Decizie nr.11 din 06.03.2024 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.271g/2023, nr.281g/2023, nr.8g/2024, nr.16g/2024 şi nr.47g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(1) şi a textului "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului (avizarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.271g/2023, nr.281g/2023, nr.8g/2024,

nr.16g/2024 şi nr.47g/2024 privind  excepţia de  neconstituţionalitate a

articolului 25 alin.(1) şi a textului "emit avize generale organul central

de specialitate  al administraţiei  publice în domeniul  amenajării

teritoriului  şi  al  urbanismului"  din  compartimentul  Planul

urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996

privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului

(avizarea documentaţiei de urbanism

şi amenajare a teritoriului)

nr. 11  din  06.03.2024

 (în vigoare 06.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-124 art. 49 din 28.03.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 19 decembrie 2023, la 27 decembrie 2023, la 22 ianuarie 2024, la 29 ianuarie 2024 şi la 27 februarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 martie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(1) şi a textului "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, ridicate de dl avocat Dumitru Pavel, în interesele dlui Ilie Ţurcan, parte în dosarul nr.4-772/2023, ale dlui Sergiu Rotari, parte în dosarul nr.4-633/2023, ale dnei Aliona Mandatii, parte în dosarul nr.4-537/2023, ale dnei Zinaida Duca, parte în dosarul nr.4-726/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani şi sediul Râşcani, şi, respectiv, ale dlui Iurie Tesa, parte în dosarul nr.4r-2428/23, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dnele judecătoare Angela Catană, Arina Ialanji şi Violeta Chisiliţa şi de dl judecător Vitalie Budeci din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediile Buiucani şi Râşcani, precum şi de un complet de judecători ai Curţii de Apel Chişinău, format din dnii Ion Secrieru, Sergiu Arnăut şi Ghenadie Lîsîi, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 271g/2023.

4. La 7 februarie 2024, dl Iurie Tesa a depus o cerere de retragere a sesizării nr.16g/2024.

5. Curtea reţine că sesizarea poate fi retrasă de subiectul ei la orice etapă de examinare a cauzei [articolul 41 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale], iar sesizarea se restituie prin decizia Curţii Constituţionale.

6. Curtea notează că subiectul cu drept de sesizare a Curţii pe baza unei excepţii de neconstituţionalitate este judecătorul/completul de judecată din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, al Curţilor de Apel şi al judecătoriilor (a se vedea punctul 2 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016 şi articolul 38 alin.(1) lit.d) din Codul jurisdicţiei constituţionale).

7. Având în vedere cele menţionate, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate poate fi retrasă din procedura Curţii doar de subiectul cu drept de sesizare. Partea în proces sau reprezentantul acesteia poate solicita retragerea sesizării doar prin intermediul instanţei de judecată. Prin urmare, Curtea constată că retragerea i-a fost solicitată direct Curţii de autorul excepţiei, care nu este subiect cu drept de sesizare.

8. Aşadar, în lipsa unei încheieri prin care instanţa de judecată soluţionează cererea de retragere a sesizării, Curtea nu poate da curs cererii în discuţie şi va decide cu privire la admisibilitatea sesizării (DCC nr.154 din 17 noiembrie 2022, § 7).

A. Circumstanţele litigiilor principale

1.1. Dosarul nr.4-772/2023 (sesizarea nr.271g/2023)

9. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza contravenţională de învinuire a dlui Ilie Ţurcan de comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313 (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional.

10. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat, în interesele dlui Ilie Ţurcan, excepţia de neconstituţionalitate a textului "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului.

11. Printr-o încheiere din 18 decembrie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

1.2. Dosarul nr.4-633/2023 (sesizarea nr.281g/2023)

12. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza contravenţională de învinuire a dlui Sergiu Rotari de comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313 (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional.

13. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat, în interesele dlui Sergiu Rotari, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(1) şi a textului "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului.

14. Printr-o încheiere din 20 decembrie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

1.3. Dosarul nr.4-537/2023 (sesizarea nr.8g/2024)

15. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza contravenţională de învinuire a dnei Aliona Mandatii de comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313 (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional.

16. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat, în interesele dnei Aliona Mandatii, excepţia de neconstituţionalitate a textului "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului.

17. Printr-o încheiere din 15 ianuarie 2024, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

1.4. Dosarul nr.4r-2428/2023 (sesizarea nr.16g/2024)

18. Printr-o hotărâre din 5 iunie 2023 a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, a fost încetat procesul contravenţional intentat în privinţa dlui Iurie Tesa, învinuit de comiterea contravenţiei de la articolul 313 (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional.

19. Centrul Naţional Anticorupţie, care exercită atribuţiile agentului constatator în această cauză, a contestat cu recurs hotărârea primei instanţe.

20. În cadrul procedurii recursului, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat, în interesele dlui Iurie Tesa, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(1) şi a textului "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului.

21. La 23 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

1.5. Dosarul nr.4-726/2023 (sesizarea nr.47g/2024)

22. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, se află cauza contravenţională de învinuire a dnei Zinaida Duca de comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313 (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional.

23. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat, în interesele dnei Zinaida Duca, excepţia de neconstituţionalitate a textului "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului.

24. Printr-o încheiere din 22 februarie, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

25. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar."

Articolul 112

Autorităţile săteşti şi orăşeneşti

"(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe.

(3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege."

26. Prevederile relevante ale Legii nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului sunt următoarele:

"Art.25. – (1) Avizele necesare aprobării documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului se emit, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege, de Guvern, de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului sau de serviciul de arhitectură şi urbanism al autorităţii administraţiei publice locale şi de organismele centrale şi teritoriale interesate, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei în volum deplin. Dacă în termenul prevăzut nu este emis avizul, se consideră că există un aviz favorabil.

