Decizie nr.119 din 28.09.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.185g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) din Codul de procedură civilă (lipsa unei căi de atac împotriva încheierii judecătoreşti prin care intervenientul accesoriu a fost atras în proces)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.185g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului

67 alin. (5) din Codul de procedură  civilă

(lipsa unei căi de atac împotriva încheierii

judecătoreşti prin care intervenientul

accesoriu a fost atras în proces)

nr. 119  din  28.09.2023

 (în vigoare 28.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 399-400 art.163 din 25.10.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 31 iulie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 septembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) din Codul de procedură civilă, ridicată de dna avocat Verginia Baltag, în interesele dlui Nicu Şendrea, în dosarul nr.2ra-85/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie format din doamnele Aliona Miron, Viorica Puica, Oxana Parfeni şi Aliona Donos şi domnul Ion Malanciuc, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dl Dorin Munteanu a formulat o acţiune în justiţie împotriva Ministerului Justiţiei şi intervenienţilor accesorii Procuratura Generală şi Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la repararea prejudiciului moral şi material cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, precum şi încasarea penalităţilor şi cheltuielilor de judecată aferente.

4. Printr-o încheiere protocolară, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, l-a atras în proces pe dl Nicu Şendrea în calitate de intervenient accesoriu.

5. La 18 aprilie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis parţial acţiunea reclamantului. Hotărârea instanţei de fond a fost contestată cu apel de către avocatul dlui Dorin Munteanu, Ministerul Justiţiei şi dl Nicu Şendrea. Dl Nicu Şendrea a contestat şi încheierea protocolară a instanţei de fond prin care a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.

6. La 27 octombrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a respins apelurile declarate şi a menţinut hotărârea primei instanţe. Decizia Curţii de Apel Chişinău a fost contestată cu recurs de către avocatul dlui Dorin Munteanu, Ministerul Justiţiei şi dl Nicu Şendrea.

7. În cadrul examinării recursului, dna avocat Verginia Baltag a ridicat, în interesele dlui Nicu Şendrea, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) din Codul de procedură civilă, care prevede că încheierea judecătorească privind respingerea cererii de introducere în proces a intervenientului accesoriu poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei de către participanţii la proces.

8. La 19 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 67

Intervenientul accesoriu (intervenientul care nu formulează

pretenţii proprii asupra obiectului litigiului)

"(1) Persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărârea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi.

(2) Pentru a interveni în proces, intervenientul depune o cerere în care demonstrează interesul intervenţiei, menţionând cărei părţi se va alătura. Copia de pe cerere se înmânează ambelor părţi.

(3) Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei.

[Alin.(4) art.67 abrogat prin Legea nr.155 din 05.07.2012, în vigoare 30.11.2012]

(5) Încheierea judecătorească privind respingerea cererii de introducere în proces a intervenientului accesoriu poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei de către participanţii la proces."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

11. Autoarea sesizării susţine că prevederile contestate nu reglementează o cale de atac împotriva încheierii judecătoreşti prin care intervenientul accesoriu a fost atras în proces.

12. În acest sens, autoarea susţine că un terţ poate fi atras în proces în lipsa unei motivări privind necesitatea participării acestuia în calitate de intervenient accesoriu şi fără să-şi cunoască drepturile care-i pot fi afectate. Acesta poate fi atras într-un proces civil impropriu şi să fie obligat să facă declaraţii în privinţa unui obiect necunoscut. Cu toate acestea, potrivit normei contestate, intervenientul accesoriu nu poate contesta încheierea instanţei prin care a fost atras în proces.

13. Totodată, autoarea consideră că norma contestată stabileşte o prezumţie de legalitate a încheierii judecătoreşti privind admiterea în proces a intervenientului accesoriu, spre deosebire de încheierea prin care instanţa refuză introducerea acestuia în proces. Autoarea pretinde că, în acest caz, există un tratament diferenţiat al participanţilor la proces.

14. În opinia autoarei, norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3), 4, 16, 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 67 alineatul (5) din Codul de procedură civilă. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă aflată în procedură de recurs în care se contestă decizia instanţei de apel. Totodată, Curtea observă că criticile autoarei se referă la o pretinsă omisiune în articolul 67 alin.(5) din Codul de procedură civilă, şi anume că acesta nu reglementează o cale de atac împotriva încheierii judecătoreşti prin care intervenientul accesoriu a fost atras în proces. De principiu, Curtea menţionează că atât pretinsa omisiune, cât şi norma contestată se referă la aspecte de natură procesuală, iar dispoziţiile în discuţie urmează a fi aplicate de instanţele de fond, deoarece acestea sunt competente să stabilească cercul participanţilor la proces. De altfel, instanţa de recurs care a sesizat Curtea a menţionat în încheiere sa că prevederile contestate sunt pertinente pentru soluţionarea litigiului dedus judecăţii.

20. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental.

21. Autoarea sesizării susţine că norma contestată încalcă articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare la Curtea Constituţională dacă prin aceasta este afectat un drept fundamental. Omisiunea dintr-o lege ridică o problemă de constituţionalitate doar atunci când rezultă dintr-o prevedere explicită a Constituţiei sau care poate fi dedusă clar dintr-un principiu constituţional (DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 20).

23. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 4 din Constituţie, Curtea subliniază că aceste articole comportă un caracter general şi nu pot constitui repere individuale şi separate (DCC nr.80 din 17 iunie 2022, § 22; DCC nr.30 din 16 martie 2023, § 19).

24. Referitor la articolele 16 şi 23 din Constituţie, Curtea precizează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 17).

25. Cu privire la articolul 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta îi impune un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, trebuie să se constate incidenţa unui drept fundamental (DCC nr.52 din 4 mai 2023, § 26).

26. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie, Curtea reiterează că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătoreşti. Sub acest aspect, articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac "în condiţiile legii" (a se vedea DCC nr.32 din 25 martie 2021, § 38). Astfel, ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr.177 din 23 noiembrie 2021, § 42).

27. Totodată, Curtea notează că articolul 119 din Constituţie îl obligă pe legislator să reglementeze căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti care afectează drepturile fundamentale ale persoanelor. În această cauză, Curtea observă că intervenientul accesoriu poate fi atras în proces doar dacă hotărârea instanţei de judecată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile intervenientului faţă de una din părţi (articolul 67 alin.(1) din Codul de procedură civilă). În acest sens, Curtea nu vede în ce măsură o eventuală atragere a intervenientului accesoriu în proces i-ar putea afecta drepturile. Dimpotrivă, această măsură a fost instituită de legislator pentru a asigura respectarea drepturilor intervenientului accesoriu într-o procedură judiciară cu o soluţie care i-ar putea afecta interesele.

28. Totuşi, chiar dacă intervenientul accesoriu consideră că a fost atras în mod eronat într-un proces judiciar, legea procesual civilă îi oferă posibilitatea să conteste încheierea instanţei odată cu fondul cauzei. De altfel, articolul 359 alin.(2) din Codul de procedură civilă prevede că apelul formulat împotriva hotărârii se consideră formulat şi împotriva încheierilor date în cauza respectivă, chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotărârii şi dacă atacarea încheierii nu se menţionează în cererea de apel. În aceste condiţii, Curtea nu constată existenţa unei ingerinţe în articolele 20, 26 şi 119 din Constituţie.

29. Pentru că nu s-a demonstrat o ingerinţă într-un drept fundamental, Curtea subliniază сă nu sunt incidente nici articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie.

30. Aşadar, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) din Codul de procedură civilă, ridicată de dna avocat Verginia Baltag, în interesele dlui Nicu Şendrea, în dosarul nr.2ra-85/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.