "Animalele de companie", corespunzător obiectului de reglementare menţionat în cuprinsul denumirii art.23.

Alin. (1) este susceptibil de interpretări multiple, deoarece conţine prevederi incerte, care vin în contradicţie cu principiul previzibilităţii normei juridice şi ar putea duce la unele interpretări extensive sau diferite. Astfel, alineatul se va reformula în vederea conferirii normei unui caracter cert şi clar. Suplimentar se va completa cu termenul în care animalele sunt înregistrate în Sistemul informaţional automatizat "Registrul animalelor de companie".

Totodată, observăm că noţiunea de "animale exotice" cuprinde şi peştii. Astfel, urmează a se analiza dacă este posibil de realizat, din punct de vedere tehnic, identificarea acestora prin microcipuri.

Din considerentul că înregistrarea animalelor de companie se va realiza prin intermediul RAC, ţinând cont de prevederile art.76 alin. (2) lit.c) şi art.22 lit.d) din Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, pentru a oferi o claritate mai bună normei juridice, propunem redarea art.23 alin.(4) cu următorul cuprins: "(4) Înregistrarea animalelor de companie se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la ţinerea Registrului animalelor de companie aprobat de către Guvern.".

În titlul art.24 se vor revedea cuvintele "activitate de întreprinzător cu animale", pentru că sunt vagi.

La art.25, aferent interzicerii vânzării animalelor de companie persoanelor care au calitate procesuală în proces penal privind cruzimea faţă de animale, afectează certitudinea juridică şi creează pericolul interpretării şi aplicării eronate şi/sau neuniforme a legii, or, calitatea procesual-penală nu se referă exclusiv la persoana găsită vinovată în temeiul hotărârii instanţei de judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.2221 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, or, sub incidenţa normei formulate în modul prevăzut la art.25 fac parte bănuitul, învinuitul, partea vătămată, martor şi alte părţi stabilite în modul prevăzut de legislaţia procesual penală. Norma este lacunară şi generează incertitudini privind aplicabilitatea ei, în măsura în care lipseşte mecanismul care va stabili modul de realizare a cerinţelor invocate la alin.(2) lit.c) (observaţie valabilă şi pentru lit.d) în privinţa existenţei sancţiunilor contravenţionale, deoarece persoana care intenţionează să vândă un animal de companie deţinut, nu poate cunoaşte despre eventuala calitate procesuală a cumpărătorului sau dacă acesta a fost sau nu sancţionat contravenţional pentru acte de cruzime faţă de animale. Mai mult decât atât, la reformularea acesteia se va ţine cont de principiul prezumţiei nevinovăţiei care dispune că persoana acuzată de săvârşirea unei infracţiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăţia sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanţiile necesare apărării sale, şi nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

La art.29:

alin. (10), conceptul de "eutanasie umană" nu este clar, fiind susceptibil de multiple interpretări;

la alin.(12) lit.b), se va revedea cuvântul "ordinul" în temeiul alin.(11) care prevede că capturarea şi eliberarea are loc în baza Avizului de capturare sau eliberare.

La art.32 alin.(2), textul necesită să fie reformulat.

În continuare considerăm judicios să fie exclus art.33 din proiectul de lege, deoarece acţiunea de vânătoare este reglementată de prevederile Legii vânătorii şi fondului cinegetic nr.298/2018 şi ale Regulamentului privind vânarea exemplarelor din specii de faună de interes cinegetic şi caracteristicile mijloacelor folosite în cadrul vânătorii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.254/2021 pentru aprobarea actelor normative cu privire la constituirea şi gestionarea Fondului cinegetic naţional (anexa nr.3).

La art.38 alin.(2), cuvintele "centre de necrologie" urmează a fi revăzute, deoarece, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, noţiunea de "necrologie" este definită ca listă care cuprinde numele oamenilor de seamă, morţi într-o anumită perioadă. Probabil, autorul s-a referit la "centre de îngrijire paliative", care sunt instituţii medicale în care se prestează servicii de îngrijire, menite să îmbunătăţească calitatea vieţii pacienţilor, fără să suprime cauza bolii, atunci când pacienţii se confruntă cu o boală ameninţătoare de viaţă.

În contextul Hotărârii Guvernului nr.369/2015 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind protecţia animalelor în momentul uciderii, se recomandă ca în conţinutul art.39 din proiect (Sacrificarea animalelor) să se facă referire la prevederile actului normativ precitat.

La art.42 din proiect, recomandăm comasarea alin.(1) şi (2) într-un singur alineat, deoarece ambele norme prevăd interdicţii care ar reprezenta acte de cruzime faţă de animale.