[…]

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

27. Compartimentul "Planul urbanistic zonal" din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului stabileşte că planul urbanistic zonal se avizează de organismele teritoriale interesate, că organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului emite avize generale şi că consiliul municipal, raional, orăşenesc sau sătesc le aprobă.

28. În opinia autorilor, condiţia referitoare la avizarea planului urbanistic zonal de către organismul teritorial interesat, i.e. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale în cauzele în care au fost ridicate excepţiile, reprezintă o imixtiune în principiul autonomiei locale. Autorii excepţiilor precizează că respectarea acestei cerinţe implică cheltuieli nejustificate din partea autorităţilor locale şi reprezintă un obstacol în realizarea programelor şi a acţiunilor de dezvoltare a comunităţilor locale.

29. Pe baza acestor argumente, în sesizările nr.281g/2023, 16g/2024 şi nr.47g/2024, autorii îi solicită Curţii să exercite şi controlul de constituţionalitate al articolului 25 alin.(1) din Lege, care prevede că avizele necesare aprobării documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului se emit, potrivit anexei la Legea menţionată, de Guvern, de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului sau de serviciul de arhitectură şi urbanism al autorităţii administraţiei publice locale şi de organismele centrale şi teritoriale interesate, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei în volum deplin.

30. Autorii excepţiilor consideră că prevederile contestate încalcă articolele 6, 7, 8, 96, 107, 109, 110 şi 112 din Constituţie şi articolele 2, 3, 4, 7 şi 8 din Carta Europeană a Autonomiei Locale.

B. Aprecierea Curţii

31. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

32. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

33. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de avocatul părţilor în procese. Astfel, Curtea constată că sesizările sunt formulate de subiectul cărora li s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

34. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 25 alin.(1) şi textul "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului. Curtea reţine că aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

35. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cinci cauze contravenţionale privind acuzaţia de comitere a faptei de exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu de către dnii Ilie Ţurcan, Sergiu Rotari şi Iurie Tesa şi de dnele Aliona Mandatii şi Zinaida Duca, consilieri municipali în Consiliul Municipal Chişinău la data întocmirii proceselor-verbale cu privire la contravenţie. Învinuirea susţine că aceste persoane au examinat şi au votat mai multe planuri urbanistice zonale, în lipsa avizului Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, încălcând articolul 25 alin.(1) şi compartimentul "Planul urbanistic zonal" din Anexa la Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului. În acest context, având în vedere că acuzaţia de exces de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu are la bază o pretinsă încălcare a prevederilor Legii menţionate mai sus, Curtea consideră că normele contestate ar putea fi aplicate în procesele de judecată în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate, pentru a stabili existenţa contravenţiei.

36. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorilor sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental garantat de Constituţie (DCC nr.95 din 17 iunie 2021, § 28; DCC nr.125 din 13 septembrie 2022, § 22).

37. Autorii excepţiilor au susţinut că prevederile contestate încalcă articolele 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 96 (rolul Guvernului), 107 (administraţia publică centrală de specialitate), 109 (principiile de bază ale administrării publice locale), 110 (organizarea administrativ-teritorială) şi 112 (autorităţile săteşti şi orăşeneşti) din Constituţie. De asemenea, autorii excepţiilor au susţinut încălcarea articolelor 2 (fundamentarea constituţională şi legală a autonomiei locale), 3 (conceptul de autonomie locală), 4 (întinderea autonomiei locale), 7 (condiţiile de exercitare a responsabilităţilor la nivel local) şi 8 (controlul administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale) din Carta Europeană a Autonomiei Locale.

38. Curtea subliniază că articolele din Carta Europeană a Autonomiei Locale pretins a fi încălcate prin prevederile contestate sunt reglementate la nivel naţional la articolul 109 din Constituţie, care stabileşte principiile de bază ale administrării publice locale.

39. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că dreptul de acces al cetăţenilor prin intermediul excepţiei de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil şi constituie un instrument puternic prin intermediul căruia cetăţeanul are posibilitatea de a acţiona pentru a se apăra împotriva legislatorului, în cazul în care sunt încălcate prin lege drepturile sale constituţionale (DCC nr.36 din 22 martie 2022, § 27 şi jurisprudenţa citată acolo).

40. În această cauză, Curtea reţine că în excepţiile lor de neconstituţionalitate autorii susţin încălcarea articolului 109 din Constituţie. Totuşi, această prevedere constituţională nu le este dedicată persoanelor, ci autorităţilor publice locale.

41. Referitor la pretinsa încălcare a articolelor 6, 7, 8, 96, 107, 110 şi 112 din Constituţie, Curtea precizează că autorii excepţiilor s-au limitat la simpla invocare a acestor norme, fără a explica în ce mod prevederile constituţionale invocate sunt încălcate. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.44 din 18 mai 2020, § 23; DCC nr.91 din 15 iunie 2021, § 19; DCC nr.52 din 19 aprilie 2022, § 25; DCC nr.38 din 30 martie 2023, § 22).

42. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(1) şi a textului "emit avize generale organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului" din compartimentul Planul urbanistic zonal din Anexa la Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, ridicate de dl avocat Dumitru Pavel, în interesele dlui Ilie Ţurcan, parte în dosarul nr.4-772/2023, ale dlui Sergiu Rotari, parte în dosarul nr.4-633/2023, ale dnei Aliona Mandatii, parte în dosarul nr.4-537/2023, ale dnei Zinaida Duca, parte în dosarul nr.4-726/2023, aflate pe rol la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani şi sediul Râşcani, şi, respectiv, ale dlui Iurie Tesa, parte în dosarul nr.4r-2428/23, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.