Decizie nr.119 din 15.12.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.158g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 27 alin.(1) lit.g) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (condiţiile pentru a candida la o funcţie publică)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 158g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate  a articolului 27 alin.(1) lit.g) din Legea nr.158-XVI

din 4 iulie 2008 cu privire la  funcţia publică şi statutul funcţionarului public

(condiţiile pentru a candida la o funcţie publică)

nr. 119  din  15.12.2017

 (în vigoare 15.12.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 95-104 art. 48 din 23.03.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 4 decembrie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 15 decembrie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 27 alineatul (1) lit.g) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ridicată de către avocatul Alexandru Bot, în dosarul nr.3–684/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 4 decembrie 2017, de către judecătorul Roman Pascari din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin scrisoarea Ministerului Economiei şi Infrastructurii Drumurilor din 20 iulie 2017, dna Valentina Rusu a fost informată că nu a promovat concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei dezvoltarea infrastructurii calităţii şi supravegherea pieţei.

4. În scrisoarea de refuz s-a invocat că aceasta la data de 16 august 2012 a fost destituită din funcţia publică deţinută în cadrul Ministerului Tehnologiei şi Comunicaţiilor în temeiul articolului 58 lit.g) şi articolului 64 lit.a) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. De asemenea, refuzul s-a întemeiat şi pe prevederile articolului 27 alineatul (1) lit.g) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

5. La 11 septembrie 2017, dna Valentina Rusu s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei şi Infrastructurii, prin care a solicitat anularea actului administrativ prin care i s-a refuzat participarea la concursul de ocupare a funcţiei publice vacante, dispunerea organizării unui concurs repetat pentru funcţia nominalizată şi acceptarea dosarului pentru examinare.

6. În cadrul şedinţei de judecată din 9 noiembrie 2017, avocatul Alexandru Bot, acţionând în interesele Valentinei Rusu, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 27 alineatul (1) lit.g) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public

7. Prin încheierea instanţei de judecată din 30 noiembrie 2017, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, suspendarea procesului şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20–24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (publicată în M.O., 2008, nr.230–232, art.840) sunt următoarele:

Articolul 27

Condiţiile pentru a candida la o funcţie publică

“(1) La o funcţie publică poate candida persoana care îndeplineşte următoarele condiţii de bază:

a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;

b) posedă limba moldovenească şi limbile oficiale de comunicare interetnică vorbite în teritoriul respectiv în limitele stabilite de lege;

c) are capacitate deplină de exerciţiu;

d) nu a împlinit vârsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă;

e) este aptă, din punct de vedere al stării sănătăţii, pentru exercitarea funcţiei publice, conform certificatului medical eliberat de instituţia medicală abilitată, dacă pentru funcţia respectivă sunt stabilite cerinţe speciale de sănătate;

f) are studiile necesare prevăzute pentru funcţia publică respectivă;

g) în ultimii 5 ani nu a fost destituită dintr-o funcţie publică conform art.64 alin.(1) lit.a) şi b) sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare;

h) nu are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;

i) nu este privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, ca pedeapsă de bază sau complementară, ca urmare a sentinţei judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această interdicţie.

(2) Pentru ocuparea funcţiilor publice în autorităţile publice sunt necesare studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, cu excepţia funcţiilor publice de execuţie din autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi în care, după caz, pot fi încadrate persoane cu studii medii de specialitate absolvite cu diplomă.

(3) Candidatul la ocuparea funcţiei publice trebuie să întrunească şi cerinţele specifice minime pentru ocuparea respectivei funcţii, stabilite în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr.155 din 21 iulie 2011. Autoritatea publică poate stabili şi alte cerinţe specifice care se referă la specialitatea studiilor, cunoştinţe, abilităţi profesionale şi atitudini/comportamente necesare pentru exercitarea eficientă a funcţiei publice, acestea fiind stipulate în fişa postului aferentă funcţiei publice.”

Articolul 64

Destituirea din funcţia publică

“(1) Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie va dispune destituirea din funcţia publică printr-un act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcţia publică, în următoarele cazuri:

a) drept sancţiune disciplinară, aplicată pentru încălcarea prevederilor art.22 alin.(1) lit.f1), precum şi pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, dacă anterior au fost aplicate sancţiuni disciplinare nestinse în modul stabilit;

b) drept sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, privarea persoanei, pentru o perioadă de 5 ani, de dreptul de a se reangaja într-o funcţie publică, în condiţiile articolului 27 alin.(1) lit.g) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008, constituie o restrângere a dreptului la muncă.

11. Autorul sesizării susţine că destinatarul normei este limitat în exercitarea dreptului la muncă atât de efectele sancţiunii disciplinare de 1 an, cât şi de imposibilitatea de a se reangaja într-o funcţie publică, pe un termen de 5 ani, fiind astfel dublu culpabilizat.

12. Astfel, potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 23 alin.(2), 43 alin.(1) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Alexandru Bot, în dosarul nr.3–684/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “în ultimii 5 ani nu a fost destituită dintr-o funcţie publică conform art.64 alin.(1) lit.a) şi b) sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare” din articolul 27 alin.(1) lit.g) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care stabileşte condiţiile de a candida la o funcţie publică.

18. Curtea constată că prevederea contestată constituie una din condiţiile pentru a candida la o funcţie publică.

19. Curtea notează că dreptul la muncă reprezintă un drept social-economic complex, garantat de art.43 din Constituţie. Potrivit alin.(1) al acestui articol, orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

20. În acelaşi timp, Curtea reţine că acest drept nu este unul absolut. Legislaţia muncii condiţionează încadrarea în câmpul muncii de întrunirea anumitor condiţii, la fel, stabileşte situaţiile de încetare a raporturilor de muncă.

21. În jurisprudenţa sa Curtea a subliniat că, oricum s-ar exercita dreptul la muncă, exigenţele şi condiţiile legale ce conferă titularului dreptul la muncă nu pot fi ignorate. Aceste condiţii, de regulă, direcţionează capacitatea persoanei de a deveni salariat într-un anumit domeniu şi/sau pe o anumită durată. Prin urmare, dreptul la muncă trebuie exercitat în condiţiile legii. Nerespectarea prevederilor legale are drept consecinţă imposibilitatea desfăşurării unui gen de activitate sau a ocupării unei anumite funcţii (HCC nr.5 din 23 aprilie 2013).

22. În speţă, Curtea observă că, pentru a candida la o funcţie publică, legiuitorul a instituit drept condiţie ca, în ultimii 5 ani, candidatul să nu fi fost destituit dintr-o funcţie ca urmare a aplicării sancţiunilor disciplinare.

23. Astfel, Curtea reţine că în vederea protejării interesului public, precum şi a statutului funcţionarului public, ţine de competenţa legiuitorului stabilirea condiţiilor care urmează să le întrunească candidatul pentru a accede într-o astfel de funcţie.

24. Sintetizând cele reliefate supra, Curtea conchide că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 27 alineatul (1) litera g) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ridicată de către avocatul Alexandru Bot, în dosarul nr.3–684/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.