Formularea lit.a) alin.(1) urmează a fi revăzută, or, Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, la art.155 sancţionează infracţiunea de "Ameninţare cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii".

În conţinutul lit.f) alin.(2), cuvântul "codomia" se va substitui cu cuvântul "codotomia", care este termenul corect pentru operaţia estetică de tăiere a cozii.

la lit.j) a aceluiaşi alineat, se recomandă ca după cuvântul "identice", să fie introdus textul "indicate la lit.i),".

la lit.n), cuvântul "zoofelia" se va substitui cu cuvântul "zoofilia", care este termenul corect, conform Dicţionarului explicativ al limbii române.

În aceeaşi ordine de idei, se recomandă autorilor proiectului să identifice o altă formulare decât cea propusă la lit.n) – "profanarea animalului", deoarece un animal propriu-zis nu poate fi profanat, or, "profanare" reprezintă acţiunea de "a trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte, a pângări".

Nu este clar cum va fi apreciată de către organele de control în domeniul protecţiei animalelor respectarea sau încălcarea de către proprietarii animalelor a restricţiilor prevăzute la lit.s) şi v) din acelaşi alineat.

La lit.b) alin.(2), autorul face referire la prevederile Legii nr.211/2002 (anul legii este greşit) privind protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice, însă fără a identifica norma respectivă, motiv pentru care prevederea în cauză se va revedea.

Deşi art.42 alin.(1) prevede măsuri de asigurare pentru prevenirea cruzimii faţă de animale, alin.(3) califică măsurile indicate drept pedepse şi măsuri suplimentare. În conformitate cu art.6 alin.(2) din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, la răspundere penală şi pedeapsă penală este supusă numai persoana care a săvârşit cu intenţie sau din imprudenţă o faptă prevăzută de legea penală. Totodată, întrucât şi în Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, şi în Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 confiscarea animalelor este o măsură de siguranţă, invocarea ei ca pedeapsă este nejustificată.

La art.43 alin.(1), pct.5) formulează norme juridice ambigue, care nu respectă cerinţa de claritate a legii.

Cu referire la terminologia "sechestru temporar" se va ţine cont că legislaţia penală şi cea contravenţională nu operează cu astfel de noţiune. Potrivit art.203 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, acţiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art.106 alin.(2) şi art.1061 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002. Conform art.4393 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008, punerea sub sechestru este o măsură procesuală de constrângere care poate fi aplicată de către judecătorul de instrucţie sau de către instanţa de judecată, la solicitarea agentului constatator a organului abilitat cu dreptul de examinare şi/sau soluţionare a contravenţiei respective sau a procurorului, pentru a asigura eventuala confiscare specială, precum şi pentru a garanta executarea sancţiunii amenzii, conform art.203-210 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 aplicate corespunzător.

În acest sens, punerea sub sechestru a bunurilor pentru a asigura eventuala confiscare specială şi pentru a garanta executarea sancţiunii amenzii poate fi aplicată asupra bunurilor persoanei în privinţa căreia s-a pornit proces contravenţional.

La art.44, titlul articolului urmează a fi revăzut, în contextul în care, "sechestrare" este acţiunea de a pune sechestru asupra unor bunuri, a reţine cu forţa o persoană şi, nicidecum nu poate avea legătură cu un animal (domestic, de companie etc.).

În contextul celor menţionate, scopul urmărit al aplicării sechestrului în modul prevăzut de art.44, potrivit căruia sunt sechestrate animalele în cazul în care se află în situaţii de pericol iminent sau dacă aflarea în continuare a animalului prezintă un pericol pentru viaţa şi sănătatea acestuia sau a oamenilor, contravine scopului punerii sub sechestru prevăzut de Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 şi de Codul procesual penal.

Adiţional, se consideră inoportună utilizarea în cuprinsul art.44 alin.(4) a cuvintelor "în mod obligatoriu", or, obligaţia de a activa, de a acţiona, de a corespunde cerinţelor impuse de reglementările instituite prin lege, este una generală, impersonală şi necondiţionată.

Cu referire la alin.(4) lit.a), se comunică despre faptul că în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei nu există o subdiviziune specializată care ar activa în domeniul protecţiei animalelor, respectiv, prevederea în cauză se va exclude. Crearea unei astfel de subdiviziuni, pe de o parte, va genera cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, iar pe de altă parte, nu va rezolva problema fluctuaţiei de cadre din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, astfel, că nu este garantată eficienţa activităţii unei atare subdiviziuni, ţinând cont că funcţiile vor rămâne neacoperite. Totodată, formularea întregului articol are un caracter general, lăsând loc de multe interpretări, inclusiv poate crea multiple disensiuni între reprezentanţii organelor de stat care, eventual, vor trebui să înlăture de la deţinător, animalul aflat într-o situaţie de pericol eminent.

