Decizie nr.115 din 06.10.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.132g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 7 din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte (obligaţia de a deţine buletine de identitate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.132g/2020 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 7 din

Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de

identitate din sistemul naţional de paşapoarte

(obligaţia de a deţine buletine de identitate)

nr. 115  din  06.10.2020

 (în vigoare 06.10.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 286-292 art. 165 din 06.11.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 1 august 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 6 octombrie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu domiciliul în Republica Moldova" din articolul 7 din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, ridicată de dl avocat Petru Coşleţ în interesele dnei Valentina Agheeva, în dosarul nr.3a-1395/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chişinău (dnii judecători Vladislav Clima, Ecaterina Palanciuc şi Ala Malîi), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 5 februarie 2019, dna Valentina Agheeva a depus o cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ, împotriva Agenţiei Servicii Publice, solicitând recunoaşterea caracterului ilegal al refuzului Agenţiei Servicii Publice de a-i elibera buletinul de identitate şi obligarea acestei instituţii de a-i elibera un buletin de identitate. Dna Valentina Agheeva are domiciliu permanent stabilit în străinătate.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 9 august 2019, cererea de chemare în judecată împotriva Agenţiei Servicii Publice a fost respinsă.

5. Pe 30 august 2019, reprezentantul dnei Valentina Agheeva, dl avocat Petru Coşleţ, a formulat un apel împotriva Hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 9 august 2019.

6. Pe 16 iulie 2020, dl avocat Petru Coşleţ a ridicat, în interesele dnei Valentina Agheeva, excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu domiciliul în Republica Moldova" din articolul 7 din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.

7. Prin Încheierea din 16 iulie 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 27

Dreptul la libera circulaţie

"(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.

(2) Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară".

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte sunt următoarele:

Articolul 2

Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova, documentele de călătorie

"(1) Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova şi documentele de călătorie se eliberează, indiferent de vârstă, cetăţenilor Republicii Moldova şi, respectiv, apatrizilor recunoscuţi de către autoritatea competentă a Republicii Moldova şi persoanelor cărora li s-a acordat protecţie internaţională de către autoritatea competentă a Republicii Moldova, pentru a călători în străinătate.

[...]"

Articolul 3

Buletinele de identitate. Permisele de şedere

"(1) Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se eliberează cetăţenilor pentru întrebuinţare pe teritoriul republicii sau peste hotarele ei, în conformitate cu acordurile internaţionale.

(1¹) Buletinul de identitate provizoriu se eliberează cetăţenilor Republicii Moldova, pentru întrebuinţare pe teritoriul ţării, în cazul:

a) persoanei care a depus cerere privind eliberarea buletinului de identitate şi solicită un document provizoriu – pe perioada de confecţionare a acestuia;

b) persoanei care nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea buletinului de identitate;

c) persoanei social vulnerabile – pentru a beneficia de asistenţă socială, medicală sau juridică;

d) persoanei care nu posedă act de identitate pentru efectuarea acţiunilor ce generează schimbarea sau ridicarea buletinului de identitate;

e) persoanei reţinute sau aflate în arest preventiv – la solicitarea autorităţilor competente;

f) persoanei care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei;

g) persoanei care a emigrat autorizat – la solicitare.

(1²) Pentru buletinul de identitate provizoriu, termenul de valabilitate se stabileşte de autoritatea emitentă şi nu poate depăşi un an, iar în cazul persoanelor care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei, buletinul de identitate provizoriu se eliberează pe un termen de 10 ani.

[...]"

Articolul 7

Obligaţia de a deţine buletine de identitate

"Cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în Republica Moldova sunt obligaţi să deţină buletin de identitate de la vârsta de 16 ani, apatrizii şi refugiaţii – de la data recunoaşterii statutului de apatrid sau de refugiat, iar beneficiarii de protecţie umanitară – de la data acordării protecţiei umanitare de către autorităţile competente ale Republicii Moldova".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile articolului 7 din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, potrivit cărora obţinerea buletinului de identitate este condiţionată de stabilirea domiciliului în Republica Moldova, discriminează cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliu permanent stabilit în străinătate în raport cu cetăţenii cu domiciliul stabilit în Republica Moldova.

