BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.115 din 26.09.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.117g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(4) din Codul de procedură penală (aplicarea unei pedepse mai aspre sau aplicarea unei legi care incriminează o infracţiune mai gravă în cadrul rejudecării cauzei după casarea hotărârii în recurs)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
26.09.2023

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.117g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436

alin. (4) din Codul de  procedură penală

(aplicarea unei pedepse mai aspre sau aplicarea

unei legi care incriminează o infracţiune mai

gravă în cadrul rejudecării cauzei după

casarea hotărârii în recurs)

nr. 115  din  26.09.2023

 (în vigoare 26.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 399-400 art.159 din 25.10.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 14 aprilie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 26 septembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Dmitrii Gaidarji, parte în dosarul nr.10-41/2022, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Denis Guţu, de la Judecătoria Comrat, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 10 martie 2015, Judecătoria Ceadîr-Lunga a pronunţat o sentinţă de condamnare în privinţa dlui Dmitrii Gaidarji pentru comiterea infracţiunilor de omor din interes material şi purtarea şi păstrarea ilegală a armei. Prima instanţă i-a aplicat dlui Dmitrii Gaidarji pedeapsa închisorii pe un termen de 21 de ani. Sentinţa a fost menţinută de Curtea de Apel Comrat. Decizia Curţii de Apel Comrat a fost atacată cu recurs de procuror, succesorul părţii vătămate, dl Dmitrii Gaidarji şi avocatul acestuia.

4. La 3 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiţie a casat decizia instanţei de apel şi a dispus rejudecarea cauzei penale de către Curtea de Apel Cahul.

5. La 3 iulie 2019, Curtea de Apel Cahul a admis apelul procurorului, a casat sentinţa primei instanţe şi a pronunţat o nouă hotărâre prin care dl Dmitri Gaidarji a fost găsit vinovat pentru comiterea infracţiunilor de omor din interes material şi cu deosebită cruzime şi păstrarea ilegală a armei. Pentru comiterea omorului din interes material şi cu deosebită cruzime, dlui Dmitrii Gaidarji i-a fost aplicată pedeapsa detenţiei pe viaţă, iar pentru purtarea şi păstrarea ilegală a armei, acesta a fost eliberat de pedeapsa penală pentru că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

6. Decizia instanţei de apel a devenit irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2019.

7. Dl Dmitri Gaidarji şi avocatul acestuia au contestat cu recurs în anulare decizia Curţii Supreme de Justiţie. Prin decizia Colegiului penal din 8 septembrie 2020, recursurile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

8. La 1 aprilie 2022, procurorul a emis o ordonanţă prin care a refuzat să dea curs cererii dlui Dmitri Gaidarji privind iniţierea procedurii de revizuire a procesului penal.

9. Dl Dmitri Gaidarji a formulat o plângere la judecătorul de instrucţie împotriva ordonanţei emise de procuror.

10. În cadrul procesului din faţa judecătorului de instrucţie, dl Dmitri Gaidarji a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(4) din Codul de procedură penală.

11. Judecătoria Comrat, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 436

Procedura de rejudecare şi limitele acesteia

"(1) Procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărîrii în recurs se desfăşoară conform regulilor generale pentru examinarea ei.

(2) Pentru instanţa de rejudecare, indicaţiile instanţei de recurs sînt obligatorii în măsura în care situaţia de fapt rămîne cea care a existat la soluţionarea recursului.

(3) Cînd hotărîrea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce priveşte latura penală sau civilă, instanţa de rejudecare se pronunţă în limitele în care hotărîrea a fost casată.

(4) La rejudecarea cauzei este interzisă aplicarea unei pedepse mai aspre sau aplicarea legii privind o infracţiune mai gravă decât numai dacă hotărârea iniţială a fost casată în baza recursului declarat de procuror sau în interesul părţii vătămate din motivul că pedeapsa fixată era prea blândă, sau în baza recursului procurorului care a solicitat aplicarea legii privind o infracţiune mai gravă."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul menţionează că, prin decizia din 3 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiţie a admis atât recursul acuzării, cât şi recursul apărării, şi a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare în instanţa de fond. După rejudecarea cauzei penale în fond, Curtea de Apel Cahul a pronunţat o decizie care i-a agravat situaţia, deşi instanţa de recurs a admis şi recursul său.

14. Din acest motiv, autorul consideră că decizia instanţei de apel din 3 iulie 2019 a fost pronunţată cu încălcarea articolului 436 alin.(4) din Codul de procedură penală.

15. Autorul susţine că articolul 436 alin.(4) din Codul de procedură penală contravine Constituţiei.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că ea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 436 alin.(4) din Codul de procedură penală. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Curtea reiterează că o altă condiţie pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia.

21. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o procedură penală aflată în examinare la judecătorul de instrucţie, care are ca obiect verificarea legalităţii ordonanţei procurorului privind refuzul de a iniţia procedura de revizuire a procesului penal.

22. Pe de altă parte, norma contestată de autor reglementează procedura de rejudecare a cauzei şi limitele acesteia după casarea hotărârii în recurs.

23. Curtea notează că norma contestată este irelevantă pentru procedura de verificare a legalităţii ordonanţei procurorului privind refuzul iniţierii procedurii de revizuire a procesului penal, de vreme ce aceasta a fost aplicată în cadrul căilor ordinare de atac. În aceste condiţii, Curtea reţine că norma contestată nu este aplicabilă în cauza în care a fost ridicată excepţia.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia. În caz contrar, excepţia de neconstituţionalitate riscă să devină un instrument simulat, o actio popularis, pierzându-şi, în aceste condiţii, caracterul ei efectiv şi concret (a se vedea DCC nr.80 din 3 iunie 2021, § 19).

25. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Dmitrii Gaidarji, parte în dosarul nr.10-41/2022, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.