Decizie nr.106 din 21.07.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.28b/2022 privind interpretarea articolului 122 din Constituţie (posibilitatea prelungirii de drept a mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.28b/2022 privind

interpretarea  articolului 122 din  Constituţie

(posibilitatea prelungirii  de drept a mandatelor

membrilor Consiliului Superior al Magistraturii)

nr. 106  din  21.07.2022

 (în vigoare 21.07.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 246-250 art. 135 din 05.08.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 21 februarie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 iulie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională, la 21 februarie 2022 de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să explice, prin interpretarea articolului 122 din Constituţie, dacă mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pot fi prelungite de drept pe baza unei legi organice cu caracter general.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 122

Componenţa [Consiliului Superior al Magistraturii]

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru o durată de 4 ani.

[...]"

(în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr.120 din 23 septembrie 2021)

Articolul 122

Componenţa [Consiliului Superior al Magistraturii]

"[...]

(5) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate."

(în redactarea Legii nr.120 din 23 septembrie 2021, în vigoare 01.04.2022)

4. Prevederile relevante ale Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică:

Articolul 7

Mandatul demnitarului

"[...]

(3) În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului expiră sau a expirat, iar succesorul de competenţă nu intră în exercitarea mandatului, demnitarul continuă să-şi exercite mandatul până la ocuparea funcţiei de către succesorul de competenţă."

5. Prevederile relevante ale Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

Articolul 15

Dispoziţii finale

"[...]

(11) Prin derogare de la prevederile art.9 alin.(1) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi prevederile art.73 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepţia mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

6. Potrivit autorului sesizării, la 30 noiembrie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o hotărâre prin care a constatat că mandatele membrilor săi sunt pe cale să expire. Aplicând articolul 7 alin.(3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, acesta a decis că, în cazul expirării mandatelor membrilor actuali, ei vor continua să-şi exercite mandatele până la venirea membrilor noi.

7. Autorul sesizării mai susţine că, la articolul 15 alin.(11) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, adoptată la 10 martie 2022, legislatorul a stabilit, prin derogare de la prevederile art.9 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi prevederile art.73 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratură, că mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepţia mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă. Potrivit autorului, această prevedere legală a fost adoptată în scopul confirmării legalităţii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii menţionată mai sus.

8. Potrivit autorului sesizării, articolul 122 alin.(1) din Constituţie, în redactarea care era în vigoare la data adoptării Hotărârii Consiliului şi la data adoptării Legii nr.26 din 10 martie 2022, stabilea că durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de patru ani. Autorul consideră că aceste prevederi constituţionale reprezintă norme imperative de la care nu se poate deroga. Astfel, autorul sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să explice, prin interpretarea articolului 122 din Constituţie, dacă mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pot fi prelungite de drept pe baza unei legi organice cu caracter general.

B. Aprecierea Curţii

9. Curtea a verificat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

10. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, sesizarea privind interpretarea Constituţiei ţine de competenţa sa ratione materiae.

11. De asemenea, conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

12. Curtea observă că obiectul sesizării îl constituie interpretarea articolului 122 din Constituţie sub aspectul posibilităţii prelungirii de drept a mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pe baza unei legi organice. În acest sens, autorul sesizării oferă ca exemplu o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii şi două prevederi legale, care, în opinia sa, le-ar acorda membrilor Consiliului Superior al Magistraturii această posibilitate.

13. Având în vedere acest aspect, Curtea subliniază că nu este competentă să ofere o interpretare a Constituţiei prin raportare la norme infraconstituţionale. Această concluzie este bazată pe prevederile articolului 134 alin.(3) din Legea fundamentală, potrivit căruia Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei. Curtea deţine competenţa verificării constituţionalităţii legilor şi a altor acte normative, fiind sesizată în modul corespunzător. Dacă ar proceda la interpretarea Constituţiei prin raportare la norme cu o forţă juridică inferioară, Curtea Constituţională ar efectua, în mod implicit, un control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil. De altfel, Curtea a reţinut că necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin caracterul incert şi neuniform al dispoziţiilor constituţionale (a se vedea DCC nr.16 din 2 februarie 2021, § 11).

14. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind interpretarea Constituţiei este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.b) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind interpretarea articolului 122 din Constituţie depusă de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.