Decizie nr.102 din 29.08.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.34a/2023 pentru controlul constituţionalităţii articolului 105 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.34a/2023 pentru controlul constituţionalităţii

articolului 105 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul Parlamentului,

adoptat prin Legea nr. 797 din 2 aprilie 1996

nr. 102  din  29.08.2023

 (în vigoare 29.08.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 366-369 art.145 din 27.09.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 20 februarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 august 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională la 20 februarie 2023 de dl Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării i-a solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea articolului 105 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul Parlamentului.

A. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

"(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului."

Articolul 64

Organizarea internă

"(1) Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sînt prevăzute în bugetul aprobat de acesta.

(2) Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor.

(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare."

4. Prevederile relevante ale Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, sunt următoarele:

Articolul 105

Luările de cuvânt în cadrul şedinţelor plenare

"[...]

(5) Pe marginea luărilor de cuvânt, Parlamentul poate iniţia dezbateri, stabilind timpul şi modul de desfăşurare a acestora.

(6) Luarea de cuvânt poate fi limitată în timp la decizia Parlamentului, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării menţionează că, în 16 februarie 2023, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului Republicii Moldova a fost examinat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului şi acordarea votului de încredere Guvernului. După discursul Prim-ministrului desemnat şi după prezentarea raportului Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova, unul dintre deputaţii fracţiunii PAS a propus, pe baza articolului 105 din Regulamentul Parlamentului, limitarea numărului de luări de cuvânt la două din partea fiecărei fracţiuni, a câte cinci minute.

6. Acesta consideră că prevederile legale permit interpretarea şi aplicarea lor în detrimentul minorităţii parlamentare.

B. Aprecierea Curţii

7. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

8. Curtea notează că, potrivit articolelor 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

9. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

10. Articolul 105 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului a mai fost contestat în sesizarea care a stat la baza Hotărârii Curţii Constituţionale nr.20 din 4 iunie 2014. Cu referire la dispoziţia legală contestată, Curtea a reţinut că aceasta are ca scop asigurarea bunei activităţi a legislativului (§ 218). Alin.(5) al articolului 105 din Regulamentul Parlamentului nu a făcut obiectul analizei Curţii, în jurisprudenţa sa.

11. Autorul sesizării susţine că prevederile normative contestate contravin articolelor 5 [democraţia şi pluralismul politic] şi 7 [supremaţia Constituţiei] din Constituţie.

12. Analizând modul în care sunt redactate prevederile legale contestate, Curtea nu poate deduce existenţa vreunei ingerinţe în principiul pluralismului politic. Libertatea dezbaterii parlamentare nu este absolută, iar legislativele o pot supune unor restricţii sau sancţiuni, a căror compatibilitate cu libertatea de exprimare şi cu principiul pluralismului politic poate fi evaluată doar la modul concret.

13. Curtea subliniază că, de obicei, legislativele au competenţa de a reglementa timpul, locul şi modul în care este exprimat discursul unui deputat în Parlament. Unele reglementări pot fi considerate necesare pentru a preveni formele de exprimare precum chemările directe sau indirecte la violenţă. Regulile privind funcţionarea internă a Parlamentului decurg din principiul constituţional al autonomiei parlamentare, potrivit căruia Parlamentul are prerogativa reglementării treburilor sale interne. Autonomia Parlamentului se extinde la competenţa sa de a pune în aplicare reguli concepute să asigure buna-desfăşurare a activităţii parlamentare. Protecţia acordată libertăţii de exprimare în Parlament serveşte la protejarea intereselor Parlamentului în ansamblu şi nu trebuie înţeleasă ca o protecţie acordată exclusiv deputaţilor individuali (a se vedea, în special, Karácsony şi alţii v. Ungaria [MC], 17 mai 2016, §§ 138 şi 139).

14. Prin urmare, privite la modul abstract, prevederile normative contestate urmăresc realizarea scopului legitim al bunei-desfăşurări a activităţii parlamentare.

15. Curtea observă că autorul sesizării ridică mai curând o problemă de aplicare a prevederilor articolului 105 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul Parlamentului.

16. Având în vedere faptul că, la modul abstract, prevederile contestate nu reprezintă o ingerinţă în principiul pluralismului politic şi urmăresc realizarea unui scop legitim, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dl Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituţionalităţii controlul constituţionalităţii articolului 105 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Notă: Opinia separată publicată în Monitorul Oficial nr.373-375 din 04.10.2023, pag.20

OPINIE SEPARATĂ

la Decizia Curţii Constituţionale nr.102 din 29 august 2023,

publicată în Monitorul Oficial nr.366-369 din 27.09.2023, art.145

Prezenta opinie separată este expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr.102 din 29 august 2023 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr.34a/2023 pentru controlul constituţionalităţii articolului 105 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul Parlamentului, depusă de dl Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării menţionează că, la 16 februarie 2023, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului, a fost examinat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului şi acordarea votului de încredere Guvernului. După discursul candidatului pentru funcţia de Prim-ministru şi după prezentarea raportului Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, unul dintre deputaţii fracţiunii PAS a propus, pe baza articolului 105 din Regulamentul Parlamentului, limitarea numărului de luări de cuvânt din partea fiecărei fracţiuni la două şi a câte cinci minute. Această decizie l-a lipsit pe autorul sesizării de posibilitatea de a lua cuvântul în dezbateri pe marginea problemei menţionate. Potrivit acestuia, prevederile contestate permit interpretarea şi aplicarea lor în detrimentul minorităţii parlamentare şi contravin articolului 5 (democraţia şi pluralismul politic) din Constituţie (a se vedea DCC nr.102 din 29 august 2023, §§ 5, 6, 11).

