Decizie nr.117 din 26.09.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.87g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 24 alin.(3), (4), 100 alin.(2), 195 alin.(5) pct.3), 212 alin.(1), 315 şi 415 alin.(3) din Codul de procedură penală

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.87g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolelor 24 alin.(3), (4), 100

alin.(2), 195 alin.(5) pct.3), 212 alin.(1), 315 şi 415

alin.(3) din Codul de procedură penală

nr. 117  din  26.09.2024

 (în vigoare 26.09.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-465 art.173 din 12.11.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 15 aprilie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 26 septembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 24 alin.(3), (4), 100 alin.(2), 195 alin.(5) pct.3), 212 alin.(1), 315 şi 415 alin.(3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Constantin Ciocanu, în dosarul nr.1a-2317/2018, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnii Alexandru Spoială, Igor Mânăscurtă şi Stelian Teleucă, judecători de la Curtea de Apel Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal pot fi rezumate după cum urmează.

4. Prin sentinţa din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, dl Constantin Ciocanu a fost găsit vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolul 171 alin.(3) lit.a) şi b) (violul) şi de articolele 30, 172 alin.(3) lit.a) şi a¹) (acţiuni violente cu caracter sexual) din Codul penal. Totodată, prin aceeaşi sentinţă, dl Constantin Ciocanu a fost achitat în privinţa unei acuzaţii de tentativă de viol.

5. Sentinţa primei instanţe a fost contestată cu apel în faţa Curţii de Apel de către procuror şi de către dl Constantin Ciocanu.

6. În cadrul procedurii de apel, dl Constantin Ciocanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 24 alin.(3), (4), 100 alin.(2), 195 alin.(5) pct.3), 212 alin.(1), 315 şi 415 alin.(3) din Codul de procedură penală.

7. Printr-o încheiere din 25 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

[…]."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 24

Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică

"(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.

(2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante.

[…]."

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

"(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.

[…]

(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea – în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

[…]."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive

"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive"

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 24

Principiul contradictorialităţii în procesul penal

"[...]

(3) Părţile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilităţi egale pentru susţinerea poziţiilor lor. Instanţa de judecată pune la baza sentinţei numai acele probe la cercetarea cărora părţile au avut acces în egală măsură.

(4) Părţile în procesul penal îşi aleg poziţia, modul şi mijloacele de susţinere a ei de sine stătător, fiind independente de instanţă, de alte organe ori persoane. Instanţa de judecată acordă ajutor oricărei părţi, la solicitarea acesteia, în condiţiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare."

Articolul 100

Administrarea probelor

"[...]

(2) În scopul administrării probelor, apărătorul admis în procesul penal, în modul prevăzut de prezentul cod, este în drept:

1) să solicite şi să prezinte obiecte, documente şi informaţii necesare pentru acordarea asistenţei juridice, inclusiv să poarte convorbiri cu persoane fizice dacă acestea sunt de acord să fie audiate în modul stabilit de lege;

2) să solicite certificate, caracteristici şi alte documente din diverse organe şi instituţii competente, în modul stabilit;

3) în interesul asistenţei juridice, să solicite, cu consimţământul persoanei pe care o apără, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesită cunoştinţe speciale.

[...]."

Articolul 195

Înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurii preventive

"[...]

(5) Măsura preventivă încetează de drept:

[...]

3) în caz de punere în executare a sentinţei de condamnare.

[...]."

Articolul 212

Confidenţialitatea urmăririi penale

"(1) Materialele urmăririi penale nu pot fi date publicităţii decât cu autorizaţia persoanei care efectuează urmărirea penală şi numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, şi ca să nu fie afectate interesele altor persoane şi ale desfăşurării urmăririi penale în condiţiile Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

[...]."

Articolul 315

Egalitatea în drepturi a părţilor în faţa instanţei

"Procurorul, partea vătămată, partea civilă, apărătorul, inculpatul, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii lor beneficiază de drepturi egale în faţa instanţei de judecată în ce priveşte administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora şi formularea cererilor şi demersurilor."

