Decizie nr.117 din 13.10.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.146g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală şi din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească (compunerea şi modificarea completului de judecată, prelungirea duratei arestului preventiv şi atribuţiile vicepreşedintelui instanţei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.146g/2020 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din Codul de procedură

penală şi din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind

organizarea judecătorească

(compunerea şi modificarea completului de judecată,

prelungirea duratei arestului preventiv şi atribuţiile

vicepreşedintelui instanţei)

nr. 117  din  13.10.2020

 (în vigoare 13.10.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 286-292 art. 167 din 06.11.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 8 septembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 13 octombrie 2020, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 30 alin.(4), 31 alin.(3) şi 186 alin.(10) din Codul de procedură penală şi a articolului 16¹ alin.(1) lit.d) şi alin.(2) din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, ridicată de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele dlui Oleg Pruteanu, inculpat în dosarul nr.16rj-445/20, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din dna Maria Negru şi dnii Ion Bulhac şi Mihail Diaconu, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Potrivit procesului-verbal de reţinere din 20 septembrie 2019, dl Oleg Pruteanu a fost reţinut de facto pe 20 septembrie 2019 în cauza penală nr.2019670060 şi printr-o încheiere a Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 23 septembrie 2019, în privinţa dlui Oleg Pruteanu a fost aplicată măsura preventivă a arestării preventive, pe un termen de 30 de zile, cu calcularea termenului din momentul reţinerii.

4. Ulterior, în privinţa dlui Oleg Pruteanu a fost prelungită de mai multe ori această măsura preventivă.

5. Pe 20 ianuarie 2020, la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a ajuns cauza penală de învinuire a lui Oleg Pruteanu pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 42, 47, 217¹ alin.(4) lit.b) [circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare săvârşită de o organizaţie criminală ori în favoarea acestora] şi articolele 42, 47, 248 alin.(5) lit.b) [contrabanda săvârşită de două sau mai multe persoane] din Codul penal.

6. În aceeaşi zi, cauza penală a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, dlui judecător Denis Guzun.

7. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, vicepreşedintele Judecătoriei Chişinău, dl Dorin Dulghieru, a dispus formarea completului de judecată din trei judecători: dnii Vitalie Budeci, Denis Guzun şi Veaceslav Cernalev, ţinându-se cont de complexitatea cauzei, de rezonanţa socială sporită şi de asigurarea deplină a dreptului la un proces echitabil.

8. Pe 17 iulie 2020, procurorul de caz a solicitat prelungirea arestului preventiv în privinţa dlui Oleg Pruteanu cu 30 de zile.

9. Între timp, printr-o încheiere a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 21 iulie 2020, emisă de dna judecător Lilia Lupaşco, vicepreşedinte interimar, s-a dispus modificarea completului de judecată prin substituirea preşedintelui completului, dl Vitalie Budeci, cu dl judecător Aureliu Postică.

10. Printr-o încheiere din 24 iulie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, ale înlocuit măsura preventivă – "arestarea preventivă" – aplicată inculpatului Oleg Pruteanu cu liberarea provizorie sub control judiciar, cu stabilirea unui şir de restricţii.

11. Nefiind de acord cu încheierile din 21 iulie 2020 şi din 24 iulie 2020 ale Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, dl avocat Gheoghe Malic a formulat, în interesele inculpatului Oleg Pruteanu, o cerere de recurs prin care a solicitat casarea încheierii din 21 iulie 2020 privind înlocuirea în completul de judecată format anterior a dlui judecător Vitalie Budeci cu dl judecător Aureliu Postică şi casarea încheierii şi a mandatului din 24 iulie 2020, emise de Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, prin care s-a înlocuit arestul preventiv, aplicat inculpatului Oleg Pruteanu, cu liberarea provizorie sub control judiciar.

12. Ulterior, dl avocat Gheorghe Malic a ridicat, în interesele dlui Oleg Pruteanu, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 30 alin.(4) [compunerea instanţei de judecată], 31 alin.(3) [schimbarea completului de judecată] şi 186 alin.(10) [termenul ţinerii persoanei în stare de arest şi prelungirea lui] din Codul de procedură penală şi a articolului 16¹ alin.(1) lit.d) şi alin.(2) [competenţa preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti] din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească în faţa Curţii de Apel Chişinău.

