Decizie din 08.07.2010 pentru respingerea sesizării unui grup de deputaţi în Parlament privind controlul constituţionalităţii art.168 alin.(1) şi art.171 din Codul electoral

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

pentru respingerea sesizării unui grup de deputaţi în Parlament

privind controlul constituţionalităţii art.168 alin.(1)

şi art.171 din Codul electoral

din  08.07.2010

 (în vigoare 08.07.2010) 

Monitorul Oficial nr.121-123 art.16 din 16.07.2010

* * *

Curtea Constituţională în componenţa:

grefier – Dina Musteaţa, examinînd, în conformitate cu prevederile art.44 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea unui grup de deputaţi în Parlament privind controlul constituţionalităţii art.168 alin.(1) şi art.171 din Codul electoral, în redacţia Legii nr.119 din 18 iunie 2010 “Pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XII din 21 noiembrie 1997”,

A CONSTATAT:

1. La 29 iunie 2010 deputaţii în Parlament Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc şi Ludmila Belcencova au sesizat Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii pct.67 şi pct.68 din Legea nr.119 din 18 iunie 2010 “Pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XII din 21 noiembrie 1997” (în continuare – Legea nr.119), prin care au fost operate modificări în art.168 alin.(1) şi art.171 din Codul electoral.

Autorii sesizării consideră că dispoziţiile art.168 alin.(1) şi art.171 din Codul electoral în redacţia Legii nr.119 contravin prevederilor cuprinse în art.1, art.2, art.7, art.72, art.74, art.141-143 din Constituţie.

Ei menţionează că egalarea numărului de voturi necesare pentru adoptarea deciziei în cadrul referendumului constituţional cu numărul necesar pentru adoptarea deciziei în cadrul celorlalte două categorii de referendumuri republicane, precum şi micşorarea cotei de participare la referendum de la 3/5 la 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale denotă că legiuitorul a asimilat procedura de modificare a normelor constituţionale cu cea de adoptare a legilor organice sau ordinare, fapt care vine în contradicţie cu prevederile art.7, art.72, art.74, art.141-143 din Constituţie, potrivit cărora adoptarea legilor constituţionale implică o procedură mai riguroasă decît adoptarea legilor organice şi ordinare. Modificările operate în art.168 alin.(1) şi art.171 din Codul electoral, în viziunea autorilor sesizării, “afectează şi neglijează principiul reprezentativităţii prevăzut de art.2 din Constituţie”.

2. Supunînd sesizarea examinării preliminare, Curtea reţine următoarele:

Obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorii sesizării, îl constituie Legea nr.119 din 18 iunie 2010, care cuprinde două articole, iar prevederile enunţate ca fiind neconstituţionale sînt cuprinse la art.I pct.67 şi pct.68 din aceasta, avînd următorul conţinut:

- pct.67 “La art.168 alin.(1), după cuvintele “o lege constituţională”, se introduce textul “care prevede modificarea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a dispoziţiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului”;

Art.168 din Codul electoral reglementează adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărîrii supuse referendumului republican. După ce a fost completat, alin.(1) al acestui articol a obţinut următorul cuprins:

“Hotărîrea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituţională, care prevede modificarea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a dispoziţiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră aprobată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale”.

- pct.68 “La art.171, textul “3/5 din numărul persoanelor înscrise în liste” se înlocuieşte cu textul “1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale”.

Art.171 din Codul electoral se referă la valabilitatea referendumului republican şi, fiind modificat, are următorul conţinut: “Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale”.

Din critica adusă prevederilor pentru care se solicită controlul de constituţionalitate rezultă că, în fond, autorii sesizării nu sînt de acord cu micşorarea pragului de participare a cetăţenilor la referendumul republican de la 3/5 la 1/3.

Analizînd prevederile criticate, Curtea Constituţională constată că în jurisprudenţa sa anterioară s-a pronunţat asupra unor probleme analogice, subliniind că stabilirea pragului reprezentativ al voturilor valabil exprimate într-un scrutin sau altul constituie prerogativa exclusivă a Parlamentului.

Astfel, în Hotărîrea nr.35 din 10 octombrie 2000 “Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.894-XIV din 23 martie 2000 “Pentru modificarea şi completarea Codului electoral” şi a art.86 din Codul electoral” Curtea a menţionat că aplicarea sistemului electoral proporţional şi stabilirea pragului de reprezentare de trei la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară pentru candidatul independent nu contravine Constituţiei. Curtea a subliniat că Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatului de deputat. Opţiunea pentru o variantă sau alta şi consfinţirea ei în legea electorală depinde de situaţia social-politică din ţară, de nivelul de dezvoltare a sistemului politic din societate.

Curtea a enunţat concluzii similare în Hotărîrea nr.15 din 27 mai 1998 “Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral şi a Hotărîrii Parlamentului nr.1508-XIII din 18 februarie 1998 “Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi din Codul electoral pe întreg teritoriul republicii în campania electorală, la numărarea şi atribuirea mandatelor, la confirmarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul de legislatura a XIV-a”.

În Hotărîrea nr.1 din 11 ianuarie 2000 “Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.930-II din 22 martie 1990 şi a unor prevederi din Codul electoral în redacţia Legii nr.480-XIV din 2 iulie 1999” Curtea a menţionat că, fiind unicul organ care decide prin lege asupra organizării şi desfăşurării referendumului republican, Parlamentul este în drept să decidă şi asupra condiţiilor de valabilitate a rezultatelor acestuia, inclusiv asupra numărului minim de participanţi la el.

Astfel, Curtea a statuat constant că Parlamentul are libertatea de a decide asupra pragului electoral, modalităţii de atribuire a mandatului de deputat, cotelor de participare a cetăţenilor la orice tip de scrutin, condiţiilor de valabilitate a rezultatelor acestuia.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu prevederile art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.64 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge sesizarea deputaţilor în Parlament Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc şi Ludmila Belcencova privind controlul constituţionalităţii art.168 alin.(1) şi art.171 din Codul electoral în redacţia Legii nr.119 din 18 iunie 2010 “Pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XII din 21 noiembrie 1997”.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.