Decizie nr.11 din 29.01.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.120g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 37 alin.(5) din Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, 1 alin.(2) din Legea nr.278 din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau a altor vătămări ale sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu şi 34 din Legea nr.756 din 24 decembrie 1999 a asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale (plata indemnizaţiei de dizabilitate lunare ca urmare a unui accident suferit la locul de muncă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.120g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din articolele 37 alin.(5) din Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind

incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, 1 alin.(2) din Legea nr.278

din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare

 a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau a altor vătămări

ale sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu şi 34

din Legea nr.756 din 24 decembrie 1999 a asigurării

pentru accidente de muncă şi boli profesionale

(plata indemnizaţiei de dizabilitate lunare ca urmare

a unui accident suferit la locul de muncă)

nr. 11  din  29.01.2026

 (în vigoare 29.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 84-87 art. 23 din 19.02.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 mai 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 ianuarie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi, după cum urmează:

- articolul 1 alin.(2) din Legea nr.278 din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau a altor vătămări ale sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu;

- textul "întreprinderii/instituţiei care poartă vina" din articolul 37 alin.(5) din Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi;

- şi textul "de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile vinovate de producerea accidentului de muncă ori de survenirea bolii profesionale, sau de succesorii acestora, iar în lipsa lor" din articolul 34 din Legea nr.756 din 24 decembrie 1999 a asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale,

ridicată de dl Vitalii Furtuna, în interesele SA "Hidroinpex" (în continuare, Hidroinpex), parte în dosarul nr.2-91/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Soroca, sediul Floreşti.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost transmisă la Curtea Constituţională de dl judecător Alexandru Zadorojniuc, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost prezentate de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

4. În perioada octombrie 1984 – aprilie 1992, dl Valentin Carauş a lucrat în cadrul unei companii, a cărei succesoare este Hidroinpex, exercitând mai multe funcţii, inclusiv pe cea de inginer în secţia tehnologică, iar ulterior, de inginer în secţia de aprovizionare cu materiale tehnice.

5. La 30 iulie 1991, dl Valentin Carauş a suferit, în urma unui accident produs în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, multiple traumatisme grave. Printr-un act adoptat la 20 septembrie 1991, o comisie specială a documentat accidentul produs şi a stabilit pierderea totală a capacităţii de muncă de către dl Valentin Carauş, fiindu-i stabilit un grad de dizabilitate cu caracter permanent.

6. La 30 martie 2022, dl Valentin Carauş a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Hidroinpex, prin care a solicitat plata indemnizaţiei de dizabilitate lunare ca urmare a unui accident la locul de muncă, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, reclamantul şi-a concretizat pretenţiile, solicitând plata indemnizaţiei, a penalităţii pentru întârzierea achitării indemnizaţiei, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată.

7. În cadrul examinării cauzei în instanţa de judecată, dl Vitalii Furtuna, reprezentantul Hidroinpex, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor indicate la § 1 supra.

8. Printr-o încheiere din 16 mai 2025, Judecătoria Soroca a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi sunt următoarele:

Articolul 37

Obligaţiile angajatorilor privind plasarea în câmpul muncii

a persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă

"[…]

(5) Salariaţilor cărora li s-a evaluat procentul capacităţii de muncă păstrată ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale li se plăteşte, din contul întreprinderii/instituţiei care poartă vina, despăgubiri şi indemnizaţii unice în conformitate cu legislaţia în vigoare.

[…]."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.278 din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau a altor vătămări ale sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu sunt următoarele:

"Art.1. - (1) Prezenta lege stabileşte modul de recalculare a sumei iniţiale, stabilite conform legislaţiei în vigoare, de compensare a pagubei cauzate persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, precum şi persoanelor care au dreptul la recuperarea pagubei în cazul pierderii întreţinătorului, ca mecanism permanent de recuperare, în baza salariului mediu lunar pe ţară, a pierderilor suportate de acestea.

(2) Prevederile prezentei legi sunt executorii pentru toate întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi alte persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică."

12. Prevederile relevante ale Legii nr.756 din 24 decembrie 1999 a asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt următoarele:

Articolul 34

Despăgubirile stabilite până la intrarea în vigoare a prezentei legi

"Despăgubirile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, stabilite până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se păstrează în cuantumurile stabilite şi se plătesc de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, vinovate de producerea accidentului de muncă ori de survenirea bolii profesionale, sau de succesorii acestora, iar în lipsa lor – de către organele teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale din mijloacele bugetului de stat în conformitate cu prevederile Legii nr.625-XII din 2 iulie 1991 cu privire la protecţia muncii şi Legii nr.278-XIV din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei precizează că prevederile contestate stabilesc că persoana care şi-a pierdut capacitatea de muncă ca urmare a unui accident de muncă beneficiază de despăgubiri şi indemnizaţii unice, din contul întreprinderii sau al instituţiei care poartă vina, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Totuşi, reclamantul din litigiul principal beneficiază de o pensie de dizabilitate, achitată prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări Sociale. În opinia autorului, obligarea Hidroinpex la plata indemnizaţiei ar conduce la o dublă compensare a prejudiciului, atât de către CNAS, cât şi de către Hidroinpex. Potrivit autorului, această situaţie ar reprezenta o ingerinţă disproporţionată în dreptul de proprietate, garantat de articolul 46 alin.(1) din Constituţie.