Din conţinutul art.45, nu este clar care instituţie va fi responsabilă de colectarea tuturor actelor/probelor necesare, în vederea înaintării demersului în instanţa de judecată, pentru a se decide în privinţa confiscării animalului asupra căruia au fost constatate cazuri de cruzime.

La art.46, în partea ce ţine de reglementarea măsurii suplimentare sub forma interdicţiei de întreţinere şi tratare a animalului, se menţionează că, pentru a putea fi aplicată, aceasta necesită a fi reglementată în Partea generală a Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 şi a Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002 şi inclusă ca sancţiune complementară la art.157 din Codul contravenţional şi, respectiv, la art.222¹ din Codul penal.

Mai mult decât atât, conform proiectului, nu este clar care instituţie şi în ce condiţii va întreţine/completa Registrul persoanelor faţă de care au fost aprobate măsurile de interdicţie, prevăzut la alin.(8).

Alin. (1) "pe lângă pedeapsa principală, proprietarul animalului sub forma interdicţiei de întreţinere şi tratare a animalului" este susceptibil de interpretare dublă, deoarece conţine prevederi incerte, care vin în contradicţie cu principiul previzibilităţii normei juridice şi ar putea duce la unele interpretări extensive sau diferite.

La alin.(3) (Interdicţia privind întreţinerea şi tratarea animalelor se aplică pe un termen de la un 1 până la 10 ani, se aplică în funcţie de gravitatea infracţiunii, precum şi de pedeapsa principală) se propune substituirea cuvântului "infracţiunii" cu cuvântul "faptei", întrucât fapta săvârşită poate fi apreciată de instanţa de judecată drept infracţiune sau contravenţie.

La alin.(6) (Ţinând seama de circumstanţe excepţionale, instanţa poate decide să nu aplice interdicţie permanentă sau temporară, în cazul în care animalele nu au fost constatate obiectul infracţiunii în cauză şi persoana condamnată era deţinătorul acestora la momentul adoptării acestei hotărâri) se propune substituirea cuvintelor "animalele nu au fost constatate obiectul infracţiunii în cauză" cu textul "nu au fost constatate semnele componenţei de contravenţie, sau după caz, de infracţiune".

La alin.(7) (la aplicarea interzicerii deţinerii animalelor ca pedeapsă complimentară, termenul acesteia se calculează din momentul executării pedepsei principale) se recomandă a se lua în considerare menţiunile pertinente de la pct.3 (Constatări principale) în privinţa "pedepsei principale" şi a "pedepsei complementare".

Se atenţionează că art.2221 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (Cruzimea faţă de animale) nu prevede o pedeapsă complementară (doar amendă penală sau muncă neremunerată în folosul comunităţii, sau detenţie), de asemenea, şi art.157 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (Cruzimea fâţă de animale) nu prevede o asemenea pedeapsă complementară. Totodată, art.157 alin.(1) din Codul contravenţional stabileşte condiţia de sancţionare: "Încălcarea cerinţelor privind întreţinerea animalelor, reglementate de legislaţia sanitară veterinară, fapt ce poate periclita viaţa ori sănătatea acestora", prin urmare, este necesară completarea (alin. 1) cu textul "legislaţia privind protecţia animalelor", pe motiv că interpretarea extensiv defavorabilă a legii penale şi contravenţionale este interzisă.

Textul art.46 în redacţia propusă expune o normă dispozitivă care derogă de la spiritul legii penale. În plus, în vederea asigurării uniformităţii reglementării, a clarităţii şi previzibilităţii legii, este imperativă formularea unei norme-definiţii a măsurii suplimentare – "interdicţia de a deţine animale". Totodată, se face referire la interdicţia totală sau parţială, fără explicarea sensului termenilor folosiţi.

La art.47 se va concretiza autoritatea abilitată de a lua măsurile speciale de urgenţă.

La art.49 alin.(2), deoarece toate dispoziţiile alin.(2) urmează a fi realizate în termen de 12 luni de la data adoptării proiectului de lege, propunem completarea normei, după cuvântul "Guvernul" cu textul " , în termen de 12 luni" şi excluderea textului "în termen de 12 luni", care se repetă la toate literele din care este constituit alineatul respectiv;

lit. c) va avea următorul cuprins: "c) va asigura crearea Registrului animalelor de companie şi va aproba Regulamentul cu privire la ţinerea Registrului respectiv";

lit. d) se recomandă a fi exclusă, din considerentul că aceasta dublează dispoziţia ce se conţine în ultimul alineat al lit.e).