13. Printr-o încheiere din 24 august 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 72

Categorii de legi

"[…]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

e) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a contenciosului administrativ;

[...]

(4) Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

"[...]

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenta acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

15. Prevederile relevante ale Legii nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească sunt următoarele:

Articolul 6¹

Distribuirea aleatorie a dosarelor şi constituirea completelor de judecată

"[…]

(1¹) Constituirea completelor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se fac la începutul anului prin dispoziţie a preşedintelui instanţei. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului.

[…]."

Articolul 16¹

Competenţa preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti

"(1) Preşedintele instanţei judecătoreşti:

[…]

d) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;

[…]

(2) Vicepreşedintele instanţei judecătoreşti exercită funcţiile preşedintelui instanţei judecătoreşti în cazul absenţei acestuia."

16. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 30

Compunerea instanţei de judecată

"[…]

(4) Cauzele penale deosebit de complicate, precum şi cele care prezintă o mare importanţă socială pot fi examinate, la decizia motivată a preşedintelui instanţei judecătoreşti, în complet format din 3 judecători.

[…]."

Articolul 31

Schimbarea completului de judecată

"[…]

(3) În cazul în care cauza se judecă în fond de un complet format din 3 judecători şi unul din aceştia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată, deces sau din motivul eliberării din funcţie în condiţiile legii, acest judecător este înlocuit de un alt judecător şi cauza se judecă în continuare. Judecătorului care intervine în proces i se oferă timp pentru a lua cunoştinţă de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate în instanţa, şi pentru a se pregăti pentru participarea de mai departe în proces, însă înlocuirea judecătorului în condiţiile prezentului alineat nu necesită reluarea judecării cauzei de la început. Judecătorul este în drept să solicite repetarea unor acţiuni procesuale deja efectuate în şedinţă în lipsă lui dacă are de concretizat chestiuni suplimentare.

[…]."

Articolul 186

Termenul ţinerii persoanei în stare de arest şi prelungirea lui

"[…]

(10) Prelungirea duratei de arestare preventivă se decide de către judecătorul de instrucţie din circumscripţia în raza teritorială a căreia se efectuează urmărirea penală sau de către instanţa de judecată care examinează cauza, în baza demersului procurorului. În cazul în care, din motive întemeiate, instanţa de judecată, în procedura căreia se află cauza penală, este în imposibilitate să soluţioneze demersul privind prelungirea arestului preventiv, acesta se distribuie, în ordinea stabilită, unui alt judecător.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

17. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile articolelor 30 alin.(4), 31 alin.(3) şi 186 alin.(10) din Codul de procedură penală şi ale articolului 16¹ alin.(1) lit.d) şi alin.(2) din Legea privind organizarea judecătorească sunt neclare şi imprevizibile.

18. Astfel, autorul excepţiei susţine că normele contestate sunt contrare principiilor şi standardelor internaţionale privind importanţa asigurării dreptului la un proces echitabil, implicit la apărare, nereglementând o procedură clară şi previzibilă, exigenţe care nu sunt întrunite de normele contestate.

19. În opinia sa, dispoziţiile contestate încalcă articolele 4 [drepturile şi libertăţile omului], 20 [accesul liber la justiţie] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 72 alin.(3) lit.e) şi alin.(4) [categorii de legi] şi 115 alin.(3) şi (4) [instanţele judecătoreşti] din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală şi din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 30 alin.(4), 31 alin.(3) şi 186 alin.(10) din Codul de procedură penală şi articolul 16¹ alin.(1) lit.d) şi alin.(2) din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească. Prevederile contestate stabilesc compunerea şi schimbarea completului de judecată, condiţiile de prelungire a duratei arestului preventiv, precum şi atribuţiile vicepreşedintelui instanţei.

24. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care a fost aplicată şi înlocuită o măsură preventivă sub formă de arest de către un complet de judecată modificat pe parcursul procesului (a se vedea supra § 8-10). Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate pot fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

25. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

26. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27; DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 18; DCC nr.63 din 11 iunie 2020, § 19; DCC nr.64 din 11 iunie 2020, § 19).