3. În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a reţinut că, analizând modul în care sunt redactate prevederile contestate, Curtea nu poate deduce existenţa vreunei ingerinţe în principiul pluralismului politic. Privite la modul abstract, prevederile contestate urmăresc realizarea scopului legitim al bunei-desfăşurări a activităţii parlamentare (a se vedea DCC nr.102 din 29 august 2023, §§ 12-14).

4. Nu susţin această decizie din următoarele considerente.

5. Potrivit articolului 5 alin.(1) din Constituţie, democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că autonomia parlamentară nu legitimează instituirea unor norme care încalcă litera şi spiritul Constituţiei. La stabilirea regulilor cu privire la procedurile parlamentare, majoritatea parlamentară trebuie să respecte un echilibru între, pe de o parte, autonomia parlamentară şi, pe de altă parte, principiile democraţiei reprezentative şi pluralismului politic. Acest fapt presupune că majoritatea parlamentară trebuie să asigure un tratament corect şi adecvat al minorităţilor parlamentare, fără să facă abuz de poziţia sa dominantă. Totodată, pentru a asigura un tratament corect şi adecvat al minorităţilor parlamentare, majoritatea parlamentară trebuie să stabilească reguli care să asigure participarea minorităţilor parlamentare la procedurile parlamentare (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.28 din 19 noiembrie 2020, §§ 20-21; HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, §§ 27, 56).

6. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că nu există nicio îndoială că discursul din Parlament se bucură de un nivel ridicat de protecţie, acesta fiind un forum unic de dezbatere într-o societate democratică, care are o importanţă fundamentală. Libertatea de exprimare este deosebit de importantă pentru un reprezentant ales al poporului, care îşi reprezintă electoratul şi îi apără interesele. În consecinţă, ingerinţele în libertatea de exprimare a unui membru al parlamentului de opoziţie necesită un control cât mai atent din partea Curţii. Există un interes public prioritar pentru funcţionarea efectivă a Parlamentului şi pentru îndeplinirea misiunii sale într-o societate democratică, cu respectarea condiţiilor dezbaterii libere. Prin urmare, marja de apreciere care trebuie acordată în acest domeniu trebuie să fie una largă. Totuşi, marja de discreţie naţională, deşi foarte importantă, nu este nelimitată şi trebuie să fie compatibilă cu conceptele de democraţie politică efectivă şi preeminenţă a dreptului. Trebuie asigurat, în special, un echilibru care le oferă un tratament echitabil şi adecvat membrilor unor minorităţi parlamentare şi care evită abuzul de poziţie dominantă. Regulile care vizează funcţionarea internă a Parlamentului nu trebuie să constituie o bază a majorităţii pentru abuzul de poziţie dominantă vizavi de opoziţie. Curtea dă importanţă protecţiei minorităţii parlamentare în faţa abuzului majorităţii. Pluralismul şi democraţia trebuie să se bazeze pe dialog şi pe un spirit de compromis, asigurând un echilibru corect între drepturile deputaţilor individuali şi garantarea unei activităţi parlamentare efective (a se vedea Karácsony şi alţii v. Ungaria [MC], 17 mai 2016, §§ 137, 138, 141, 147; Selahattin Demirtaş v. Turcia (Nr.2), 20 decembrie 2020, §§ 242-244).

7. Reţin faptul că articolul 105 alin.(2) din Regulamentul Parlamentului stabileşte limita de timp pentru deputaţii care intenţionează să ia cuvântul pe marginea problemelor incluse în ordinea de zi: maximum 7 minute pentru fracţiunile parlamentare şi maximum 5 minute pentru deputaţi. De asemenea, deputaţii sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris pentru luările de cuvânt. În caz contrar, preşedintele şedinţei le atrage atenţia şi, dacă ei nu se conformează, le retrage cuvântul şi deconectează microfonul (articolul 105 alin.(3) din Regulament). Prin urmare, Regulamentul Parlamentului conţine reguli de procedură care pot asigura realizarea scopului legitim al bunei-desfăşurări a activităţii parlamentare, asigurând totodată şi realizarea drepturilor deputaţilor.

8. În acelaşi timp, norma contestată din articolul 105 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului prevede că luarea de cuvânt poate fi limitată în timp la decizia Parlamentului, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Prima facie, aplicarea normei contestate ar putea duce la limitarea posibilităţii unor deputaţi de a lua cuvântul în cadrul dezbaterilor parlamentare (a se vedea § 2 supra). Dezbaterile sunt de esenţa parlamentarismului şi le oferă deputaţilor, în virtutea mandatului lor reprezentativ, posibilitatea de a combate politic opinii, argumente şi idei. Astfel, deputaţilor trebuie să li se ofere posibilitatea practică de a-şi formula poziţia cu privire la subiectele examinate în Parlament (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, § 35).

9. În acest context, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că lipsirea deputaţilor din opoziţia parlamentară de dreptul de a lua cuvântul în cadrul şedinţei plenare reprezintă un viciu de procedură care produce o ingerinţă în articolul 5 alin.(1) din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, § 33). Prin urmare, constat incidenţa articolului 5 alin.(1) din Constituţie în prezenta cauză.

10. Aşadar, în opinia mea, Curtea Constituţională trebuia să declare sesizarea admisibilă şi, la etapa fondului, să verifice dacă prevederile articolului 105 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului asigură un echilibru corect între principiul autonomiei parlamentare şi principiul pluralismului politic.