Decizie din 11.10.2004 pentru respingerea sesizării deputatului în Parlament Mihai Petrache privind controlul constituţionalităţii art.87 alin.(3) din Codul electoral

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ Decizie pentru respingerea sesizării deputatului în Parlament Mihai Petrache privind controlul constituţionalităţii art.87 alin.(3) din Codul electoral din 11.10.2004 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.189-192/25 din 22.10.2004 * * * Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ - preşedinte Alina IANUCENCO - judecător Mircea IUGA - judecător Dumitru PULBERE - judecător Elena SAFALERU - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Maia Ţurcan, examinînd în conformitate cu art.44 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea deputatului în Parlament Mihai Petrache privind controlul constituţionalităţii art.87 alin.(3) din Codul electoral, a constatat: 1. La 6 august 2004 deputatul în Parlament Mihai Petrache a sesizat Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii art.87 alin.(3) din Codul electoral, conform căruia candidatul independent se consideră ales dacă numărul de voturi valabil exprimate obţinut de el constituie cel puţin trei la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară. Semnatarul sesizării consideră că prin stabilirea pragului electoral de trei la sută pentru candidatul independent se încalcă prevederile constituţionale privind egalitatea dreptului de vot al cetăţenilor (art.38 alin.(1) şi art.61 alin.(1), dreptul cetăţenilor de a fi aleşi în funcţia de deputat în condiţii generale de egalitate (art.39 alin.(1) şi (2) şi, implicit, principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii (art.16 alin.(2), subliniind că restrîngerea respectivă nu are suport constituţional în art.54 alin.(1) şi (2). În opinia sa, prevederile art.87 alin.(3) din Codul electoral contrazic de asemenea art.2 alin.(1), art.3 şi art.4 din Codul electoral. În sesizare se menţionează că prin aplicarea pragului de reprezentare de trei la sută pentru candidatul independent se încalcă normele dreptului internaţional consfinţite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.7 şi art.21), Pactul internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (art.25 şi art.26), Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei pentru dimensiunea umană a O.S.C.E. (punctele (5.1) - (5.5), (5.7) - (5.9) din capitolul 1), acte internaţionale la care Republica Moldova este parte, şi prevederile art.4 din Constituţie, potrivit cărora dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. În sprijinul sesizării se invocă de asemenea art.1 pct.3 şi art.3 lit.a) din Convenţia privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova. 2. Supunînd sesizarea examinării preliminare, Curtea a constatat că dispoziţiile art.87 alin.(3) din Codul electoral au făcut anterior obiectul controlului constituţionalităţii. Astfel, în Hotărîrea nr.35 din 10 octombrie 2000 "Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.894-XIV din 23 martie 2000 "Pentru modificarea şi completarea Codului electoral" şi a art.86 din Codul electoral"* Curtea a menţionat că aplicarea sistemului electoral proporţional şi stabilirea pragului de reprezentare de trei la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară pentru candidatul independent, după cum prevede art.87 alin.(3) din Codul electoral, nu contravine Constituţiei şi nu îngrădeşte dreptul constituţional al cetăţeanului de a accede la o funcţie politică sau publică şi nu încalcă principiul egalităţii votului exprimat. -------------------------- * M.O., 2000, nr.133-136, art.37. În aceeaşi hotărîre Curtea a subliniat că Parlamentul, fiind ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Rămîne la discreţia organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporţional sau mixt şi care să fie pragul electoral pentru concurenţi în vederea atribuirii mandatelor. Opţiunea pentru o variantă sau alta şi consfinţirea ei în legea electorală depinde de situaţia social-politică din ţară, de nivelul de dezvoltare a sistemului politic din societate. Concluzii analogice conţine Hotărîrea Curţii nr.15 din 27 mai 1998 "Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral şi a Hotărîrii Parlamentului nr.1508-XIII din 18 februarie 1998 "Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi din Codul electoral pe întreg teritoriul republicii în campania electorală, la numărarea şi atribuirea mandatelor, la confirmarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul de legislatura a XIV-a"*. ---------------- * M.O., 1998, nr.54-55, art.23. 3. Aşadar, Curtea Constituţională s-a pronunţat anterior asupra constituţionalităţii dispoziţiilor Codului electoral privind aplicarea sistemului electoral proporţional şi instituirea pragului electoral pentru candidaţii independenţi. Potrivit art.24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.42 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, în cazul în care într-o anumită problemă există o hotărîre anterioară a Curţii Constituţionale, instanţa de jurisdicţie constituţională dispune respingerea sesizării. 4. Conform art.140 alin.(2) din Constituţie şi art.26 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, actele Curţii sînt definitive, nu pot fi atacate şi intră în vigoare la data adoptării. Codul jurisdicţiei constituţionale, în art.72, prevede cazurile de revizuire a hotărîrilor Curţii Constituţionale: a) au apărut noi împrejurări, necunoscute la data pronunţării hotărîrii, dacă aceste împrejurări sînt de natură să schimbe esenţial hotărîrea; b) se modifică prevederile Constituţiei, ale legilor şi ale altor acte normative în al căror temei a fost pronunţată hotărîrea. Convenţia privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova la 16 iulie 2004, prin Legea nr.267-XV*, invocată în sesizare, se aplică în conformitate cu dispoziţiile art.4 din Constituţie. ------------------ * M.O., 2004, nr.130, art.687. Prevederile Convenţiei referitoare la standardele alegerilor democratice, dreptul constituţional al cetăţeanului de a accede la o funcţie politică sau publică se întemeiază pe dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, acte internaţionale de care s-a ţinut cont la adoptarea hotărîrilor precitate ale Curţii Constituţionale. Convenţia nu prevede restricţii în sensul instituirii pragului electoral pentru partidele politice şi pentru candidaţii independenţi. Curtea relevă că, întrucît Convenţia nu conţine prevederi noi, necunoscute la data pronunţării hotărîrilor Curţii Constituţionale nr.15 din 27 mai 1998 şi nr.35 din 10 octombrie 2000, de natură să le schimbe esenţial conţinutul, nu există temei pentru revizuirea acestora. Pentru considerentele expuse, călăuzindu-se de art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională DECIDE: 1. Se respinge sesizarea deputatului în Parlament Mihai Petrache privind controlul constituţionalităţii art.87 alin.(3) din Codul electoral. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ Chişinău, 11 octombrie 2004.