27. Aşadar, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile articolelor 30 alin.(4), 31 alin.(3) şi 186 alin.(10) din Codul de procedură penală şi ale articolului 16¹ alin.(1) lit.d) şi alin.(2) din Legea privind organizarea judecătorească contravin articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 20 [accesul liber la justiţie] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 72 alin.(3) lit.e) şi alin.(4) [categorii de legi] şi 115 alin.(3) şi (4) [instanţele judecătoreşti] din Constituţie, deoarece nu întrunesc condiţiile de calitate ale legii.

28. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate (DCC nr.18 din 13 februarie 2020, § 19; DCC nr.35 din 23 martie 2020, § 20; DCC nr.44 din 18 mai 2020, § 23). Potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată. Această condiţie nu este îndeplinită în raport cu articolele 72 alin.(3) lit.e) şi alin.(4) şi 115 din Constituţie.

29. Cu privire la incidenţa articolului 4 din Constituţie, care se referă la prioritatea dreptului internaţional în materia drepturilor omului, Curtea a observat că acesta poate fi incident dacă este constatată aplicabilitatea unui drept din Constituţie. Această normă constituţională comportă un caracter general şi constituie un imperativ care stă la baza oricăror reglementări. Ea nu poate constitui un reper individual şi separat (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.12 din 7 mai 2020, § 43; DCC nr.74 din 2 iulie 2020, § 28).

30. De asemenea, cu privire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea menţionează că acesta implică adoptarea de către legislator a unor legi accesibile şi previzibile (a se vedea HCC nr.12 din 14 mai 2018, § 38; HCC nr.22 din 1 octombrie 2018, §32; HCC nr.24 din 17 octombrie 2019, § 110). În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea DCC nr.38 din 8 iulie 2016, § 35; DCC nr.44 din 22 mai 2017, § 18). Prin urmare, articolul 23 din Constituţie (care stabileşte condiţiile calităţii legii) nu poate fi aplicat de sine stătător, ci doar dacă este coroborat cu un drept fundamental.

31. Sub acest aspect, în continuare, Curtea va verifica dacă este incident articolul 20 din Constituţie.

32. Curtea notează că articolul 20 din Constituţie, care reglementează dreptul de acces liber la justiţie, îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cerinţa din articolul 6 § 1 din Convenţie, ca o cauză să fie examinată în mod echitabil de către o instanţă independentă şi imparţială instituită de lege, trebuie înţeleasă în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces, şi anume principiul contradictorialităţii şi principiul dreptului la apărare, ambele garantând egalitatea deplină a pârţilor în proces (DCC nr.55 din 11 iunie 2018, § 23).

33. Caracterul echitabil al procesului penal trebuie apreciat având în vedere întreg procesul (HCC nr.2 din 23 ianuarie 2020, § 50).

34. În acest context, Curtea notează că sub aparenţa unor critici referitoare la neclaritatea şi imprevizibilitatea prevederilor contestate, care nu ar asigura dreptul la un proces echitabil şi, implicit, la apărare, autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi exprimă, prin argumentele invocate, dezacordul cu modul în care au fost interpretate şi aplicate normele legale de instanţa de judecată referitoare la compunerea şi la modificarea completului de judecată şi atribuţiile vicepreşedintelui instanţei.

35. Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.135 din 15 noiembrie 2018, § 23; DCC nr.48 din 5 aprilie 2019, § 15; DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, § 19; DCC nr.106 din 7 octombrie 2019, §25; DCC nr.97 din 6 august 2020, § 31). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată. De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că rolul decizional conferit instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (Rohlena v. Cehia, [MC], 27 ianuarie 2015, § 50-51).

36. În aceste condiţii, Curtea nu constată incidenţa articolului 20 din Constituţie. Astfel, rezultă că şi articolele 4 şi 23 invocate de autor nu sunt incidente.

37. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 30 alin.(4), 31 alin.(3) şi 186 alin.(10) din Codul de procedură penală şi a articolului 16¹ alin.(1) lit.d) şi alin.(2) din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, ridicată de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele dlui Oleg Pruteanu, inculpat în dosarul nr.16rj-445/20, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.