14. Pe de altă parte, autorul excepţiei neagă existenţa unei legături directe între activitatea companiei Hidroinpex şi accidentul rutier în urma căruia reclamantului i-a fost stabilit un grad de dizabilitate. În opinia sa, obligarea Hidroinpex la plata unor despăgubiri pentru un accident de care se face vinovată o altă persoană ar reprezenta o ingerinţă disproporţionată în dreptul său de proprietate. Din aceleaşi motive, acesta susţine că sunt încălcate şi prevederile articolului 16 din Constituţie.

15. Totodată, autorul menţionează că textul "de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, vinovate de producerea accidentului de muncă ori de survenirea bolii profesionale, sau de succesorii acestora, iar în lipsa lor", cuprins în articolul 34 din Legea nr.756 din 24 decembrie 1999, încalcă articolul 54 din Constituţie. În opinia sa, acest text operează cu noţiuni neclare şi este formulat de o manieră ambiguă.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a prevederilor menţionate la § 1 supra, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Aceste dispoziţii nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect cererea de chemare în judecată referitoare la plata indemnizaţiei de dizabilitate lunare ca urmare a unui accident la locul de muncă (a se vedea §§ 4-6 supra). Astfel, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei respective.

20. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 16 (egalitatea), 46 alin.(1) (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi).

21. Referitor la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea subliniază că acest articol nu poate fi aplicat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, autorul sesizării trebuie să argumenteze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19; DCC nr.98 din 1 august 2024, § 21).

22. Referitor la pretinsul tratament diferenţiat, Curtea reaminteşte că discriminarea are loc atunci când persoane aflate în situaţii asemănătoare sunt tratate diferit (discriminare directă) sau atunci când persoane care se află în situaţii diferite sunt tratate în acelaşi mod (discriminare indirectă), cu excepţia cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv şi rezonabil. O condiţie esenţială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor (a se vedea HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 21; HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 39; HCC nr.35 din 9 noiembrie 2021, § 152). Verificarea respectării acestei cerinţe implică compararea situaţiei autorului excepţiei cu cea a subiectelor în raport cu care pretinde un dezavantaj (a se vedea HCC nr.8 din 6 aprilie 2023, § 32).

23. În acest sens, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a prezentat care sunt situaţiile comparabile şi nici nu a argumentat în ce mod prevederile contestate induc un dezavantaj în raport cu autorul sesizării, limitându-se la simpla invocare a existenţei unei discriminări. Având în vedere acest aspect şi dat fiind faptul că nu poate identifica, din oficiu, argumente în favoarea autorilor unei sesizări, Curtea menţionează că sesizarea în această parte este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond (a se vedea DCC nr.111 din 12 septembrie 2023, § 16).

24. Referitor la argumentele excepţiei care îi solicită Curţii să examineze aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza concretă, să stabilească existenţa unei legături între activitatea companiei Hidroinpex şi accidentul ca urmare al căruia reclamantului i-a fost stabilit un grad de dizabilitate, precum şi să aprecieze caracterul proporţional al obligării acesteia la plata unor despăgubiri, Curtea reţine că acestea vizează fondul cererii de chemare în judecată, nu constituţionalitatea normelor atacate.

25. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că judecata sa este o judecată a legilor, la modul abstract, nu o judecată a cazurilor concrete. Curtea nu poate verifica, potrivit competenţelor sale, caracterul proporţional al modului de aplicare a prevederilor contestate, adică proporţionalitatea ingerinţei la modul concret, în circumstanţele unei cauze particulare. Această competenţă le revine instanţelor de drept comun (a se vedea DCC nr.6 din 23 ianuarie 2025, § 35). De asemenea, Curtea nu este competentă să identifice dreptul aplicabil ori să stabilească obligaţiile părţilor într-un raport juridic concret (a se vedea DCC nr.78 din 10 iulie 2025, § 32).

26. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alin.(2) şi (4) litera d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi, după cum urmează:

- articolul 1 alin.(2) din Legea nr.278 din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau a altor vătămări ale sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu;

- textul "întreprinderii/instituţiei care poartă vina" din articolul 37 alin.(5) din Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi;

- şi textul "de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile vinovate de producerea accidentului de muncă ori de survenirea bolii profesionale, sau de succesorii acestora, iar în lipsa lor" din articolul 34 din Legea nr.756 din 24 decembrie 1999 a asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale,

ridicată de dl Vitalii Furtuna, în interesele Societăţii pe Acţiuni "Hidroinpex", parte în dosarul nr.2-91/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Soroca, sediul Floreşti.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.