Articolul 415

Decizia instanţei de apel

"[...]

(3) Decizia instanţei de apel este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării menţionează că normele contestate nu sunt clare şi previzibile, pentru că lasă loc de interpretări abuzive şi unilaterale din partea organelor de urmărire penală şi a instanţelor de judecată, permiţând punerea în executare a sentinţelor nedefinitive şi impunându-i persoanei să-şi demonstreze nevinovăţia.

11. Totodată, autorul sesizării consideră că prevederile contestate nu asigură respectarea eficientă a principiilor prezumţiei nevinovăţiei şi contradictorialităţii, deoarece plasează partea acuzării într-o poziţie mai avantajoasă în raport cu partea apărării, contrar altor prevederi din Codul de procedură penală.

12. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1 alineatul (3), 4, 7, 8 alineatul (1), 16, 20, 21, 23 alineatul (2), 24 alineatele (1) şi (2), 25 alineatele (1) şi (5), 26 alineatele (1) şi (2), 54, 116 şi 120 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 24 alin.(3), (4), 100 alin.(2), 195 alin.(5) pct.3), 212 alin.(1), 315 şi 415 alin.(3) din Codul de procedură penală.

17. Curtea constată că articolele 195 alin.(5) pct.3), 212 alin.(1) şi 315 din Codul de procedură penală au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.83 din 6 septembrie 2017; DCC nr.15 din 9 februarie 2018; HCC nr.31 din 29 noiembrie 2018; DCC nr.21 din 27 februarie 2020; HCC nr.12 din 6 aprilie 2021; DCC nr.66 din 18 mai 2021; DCC nr.129 din 13 septembrie 2022 şi DCC nr.1 din 12 ianuarie 2023). Totodată, Curtea constată că articolele 24 alineatele (3) şi (4), 100 alin.(2) şi 415 alin.(3) din Codul de procedură penală nu au făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală care se examinează în procedura apelului. Curtea admite că instanţa de judecată ar putea ţine cont de prevederile contestate în procesul analizei caracterului echitabil al procedurii penale în ansamblu.

19. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.30 din 16 martie 2023, § 17).

20. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alineatul (3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 8 alineatul (1) (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 23 alineatul (2) (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 24 alineatele (1) şi (2) (dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică), 25 alineatele (1) şi (5) (libertatea individuală şi siguranţa persoanei), 26 alineatele (1) şi (2) (dreptul la apărare), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 116 (statutul judecătorilor) şi 120 (caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive) din Constituţie.

21. Referitor la incidenţa articolelor menţionate, Curtea notează că autorul excepţiei nu a motivat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu dispoziţiile constituţionale. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi preluarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.114 din 26 septembrie 2023, § 16; DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 27). Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar substitui pe autorul acesteia la formularea criticilor, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.93 din 1 august 2023, § 23).

22. Curtea mai observă că sub aparenţa unor critici referitoare la neclaritatea şi neconstituţionalitatea prevederilor contestate autorul sesizării îşi exprimă de fapt dezacordul cu modul în care aceste prevederi sunt interpretate şi aplicate în practica organelor de urmărire penală şi a instanţelor de judecată. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.129 din 10 octombrie 2023, § 27; DCC nr.176 din 12 decembrie 2023, § 24).

23. Totodată, autorul excepţiei pretinde că există neconcordanţe între normele contestate şi alte prevederi din Codul de procedură penală. În acest sens, Curtea reiterează că o pretinsă incompatibilitate sau neconcordanţă între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii. Rezolvarea ei îi revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.72 din 16 iunie 2022, § 25).

24. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 24 alin.(3), (4), 100 alin.(2), 195 alin.(5) pct.3), 212 alin.(1), 315 şi 415 alin.(3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Constantin Ciocanu, în dosarul nr.1a-2317/2018, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.