Ţinând cont de faptul că la art.49 se propune stabilirea sarcinii Guvernului de creare a Registrului animalelor de companie în termen de 12 luni de la data adoptării proiectului de lege, iar legea urmează să intre în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se consideră că dispoziţia ce se conţine în art.50 va întârzia nejustificat implementarea normelor referitoare la înregistrarea în RAC a animalelor de companie şi a deţinătorilor acestora pentru încă o perioadă de 12 luni de la o dată incertă a lansării RAC.

Astfel, dacă RAC urmează a fi creat în termen de 12 luni până la data intrării în vigoare a proiectului de lege, se consideră judicios ca normele referitoare la înregistrarea în RAC a animalelor de companie şi a deţinătorilor acestora să se aplice odată cu intrarea în vigoare a legii. În contextul celor expuse, propunem excluderea din proiect a art.50.

Cu referire la anexa nr.3 privind "Regulile şi standardele minime pentru platformele electronice online sau a site-urilor web pentru vânzarea animalelor de companie, inclusiv exotice" se comunică că la ora actuală Legea nr.284/2004 privind serviciile societăţii informaţionale operează cu noţiunile de "furnizor de servicii" şi "intermediar în raporturile aferente furnizării de servicii ale societăţii informaţionale", iar prevederile art.13 alin.(4) stipulează că "Intermediarul nu este obligat să controleze sau să verifice autenticitatea comunicărilor, informaţiilor şi documentelor transmise, recepţionate şi stocate, precum şi conformitatea lor cu legislaţia, dacă contractul încheiat cu furnizorul de servicii sau cu destinatarul serviciilor nu prevede altfel.

Totodată, reglementările prevăzute la pct.6 din anexă urmează a fi modificate în conformitate cu art.17 din Legea nr.284/2004 privind serviciile societăţii informaţionale, care prevede regulile de blocare şi eliminare a informaţiei. La fel, art.25 din legea citată reglementează normele privind obligaţiile furnizorilor de a comunica autorităţilor publice abilitate despre activităţile ilicite care sunt desfăşurate de către destinatarii serviciilor, prin intermediul acestor servicii, după ce asemenea informaţii le sunt semnalate.

Ca urmare a celor menţionate mai sus, se remarcă că prin obiectul său de reglementare proiectul respectiv distorsionează şi dezechilibrează prevederile legale existente în domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor. În acest sens, se menţionează că scopul proiectului trebuie orientat doar pentru o categorie de animale, în cazul dat – animalele de companie şi a celor fără stăpân, fără a aduce atingere animalelor de fermă, animalelor sălbatice, animalelor acvatice.

Actualmente, cadrul normativ naţional reglementează sănătatea şi bunăstarea animalelor de fermă printr-un şir de acte normative armonizate cu prevederile UE:

− Hotărârea Guvernului nr.1275/2008 cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind protecţia animalelor de fermă (transpune Directiva UE 58/1998);

− Hotărârea Guvernului nr.1325/2008 cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind stabilirea cerinţelor minime pentru protecţia viţeilor în scopul creşterii şi îngrăşării (transpune Directiva UE 629/1991);

− Hotărârea Guvernului nr.859/2008 cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind criteriile minime pentru protecţia porcinelor destinate creşterii şi îngrăşării (transpune Directiva UE 630/1991 şi Directiva UE 93/2001);

− Hotărârea Guvernului nr.415/2009 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind protecţia puilor destinaţi producţiei de carne (transpune Directiva UE 43/2007);

− Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală (transpune Reg. 429/2016).

Astfel, în contextul celor expuse, textul proiectului de lege trebuie ajustat în întregime şi concomitent corelat cu prevederile în vigoare ale Hotărârii Guvernului nr.793/2012 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului (care transpune Regulamentul UE 1255/1997, Regulamentul 1/2005, Directiva UE 119/1993 şi Directiva 432/1964) şi ale Hotărârii Guvernului nr.660/2022 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind circulaţia necomercială a animalelor de companie (care transpune Regulamentul UE 576/2013).

La fel, proiectul trebuie să prevadă un mecanism bine stabilit şi coerent de implementare a prevederilor ce ţin de protecţia animalelor de companie şi a celor fără stăpân, cu costuri cuantificate pentru fiecare acţiune în parte pentru crearea softului Registrului informaţional automatizat a animalelor de companie, pentru implementarea programului naţional privind reglementarea efectivului animalelor fără stăpân, a programului privind captarea, sterilizarea, vaccinarea şi eliberarea animalelor fără stăpân etc.

