BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.10 din 01.02.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.241g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă (imposibilitatea de a recuza judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
01.02.2022

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.241g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 52

alin. (5) din Codul de procedură civilă

(imposibilitatea de a recuza judecătorul care

soluţionează cererea de recuzare a altui judecător)

nr. 10  din  01.02.2022

 (în vigoare 01.02.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 53-59 art. 25 din 25.02.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 3 noiembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 1 februarie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "de asemenea, nu se admite: [...] recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător" din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ridicată de dl administrator Iurie Gundiuc, în interesele S.R.L. "Neocasa", parte în dosarul nr.2c-2488/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de dna judecător Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru (judecător Andrei Ojoga), se află cauza iniţiată de S.R.L "Neocasa" împotriva S.R.L. "Nemesis Consulting" şi S.A. "Moldovagaz", privind declararea nulităţii absolute a unui contract de cesiune a creanţei.

4. La 18 octombrie 2021, dl administrator Iurie Gundiuc a depus, în interesele S.R.L "Neocasa", o cerere de recuzare împotriva dlui judecător Andrei Ojoga. Cererea de recuzare a fost distribuită spre soluţionare dnei judecător Ecaterina Silivestru.

5. La 25 octombrie 2021, dl administrator Iurie Gundiuc a depus o cerere de recuzare şi împotriva dnei judecător Ecaterina Silivestru. În aceeaşi dată, dl administrator Iurie Gundiuc a ridicat, în interesele S.R.L "Neocasa", excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător nu poate fi recuzat.

6. La 25 octombrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a emis o încheiere prin care a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sânt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sânt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[...]."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 52

Declaraţiile de recuzare şi de abţinere de la judecată

"[...]

(5) În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiaşi judecător şi pentru aceleaşi motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparţialitatea lui dacă nu sânt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicaţi în examinarea cauzei.

(6) Cererea de recuzare depusă contrar prevederilor alin.(5) din prezentul articol în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art.50 şi 51 nu se examinează şi se anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării susţine că textul contestat constituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului la un proces echitabil atunci când există motive legitime să se bănuiască parţialitatea judecătorului căruia i s-a încredinţat examinarea cererii de recuzare a altui judecător.

10. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul contestat din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă este contrar articolelor 20, 54 şi 116 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul părţii în proces este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă care stabilesc că judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător nu poate fi recuzat. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă în care a fost recuzat judecătorul care trebuia să soluţioneze cererea de recuzare a altui judecător. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de drept comun.

17. Autorul sesizării susţine că textul contestat contravine articolelor 20 [accesul liber la justiţie], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 116 [statutul judecătorilor] din Constituţie.

18. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că pentru a fi aplicabil articolul 54 din Constituţie, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (DCC nr.36 din 30 martie 2021, § 18).

19. În continuare, Curtea va analiza dacă textul contestat din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă implică vreo ingerinţă în accesul liber la justiţie, garantat de articolul 20, şi, respectiv, articolul 116 din Constituţie, care garantează imparţialitatea judecătorilor.

20. Curtea reţine că textul contestat din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă prevede interdicţia de a recuza judecătorul căruia i s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare declarate unui alt judecător.

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că procedura de soluţionare a unei cereri de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicţional, fiind vorba de o chestiune de administrare a actului de justiţie. Procedura cercetării şi judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă. Această procedură nu are caracter jurisdicţional penal în sens material. Curtea a mai subliniat că regulile procedurale în materie de recuzare nu sunt reguli de drept comun privind judecarea în fond a cauzei, ele au un caracter special, de verificare a conformităţii motivelor invocate de recuzare şi abţinere cu cele prevăzute de lege (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.62 din 19 septembrie 2016, § 30-31).

22. Mai mult, Curtea menţionează că declanşarea unei proceduri de recuzare succesive ar forma un cerc vicios, care ar împiedica examinarea cu celeritate a cauzei şi ar încălca drepturile celorlalţi participanţi la proces. Aşadar, textul contestat vizează o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărui scop este tocmai asigurarea desfăşurării rezonabile a judecăţii, şi nicidecum încălcarea principiilor procesului echitabil.

23. Curtea subliniază că raţiunea unei astfel de reglementări constă în necesitatea asigurării continuităţii activităţii jurisdicţionale. În caz contrar, există riscul ca instituţia recuzării să se transforme într-un instrument care ar pune în pericol judecarea cauzei într-un termen rezonabil.

24. Totodată, Curtea constată existenţa unor garanţii procedurale, conform cărora justiţiabilii beneficiază de căile de atac împotriva hotărârii judecătoreşti (a se vedea DCC nr.62 din 19 septembrie 2016, § 32).

25. Prin urmare, Curtea reţine că textul contestat nu aduce vreo ingerinţă în articolele 20 şi 116 din Constituţie. Dat fiind faptul că nu s-a constatat existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, invocate de autorul excepţiei, Curtea reţine că nici articolul 54 din Constituţie nu este incident.

26. Aşadar, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "de asemenea, nu se admite: [...] recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător" din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl administrator Iurie Gundiuc, în interesele S.R.L. "Neocasa", parte în dosarul nr.2c-2488/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.