Decizie nr.118 din 15.12.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.152g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a art.415 alin.(2/1) din Codul de procedură penală al Republici Moldova (audierea martorilor acuzării în instanţa de apel)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.152g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate

 a art. 415 alin. (2¹) din Codul de procedură penală al Republici Moldova

(audierea martorilor acuzării în instanţa de apel)

nr. 118  din  15.12.2017

 (în vigoare 15.12.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 95-104 art. 47 din 23.03.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 28 noiembrie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 15 decembrie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 415 alineatul (2¹) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocatul Vitalie Ţaulean, în dosarul nr.1a-323/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 28 noiembrie 2017, de către judecătorii Colegiului Penal din cadrul Curţii de Apel Chişinău (Svetlana Balmuş, Xenofon Ulianovschi şi Sergiu Furdui), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, din 26 decembrie 2016, Vitalie Ţaulean a fost achitat de învinuirea adusă privind săvârşirea infracţiunii prevăzute la art.287 alin.(1) din Codul penal din motivul că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii.

4. Sentinţa instanţei de judecată a fost atacată de către procuror la Curtea de Apel Chişinău, care a solicitat casarea acesteia.

5. În cadrul şedinţei de judecată din 10 noiembrie 2017, inculpatul Vitalie Ţaulean a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a art.415 alin.(2/1) din Codul de procedură penală.

6. Prin încheierea instanţei din aceeaşi dată, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, suspendarea procesului şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“[…]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…]”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 (republicat M.O., 2013, nr.248–251, art.699) sunt următoarele:

Articolul 415

Decizia instanţei de apel

“[…]

(2¹) Judecând apelul declarat împotriva sentinţei de achitare, instanţa de apel nu este în drept să pronunţe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum şi a martorilor acuzării solicitaţi de părţi. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declaraţiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanţial condamnarea inculpatului.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul a invocat că norma contestată facilitează condamnarea persoanelor achitate legal, prin obligarea instanţei de apel, în mod necondiţionat, să dispună rejudecarea cauzelor penale în lipsa unor temeiuri legale de drept şi de fapt.

10. La fel, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin audierea martorilor acuzării instanţa de apel este obligată să dea apreciere probelor din dosar înainte de începerea examinării cauzei penale, ceea ce încalcă principiul prezumţiei nevinovăţiei.

11. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 16 alineatul (2), 20 alineatul (1) şi 21 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Vitalie Ţaulean, în dosarul nr.1a-323/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

15. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 415 alineatul (2¹) din Codul de procedură penală, potrivit cărora:

“Judecând apelul declarat împotriva sentinţei de achitare, instanţa de apel nu este în drept să pronunţe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum şi a martorilor acuzării solicitaţi de părţi. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declaraţiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanţial condamnarea inculpatului”

17. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale contestate încalcă articolele 16 alin.(2), 20 alin.(1) şi 21 din Constituţie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia susţine în esenţă că prevederile contestate obligă instanţa de apel să dispună rejudecarea cauzelor penale în lipsa unor temeiuri legale de drept şi de fapt.

19. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit prevederilor Codului de procedură penală, instanţa de apel, judecând apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală, şi în baza oricăror probe noi prezentate instanţei de apel (art.414 alin.(1)).

20. Curtea menţionează că apelul constituie o continuare a judecării fondului cauzei, în acest sens legea prevede posibilitatea instanţei de a da o nouă apreciere probelor administrate la judecarea în prima instanţă (art.414 alin.(4) CPP).

21. Curtea menţionează că, potrivit principiilor procesului penal, concluziile despre vinovăţia persoanei de săvârşirea infracţiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

22. De altfel, în cauza Botten v. Norvegia, Curtea Europeană a statuat că modul de aplicare a garanţiilor unui proces echitabil în cadrul procedurilor în faţa curţilor de apel depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor în cauză, urmând să se ţină cont de totalitatea procedurilor şi a rolului curţii de apel în ordinea juridică internă (hotărârea din 19 februarie 1996, § 39).

23. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a statuat că atunci când o instanţă de recurs este competentă să analizeze atât situaţia de fapt, cât şi chestiunile de drept şi să studieze în ansamblu problema vinovăţiei, ea nu poate, din motive ce ţin de echitatea procedurii, să tranşeze asupra chestiunilor respective fără o apreciere nemijlocită a declaraţiilor persoanei care susţine că nu a comis actul considerat ca infracţiune (a se vedea Ekbatani v. Suedia, hotărârea din 26 mai 1988, § 32, Popovici v. Republica Moldova, hotărârea din 27 noiembrie 2007, § 68).

24. Mai mult, în cauza Dan v. Republica Moldova, Curtea Europeană a stabilit că instanţele de apel, responsabile să decidă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unui acuzat, trebuie, în principiu, să poată audia martorii în persoană şi să evalueze credibilitatea acestora. Evaluarea încrederii faţă de un martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu poate fi realizată printr-o simplă lectură a declaraţiilor (hotărârea din 5 iulie 2011, § 33).

25. Ţinând cont de cele menţionate supra şi având în vedere lipsa unor argumente concludente care ar susţine neconstituţionalitatea prevederilor contestate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 415 alineatul (2¹) din Codul de procedură penală al Republici Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocatul Vitalie Ţaulean, în dosarul nr.1a-323/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.