Pornind de la argumentarea de la pct.5 fundamentarea economico-financiară privind integrarea SIA Registrul animalelor de companie în calitate de modul al SIA RSA (Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al animalelor"), în scopul optimizării cheltuielilor, se propune specificarea nemijlocită în textul proiectului de lege că evidenţa animalelor de companie se va asigura în cadrul SIA RSA, fără a se face referinţă la crearea unui sistem separat SIA RAC.

În acest sens, se menţionează că elaborarea softului/sistemului informaţional de menţinere a Registrului automatizat al animalelor de companie va fi asigurat din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute pentru Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor pentru anul 2025, în sumă de 1,2 milioane de lei.

În subsidiar, în partea ce ţine de implementarea Programului naţional REASF care presupune costuri în sumă de 16,0 mil. lei, se atestă că nu este reflectată sursa de acoperire a mijloacelor financiare respective. Totodată, considerăm că această sumă este eronat micşorată şi trebuie estimată în Planul de acţiuni a Programului conform prevederilor Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020. La fel, sursele de finanţare indicate în Planul de acţiuni al Programului naţional REASF trebuie prevăzute şi planificate etapizat în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu pentru anii 2026-2027.

Efectivul animalelor fără stăpân, conform datelor Academiei de Ştiinţe a Moldovei, depăşeşte cu mult cifra de 8 mii indicată în nota informativă. Astfel, în urma evaluării prealabile a efectivului câinilor abandonaţi, efectuată în anii 2018-2022 de Institutul de Zoologie şi Societatea Vânătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, s-au constatat următoarele rezultate: municipiul Chişinău – 7,5 mii de exemplare; municipiul Bălţi – 3 mii de exemplare; centrele raionale – 34 х 100 de exemplare în medie: 3,4 mii de exemplare; localităţile rurale – circa 1600 х 20 de exemplare în medie: 32 de mii de exemplare. În total – 46 de mii de exemplare. Cu siguranţă, la о evaluare curentă cifrele vor fi şi mai mari. Deci, dacă costul pentru captarea, vaccinarea, sterilizarea şi microciparea unui animal de companie (Program CSVE) constituie aproximativ 2 mii de lei, atunci suma totală pentru costurile respective poate atinge în realitate suma de 92 milioane de lei. La această sumă se vor adăuga costurile pentru întreţinerea şi funcţionarea centrelor de întreţinere tеmроrаră а animalelor, а secţiilor teritoriale de control şi protecţie а animalelor.

Totodată, nu este clar care este modalitatea şi costurile introducerii informaţiilor în Sistemul informaţional automatizat "Registrul animalelor de companie" în localităţile rurale, unde majoritatea populaţiei au în gospodării câini, а сărоr statut este nedeterminat.

În ecosistemele silvice (340 de mii ha) sunt evaluaţi circa 1,9 mii de câini hoinari şi sălbatici. În agrocenoze (2,5 milioane ha) populează peste 12 mii de câini hoinari şi sălbatici. În total, în ecosistemele naturale sunt сса 14 mii de câini abandonaţi. Nu este clar се рrоgrаm urmează а fi elaborat în baza legii respective şi dacă va prevedea reglementarea efectivului acestei părţi а populaţiei câinelui domestic (Саnis lupus familiaris), саrе este un vесtоr de răspândire а rabiei în ecosistemele naturale şi în localităţi.

Pisicile – odată се nu sunt evaluate, nu se regăsesc în modalităţile de gestionare а programelor legii (REAFS, CSVE, CITA, SIA RAC), cu cheltuielile respective.

Astfel, în acest context se menţionează că, în conformitate cu prevederile art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de acoperire. Aşadar, nota informativă urmează a fi completată cu informaţii detaliate referitoare la cele menţionate.

În varianta propusă, fără o fundamentare economico-financiară estimată concret, fără delimitarea atribuţiilor autorităţilor de implementare şi de reglementare, cu prezentarea impactului financiar detaliat, fără indicarea sursei de acoperire a cheltuielilor bugetare atât la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, cât şi la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, proiectul nu poate fi promovat.

La definitivarea proiectului, autorul urmează a se conforma principiilor activităţii de legiferare, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în cadrul normativ în vigoare, de aceea proiectul actului normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de nivelul celor cu care se află în conexiune.

Conţinutul proiectului se va reda într-un limbaj simplu, clar şi concis, pentru a se exclude orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie. Terminologia utilizată în actul elaborat necesită a fi constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative, iar folosirea repetată a acesteia să excludă confuzia.

În contextul celor expuse, Guvernul susţine proiectul de lege înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă, cu luarea în considerare a obiecţiilor şi propunerilor expuse în aviz.