Decizie nr.108 din 12.08.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.52g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 337 alin.(1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.9 din 2 februarie 2023 (claritatea textului "acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova")

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.52g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din articolul 337 alin.(1) din Codul penal, în redactarea anterioară

Legii nr. 9 din 2 februarie 2023

(claritatea textului "acordarea de ajutor unui stat străin la

înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova")

nr. 108  din  12.08.2025

 (în vigoare 12.08.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 529-531 art.133 din 16.10.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 februarie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 12 august 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova" din articolul 337 alin.(1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.9 din 2 februarie 2023, ridicată de dl avocat Vitalie Caldîba, în interesele dlui Denis Cuculescu, în dosarul nr.1-1281/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Sergiu Stratan de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău se află cauza penală de acuzare a dlui Denis Cuculescu de comiterea, între altele, a infracţiunii prevăzute la articolele 42 alin.(2) şi 337 alin.(1) (trădarea de patrie) din Codul penal.

4. În procesul de examinare a cauzei, dl avocat Vitalie Caldîba a ridicat, în interesele dlui Denis Cuculescu, excepţia de neconstituţionalitate a textului "acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova" din articolul 337 alin.(1) din Codul penal în redactarea anterioară Legii nr.9 din 2 februarie 2023.

5. Printr-o încheiere din 10 februarie 2025, judecătorul cazului a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"[...]

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 337

Trădarea de Patrie

"(1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvârşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova,

se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

[...]."

[În redactarea anterioară Legii nr.9 din 2 februarie 2023.]

Articolul 337

Trădarea de Patrie

"(1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvârşită intenţionat de către un cetăţean al Republicii Moldova împotriva suveranităţii, independenţei, unităţii, indivizibilităţii, securităţii sau capacităţii de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, al unei organizaţii străine, al unei entităţi anticonstituţionale sau al reprezentanţilor lor, exprimată prin:

a) trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat;

b) spionaj;

c) divulgare a secretului de stat;

d) acordare de ajutor în vederea desfăşurării unor activităţi ostile împotriva securităţii statului,

se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

[...]."

[În redactarea Legii nr.136 din 6 iunie 2024, în vigoare din 7 iunie 2024.]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul sesizării afirmă că textul "acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova" este neclar, abstract şi imprevizibil, oferind organelor de drept o marjă de discreţie excesivă.

9. În acest context, autorul sesizării consideră că nu este clar care fapte pot fi considerate "acordare de ajutor" şi ar dăuna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau securităţii statului şi capacităţii de apărare a Republicii Moldova, precum şi care anume activităţi pot fi calificate ca "duşmănoase".

10. În lipsa în legislaţie a unor definiţii şi liste exhaustive privind semnificaţia textele menţionate, jurisprudenţa naţională nu distinge elementele obiective care să facă deosebirea dintre aceste acţiuni şi faptele care nu sunt urmărite penal.

11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 22, 23 alin.(2), 26 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea notează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova" din articolul 337 alin.(1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.9 din 2 februarie 2023. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici similare.

16. Totodată, Curtea observă că textul articolului 337 alin.(1) din Codul penal a fost modificat prin mai multe legi. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, pornind de la natura excepţiei de neconstituţionalitate, ea poate fi ridicată şi în privinţa actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.50 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr.141 din 7 noiembrie 2024, § 29).

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată, între altele, de trădare de patrie. Curtea admite că instanţa de judecată va ţine cont de prevederile contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.156 din 5 decembrie 2024, § 20).

19. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 22 (neretroactivitatea legii penale), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 26 (dreptul la apărare) din Constituţie.

20. Referitor la articolul 26 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează norma constituţională menţionată. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 18).

21. Anterior, Curtea a subliniat că nu-l poate înlocui pe autorul excepţiei la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.139 din 24 octombrie 2024, § 18).

22. Curtea reiterează că statutul de cetăţean al Republicii Moldova permite persoanei de a fi titularul tuturor drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale consfinţite de Constituţie şi legislaţia în vigoare. Cetăţenia Republicii Moldova stabileşte o legătură politico-juridică permanentă între persoana fizică şi stat, care generează drepturi şi obligaţii reciproce (a se vedea HCC nr.31 din 11 decembrie 2014, pct.2 din dispozitiv). De asemenea, potrivit Constituţiei, devotamentul faţă de ţară este sacru (articolul 56 alin.(1)). Relaţia dintre cetăţean şi stat se bazează pe devotamentul cetăţeanului faţă de patrie şi reprezintă o valoare supremă fundamentală care trebuie protejată prin norme imperative. În acest sens, având prerogativa constituţională prevăzută la articolul 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, legislatorul a incriminat infracţiunea "trădarea de patrie".

23. Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a textului contestat, Curtea aminteşte că prevederile articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie garantează standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 20). Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 22 din Constituţie garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege) (a se vedea DCC nr.1 din 21 ianuarie 2025, § 305). Totuşi, aceste norme constituţionale nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.141 din 7 noiembrie 2024, § 34).

24. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în mod constant că, deşi certitudinea este dezirabilă, ea poate implica o rigiditate excesivă. Totuşi, legea trebuie să poată ţine pasul cu circumstanţele în schimbare (a se vedea Bavćar v. Slovenia, 7 septembrie 2023, § 144; Saakashvili v. Georgia, 23 mai 2024, § 142). În consecinţă, multe legi sunt formulate, inevitabil, în termeni care, într-o măsură mai mare sau mai mică, sunt vagi şi a căror interpretare şi aplicare ţin de practica judiciară (a se vedea Total S.A. şi Vitol S.A. v. Franţa, 12 octombrie 2023, § 53; Sacharuk v. Lituania, 23 aprilie 2024, § 144). Articolul 7 din Convenţie nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea treptată a regulilor răspunderii penale prin interpretarea judiciară de la caz la caz, cu condiţia ca evoluţia rezultată să fie în concordanţă cu esenţa infracţiunii şi să poată fi prevăzută în mod rezonabil (a se vedea Bădescu şi alţii v. România, 15 aprilie 2025, § 125).

25. De asemenea, Curtea Europeană a constatat că o lege poate îndeplini totuşi condiţia previzibilităţii chiar dacă persoana în cauză trebuie să recurgă la o consiliere juridică adecvată sau prin interpretarea acesteia de către instanţe, pentru a evalua, într-o măsură rezonabilă, consecinţele pe care le poate avea o anumită acţiune (a se vedea Yüksel Yalçinkaya v. Turcia [MC], 26 septembrie 2023, § 238; Saakashvili v. Georgia, 23 mai 2024, § 141; Bădescu şi alţii v. România, 15 aprilie 2025, § 122).

26. În acest context, Curtea notează că destinatarul legii poate stabili sensul textului de lege criticat, inclusiv cu ajutorul interpretării acestuia de către instanţele judecătoreşti, prin recurgerea la consiliere juridică sau prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul textului criticat, în conformitate cu esenţa infracţiunii incriminate.

27. Curtea observă că, deşi legislatorul a utilizat o formulare mai largă prin textul "acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova" în contextul infracţiunii de trădare de patrie, alte texte din norma contestată precizează domeniul ei de aplicare. De exemplu, prin utilizarea textului "acordarea de ajutor unui stat străin" legislatorul precizează condiţia colaborării cetăţeanului Republicii Moldova cu un stat străin. De asemenea, prin utilizarea textelor "în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova", precum şi "împotriva Republicii Moldova", legislatorul precizează scopul acordării ajutorului în discuţie şi valorile împotriva cărora sunt îndreptate acţiunile infracţionale (obiectul juridic special). Totodată, legislatorul sancţionează doar fapta comisă cu intenţie. Prin urmare, legea penală îi solicită părţii acuzării să demonstreze atât colaborarea intenţionată a cetăţeanului Republicii Moldova cu statul străin, i.e. acordarea de ajutor unui stat străin, cât şi faptul că ajutorul acordat poate fi folosit de statul străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova, adică în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova.

28. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a menţionat în mod constant că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Astfel, rolul decizional acordat instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 22; DCC nr.1 din 21 ianuarie 2025, § 308).

29. Având în vedere varietatea de situaţii care pot apărea în practică, Curtea consideră că nu este nici posibil, nici rezonabil ca legislatorul să prevadă în Codul penal o listă exhaustivă a modalităţilor de acordare de ajutor unui stat străin şi, respectiv, a activităţilor duşmănoase înfăptuite împotriva Republicii Moldova, care pot fi realizate în contextul şi privind esenţa infracţiunii de trădare de patrie. De altfel, o astfel de listă ar putea omite reglementarea unor situaţii care ar justifica, în mod rezonabil, tragerea la răspundere penală pe baza articolului 337 din Codul penal (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.78 din 16 iunie 2022, § 26; DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 23).

30. Totodată, Curtea observă că, de fapt, prin criticile sale, autorul sesizării ridică o problemă de interpretare şi de aplicare a legii, care nu este de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 26; DCC nr.1 din 21 ianuarie 2025, § 309).

31. Din aceste considerente, Curtea constată că textul contestat nu afectează articolul 22 în coroborare cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie, din perspectiva argumentelor invocate în sesizare.

32. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) litera d) şi (4) lit.d), 37, 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova" din articolul 337 alin.(1) din Codul penal în redactarea anterioară Legii nr.9 din 2 februarie 2023, ridicată de dl avocat Vitalie Caldîba, în interesele dlui Denis Cuculescu, în dosarul nr.1-1281/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.