11. De asemenea, autorul sesizării susţine că textul "cu domiciliul în Republica Moldova" din articolul 7 din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte îngrădeşte dreptul la libera circulaţie şi dreptul la protecţie socială al cetăţeanului Republicii Moldova cu domiciliu permanent stabilit în străinătate.

12. Potrivit autorului sesizării, prevederile contestate sunt contrare articolelor 16, 27, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl avocat Petru Coşleţ, în interesele dnei Valentina Agheeva, în dosarul nr.3a-1395/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "cu domiciliul în Republica Moldova" din articolul 7 din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.

17. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea constată că prevederile contestate nu au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept constituţional. Astfel, Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27; DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 18; DCC nr.35 din 23 martie 2020, § 18).

20. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat incidenţa articolelor 16 [Egalitatea], 27 [Dreptul la libera circulaţie], 47 [Dreptul la asistenţă şi protecţie socială] şi 54 [Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

21. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 16 din Constituţie, Curtea reţine că acest drept este aplicabil doar în coroborare cu un alt drept fundamental. Prin urmare, ea trebuie să verifice incidenţa celorlalte drepturi fundamentale invocate.

22. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, în conformitate cu care Curtea trebuie să analizeze caracterul proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil acest articol, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, § 19; DCC nr.3 din 16 ianuarie 2020, § 22; DCC nr.28 din 12 martie 2020, § 18; DCC nr.48 din 25 mai 2020, § 21; DCC nr.65 din 15 iunie 2020, § 26).

23. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 27 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că articolul 27 din Constituţie garantează, cu titlu de principiu, dreptul cetăţeanului la libera circulaţie în interiorul statului, precum şi de a-l părăsi; acest fapt implică dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.7 din 5 aprilie 2011, § 2; HCC nr.16 din 28 mai 2014, § 44), iar deţinerea paşaportului şi a documentului de călătorie este o condiţie ca persoana să poată ieşi din ţară (a se vedea HCC nr.7 din 5 aprilie 2011, § 3). Astfel, pentru a călători în străinătate, cetăţenilor Republicii Moldova li se eliberează paşaportul şi documentele de călătorie (articolul 2 alin.(1) din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994).

24. Curtea notează că articolul 7 din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, care prevede că cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în Republica Moldova sunt obligaţi să deţină buletin de identitate de la vârsta de 16 ani, [...], nu afectează dreptul la libera circulaţie al cetăţeanului Republicii Moldova cu domiciliu permanent stabilit în străinătate. Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se eliberează cetăţenilor pentru întrebuinţare pe teritoriul republicii sau peste hotarele ei, în conformitate cu acordurile internaţionale (articolul 3 alin.(1) din Lege). Prin urmare, Curtea nu reţine incidenţa articolului 27 din Constituţie în prezenta cauză.

25. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 47 din Constituţie, Curtea reţine că obligaţia cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în Republica Moldova de a deţine buletin de identitate, prevăzută de articolul 7 din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, nu încalcă dreptul cetăţeanului Republicii Moldova cu domiciliu permanent stabilit în străinătate la protecţie socială. Curtea observă că Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte prevede că cetăţeanul Republicii Moldova care a emigrat autorizat poate solicita eliberarea unui buletin de identitate provizoriu pentru întrebuinţare pe teritoriul ţării (articolul 3 alin.(1¹) lit.g)). În prezenta cauză, Curtea nu reţine nici incidenţa articolului 47 din Constituţie. În consecinţă, nu sunt incidente nici articolele 16 şi 54 din Constituţie.

26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu domiciliul în Republica Moldova" din articolul 7 din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, ridicată de dl avocat Petru Coşleţ în interesele dnei Valentina Agheeva, în dosarul nr.3a-1395/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.