Decizie nr.11 din 02.02.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.16g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 334 alin.(2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova (îndepărtarea inculpatului din sala de judecată)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.16g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 334 alin.(2)

din Codul de procedură penală al Republicii Moldova

(îndepărtarea inculpatului din sala de judecată)

nr. 11  din  02.02.2017

 (în vigoare 02.02.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 181-189 art. 66 din 09.06.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 1 februarie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 2 februarie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “dispune îndepărtarea lui din sala de judecată, continuând procesul în lipsa acestuia” din alineatul (2) al articolului 334 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de avocatul Eduard Rudenco în dosarul nr.1-561/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 1 februarie 2017 de către completul de judecată din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani (Victor Boico, Vitalie Budeci, Elena Cojocari), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală nr.1-561/2017 privind învinuirea lui V.P. de comiterea infracţiunilor prevăzute la articolele 190 alin.(5) şi 243 alin.(3) lit.b) din Codul penal.

4. La 20 ianuarie 2017, instanţa de judecată a dispus îndepărtarea inculpatului din sala de judecată pe toată durata şedinţei preliminare, ca urmare a constatării încălcării de către acesta a ordinii şedinţei.

5. În cadrul şedinţei de judecată preliminare din 24 ianuarie 2017, avocatul Eduard Rudenco a depus o cerere privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei “dispune îndepărtarea lui din sala de judecată, continuând procesul în lipsa acestuia” din alineatul (2) al articolului 334 din Codul de procedură penală.

6. Prin încheierea din 25 ianuarie 2017, instanţa de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 (republicat în M.O., 2013, nr.248-251, art.699) sunt următoarele:

Articolul 333

Ordinea şi solemnitatea şedinţei de judecată

“[…]

(4) Persoanele prezente în sala de şedinţă, inclusiv participanţii la şedinţa de judecată, sunt obligaţi să se supună dispoziţiilor preşedintelui şedinţei privind menţinerea ordinii în şedinţă.”

Articolul 334

Măsurile care se iau faţă de cei ce încalcă

ordinea şedinţei de judecată

“(1) Preşedintele şedinţei de judecată veghează asupra menţinerii ordinii şi solemnităţii şedinţei, fiind în drept de a lua măsurile necesare în acest scop.

(2) Dacă inculpatul încalcă ordinea şedinţei şi nu se supune dispoziţiilor preşedintelui şedinţei, ultimul îi atrage atenţia asupra necesităţii respectării disciplinei, iar în caz de repetare a încălcării ori de abatere gravă de la ordine, judecătorul sau, după caz, completul de judecată dispune îndepărtarea lui din sala de judecată, continuând procesul în lipsa acestuia. Sentinţa, însă, se pronunţă în prezenţa inculpatului sau se aduce la cunoştinţa acestuia imediat după pronunţare.

(3) Dacă procurorul sau avocatul încalcă ordinea şedinţei de judecată şi nu se supun dispoziţiilor preşedintelui şedinţei, ei pot fi sancţionaţi cu amendă judiciară şi despre comportamentul lor sunt informaţi Procurorul General, respectiv Uniunea Avocaţilor şi ministrul justiţiei.

(4) Dacă partea vătămată, partea civilmente responsabilă sau reprezentanţii lor tulbură ordinea şedinţei de judecată sau nu se supun dispoziţiilor preşedintelui şedinţei, instanţa poate dispune, prin încheiere, îndepărtarea lor din sala de şedinţă. Celelalte persoane prezente la şedinţa de judecată, pentru aceleaşi acţiuni, pot fi îndepărtate din sală prin dispoziţia preşedintelui şedinţei.

(5) Persoanele menţionate în alin.(4), în cazul manifestării de lipsă de respect faţă de judecată prin tulburarea ordinii în şedinţa de judecată, precum şi prin săvârşirea unor fapte care denotă desconsiderare vădită faţă de judecată, prin încheierea instanţei, pot fi supuse unei amenzi judiciare.”

9. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997) sunt următoarele:

Articolul 6

Dreptul la un proces echitabil

“1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public […] a cauzei sale, de către o instanţă […] care va hotărî […] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. […]

3. Orice acuzat are, în special, dreptul:

[…]

c) să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloace necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer;

d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării;

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că îndepărtarea din sala de judecată a inculpatului îl privează pe acesta din urmă de dreptul de a invoca argumentele sale în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, de a fi ascultat în instanţă şi de a prezenta probe, încălcându-i-se astfel dreptul la un proces echitabil.

11. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile contestate încalcă prevederile articolelor 20, 21 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Eduard Rudenco în dosarul nr.1-561/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma “dispune îndepărtarea lui din sala de judecată, continuând procesul în lipsa acestuia” din alineatul (2) al articolului 334 din Codul de procedură penală.

17. Curtea observă că autorul excepţiei pretinde că aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art.20 referitor la accesul liber la justiţie, art.21 referitor la prezumţia nevinovăţiei şi în art.54 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile articolului 334 alin.(2) din Codul de procedură penală permit judecătorului sau, după caz, completului de judecată de a dispune îndepărtarea inculpatului din sala de judecată şi să continue procesul în lipsa acestuia, dacă inculpatul încalcă ordinea şedinţei şi nu se supune dispoziţiilor preşedintelui şedinţei.

19. În acest context, Curtea reaminteşte că accesul liber la justiţie, garantat de art.20 din Constituţie, constituie un aspect inerent al dreptului la un proces echitabil, principiu complex, cuprinzând mai multe relaţii şi drepturi fundamentale, prin care se poate garanta exercitarea lui deplină (Hotărârea Curţii Constituţionale nr.10 din 10 mai 2016, § 43), totodată acesta nu poate fi perceput în lipsa garanţiilor impuse de articolul 6 §1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Constituţionale nr.7 din 16 aprilie 2015, § 65). Exercitarea dreptului la un proces echitabil nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a statuat că pentru buna administrare a justiţiei ordinea şi solemnitatea şedinţei de judecată constituie elemente definitorii ale procedurii judiciare. Nerespectarea flagrantă de către inculpat a normelor elementare de conduită adecvată nu poate şi nu trebuie să fie tolerată (Ananyev v. Federaţia Rusă, hotărâre din 30 iulie 2009, § 44).

21. Potrivit art.333 alin.(1) din Codul de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în condiţii care asigură buna funcţionare a instanţei judecătoreşti şi securitatea participanţilor la proces, iar potrivit alin.(4) din acelaşi articol, persoanele prezente în sala de şedinţă, inclusiv participanţii la şedinţa de judecată, sunt obligaţi să se supună dispoziţiilor preşedintelui şedinţei privind menţinerea ordinii în şedinţă.

22. Astfel, Curtea observă că preşedintelui şedinţei de judecată, având rolul de a asigura respectarea ordinii în şedinţa de judecată [art.317 din Codul de procedură penală], îi revine sarcina de a explica ope legis inculpatului că, în temeiul articolului 66 alin.(5) pct.6) din Codul de procedură penală, este obligat să respecte ordinea stabilită în şedinţa de judecată, precum şi că în eventualitatea unei desconsiderări a acestui imperativ poate fi îndepărtat din sala de judecată, asumându-şi în acest sens consecinţele juridice asupra dreptului de a participa la propriul proces.

23. Totodată, Curtea observă că măsura îndepărtării inculpatului din sala de judecată se va dispune în caz de repetare a încălcării ordinii şedinţei de judecată ori a săvârşirii unei abateri grave de la ordine. În acest sens, art.334 alin.(2) din Codul de procedură penală obligă, de asemenea, preşedintele şedinţei să atragă atenţia inculpatului asupra necesităţii respectării disciplinei, dacă acesta încalcă ordinea şedinţei şi nu se supune dispoziţiilor instanţei de judecată.

24. Prin urmare, Curtea constată că inculpatul poate să decidă până la aplicarea măsurii de îndepărtare din sala de judecată, în cunoştinţă de cauză, dacă doreşte sau nu să beneficieze de dreptul său de a participa la propriul proces. Or, desconsiderând normele elementare de conduită corespunzătoare, inculpatul prin comportamentul său îşi exprimă fără echivoc voinţa de a nu participa la proces.

25. În egală măsură, Curtea relevă că din dispoziţiile criticate nu reiese că inculpatul va fi privat de dreptul său de a participa la judecarea cauzei pe tot parcursul procesului judiciar. Mai mult, Curtea menţionează că inculpatului, fiind îndepărtat din sala de judecată, i se menţine dreptul de a fi asistat şi apărat în mod efectiv de un avocat ales de el sau numit din oficiu. De altfel, Curtea Europeană a statuat că, în anumite circumstanţe, pentru menţinerea ordinii în şedinţa de judecată reclamanţii pot fi îndepărtaţi din sala de judecată, iar din moment ce ei sunt reprezentaţi de către avocaţi în absenţa lor, caracterul echitabil al procesului penal nu este afectat (Sergey Denisov şi alţii v. Federaţia Rusă, hotărâre din 19 aprilie 2016, §143).

26. În acelaşi timp, având în vedere că pe parcursul judecării cauzei în primă instanţă inculpatul poate fi îndepărtat de mai multe ori din sala de judecată pentru încălcarea ordinii şedinţei de judecată, totuşi Curtea observă că dispoziţiile art.334 alin.(2) din Codul de procedură penală stabilesc că sentinţa se va pronunţa în prezenţa inculpatului sau se va aduce la cunoştinţa acestuia imediat după pronunţare.

27. În acest sens, Curtea reţine că inculpatul nu este privat de dreptul de a obţine o reexaminare a cauzei de către instanţa de apel. Astfel, potrivit art.401 din Codul de procedură penală, inculpatul are dreptul să atace sentinţa cu apel în vederea unei noi judecări în fapt şi în drept a cauzei, iar instanţa de apel, deţinând plinătatea jurisdicţiei, este obligată, în temeiul art.414 alin.(1) din acelaşi cod, să verifice legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală, şi în baza oricăror probe noi prezentate.

28. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, procesul în ansamblu este echitabil dacă acuzatului i s-a permis să atace sentinţa de condamnare in absentia şi a avut dreptul de a fi prezent la şedinţa instanţei de apel, deschizând astfel posibilitatea unei noi examinări în fapt şi în drept a învinuirii (Idalov v. Federaţia Rusă, [MC], hotărâre din 22 mai 2012, § 171, Jones v. Regatul Unit, decizie din 9 septembrie 2003).

29. În concluzie, fără a avea competenţa de a verifica temeinicia motivelor invocate de instanţa de judecată la înlăturarea inculpatului din sala de judecată, Curtea statuează că reglementarea posibilităţii judecătorului sau, după caz, a completului de judecată de a dispune îndepărtarea inculpatului din sala de judecată şi de a continua procesul în lipsa acestuia nu este de natură, per se, să aducă atingere prevederilor art.20, 21 şi 54 din Constituţie, deoarece această măsură are drept scop asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei “dispune îndepărtarea lui din sala de judecată, continuând procesul în lipsa acestui” din alineatul (2) al articolului 334 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocatul Eduard Rudenco, în dosarul nr.1-561/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.