Decizie nr.53 din 04.05.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.189g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 15 şi 54/3 din Codul fiscal

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.189g/2022 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolelor

15 şi 54³ din Codul fiscal

nr. 53  din  04.05.2023

 (în vigoare 04.05.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.176-178 art. 84 din 26.05.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 18 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 4 mai 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 15 şi 54³ din Codul fiscal, ridicată de dl Marcel Lungu, administrator autorizat, în dosarul nr.2i-661/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Mariana Fondos-Fraţman de la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 18 decembrie 2019, s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de Î.M. "Sinax" S.R.L.

4. Prin Încheierea din 17 iulie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul central, a dispus aplicarea procedurii falimentului faţă de debitorul insolvabil. La o dată ulterioară, dl Marcel Lungu a depus la instanţa de judecată o cerere privind explicarea modului de executare a încheierii din 17 iulie 2020 şi precizarea aplicării articolelor 15 şi 54³ din Codul fiscal în cazul mijloacelor băneşti obţinute din valorificarea masei debitoare.

5. În cadrul şedinţei de judecată, dl Marcel Lungu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 15 şi 54³ din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997.

6. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]".

8. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 15

Cotele de impozit

"Suma totală a impozitului pe venit se determină:

a) pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii – în mărime de 12% din venitul anual impozabil;

a¹) pentru persoanele care exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (zilieri) – în mărime de 12% din venitul impozabil, fără aplicarea scutirilor prevăzute la capitolul 4 din titlul II;

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 225¹ – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în contabilitate de agentul economic."

Articolul 54³

Cota de impozit

"Cota impozitului pe venit constituie 4% din obiectul impunerii."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează că articolele 15 şi 54³ din Codul fiscal încalcă articolele 4, 7, 16, 20, 23, 46 şi 54 din Constituţie din cauza lipsei în textul acestor prevederi a unei cote de impozitare aplicabile subiecţilor aflaţi în procedura falimentului sau a falimentului simplificat.

10. Autorul excepţiei afirmă că procedura falimentului are ca scop stingerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului. Codul fiscal îl tratează pe agentul economic aflat în procedura de insolvabilitate ca pe agenţii economici solvabili, din punctul de vedere al obligaţiei de plată a impozitelor. Prin această reglementare statul obţine un avantaj nemeritat, pentru că obligaţia achitării impozitului are un rang privilegiat în ordinea executării creanţelor. În final, autorul excepţiei susţine că ingerinţa în dreptul de proprietate al companiei insolvabile şi al creditorilor chirografari este una gravă.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul fiscal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de dl Marcel Lungu, administrator autorizat, parte în dosarul nr.2i-661/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept. Totuşi, Curtea precizează că administratorul autorizat nu poate ridica o excepţie de neconstituţionalitate pentru apărarea drepturilor creditorilor. Creditorii în interesul cărora a fost ridicată excepţia sunt ei înşişi participanţi la procesul de insolvabilitate şi ar putea acţiona în mod independent pentru a-şi proteja propriul interes (DCC nr.179 din 25 noiembrie 2021, § 18 şi 19; DCC nr.46 din 12 aprilie 2022, § 15).

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 15 şi 54³ din Codul fiscal. Curtea observă că prevederile contestate sub aspectul invocat de autorul sesizării nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. De asemenea, aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, la baza judecării procesului stă o cerere de explicare a modului de executare a încheierii judecătoreşti de trecere în procedura falimentului şi precizarea faptului dacă articolele 15 şi 54³ din Codul fiscal se aplică faţă de mijloacele băneşti obţinute din valorificarea masei debitoare. Aşadar, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

15. Autorul excepţiei afirmă incidenţa articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [calitatea legii], 46 [dreptul la proprietate privată şi la protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

16. Autorul susţine incidenţa articolelor 4 şi 7 din Constituţie. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că aceste norme constituţionale comportă un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate (DCC nr.52 din 8 aprilie 2021, § 16).

17. Referitor la incidenţa articolelor 16 şi 23 din Constituţie, Curtea precizează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26). În ceea ce priveşte articolul 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta îi impune un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, trebuie să se constate incidenţa unui drept fundamental (DCC nr.126 din 5 august 2021, § 27).

18. În sesizare autorul pretinde existenţa unei ingerinţe în articolul 20 din Constituţie. Curtea observă că autorul s-a limitat la simpla invocare a acestei norme. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei la invocarea argumentelor de neconstituţionalitate (DCC nr.109 din 13 iulie 2021, § 24).

19. Curtea reţine că autorul excepţiei afirmă neconstituţionalitatea omisiunii reglementării unei cote de impozitare distincte aplicabile agenţilor economici aflaţi în procedura falimentului sau a falimentului simplificat.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că omisiunea legislativă constituie obiect de examinare la Curtea Constituţională dacă prin aceasta este afectat un drept fundamental. Omisiunea dintr-o lege ridică o problemă de constituţionalitate doar atunci când rezultă dintr-o prevedere explicită a Constituţiei sau care poate fi dedusă clar dintr-un principiu constituţional (DCC nr.85 din 30 iunie 2022, § 25).

21. În acest context, Curtea precizează că Constituţia nu impune reglementarea unei cote de impozitare aplicabile doar în raport cu agenţii economici faţă de care s-a intentat procedura falimentului sau a falimentului simplificat. Mai mult, o asemenea cerinţă nu poate fi dedusă, în mod rezonabil, pe baza articolelor constituţionale invocate în sesizare.

22. În acelaşi registru, Curtea reţine că, în capătul sesizării privind încălcarea articolului 46 din Constituţie, autorul excepţiei a formulat un argument similar celui analizat în Decizia nr.46 din 12 aprilie 2022. În această decizie Curtea a precizat că obligaţia de a plăti impozit dintr-un venit constituie, în principiu, o ingerinţă în dreptul constituţional de proprietate, pentru că privează persoana în cauză de un bun, i.e. de suma bănească care trebuie plătită. Totuşi, Curtea a subliniat că această ingerinţă în dreptul de proprietate este, în general, justificată, deoarece statului i se recunoaşte prerogativa de a institui şi de a percepe impozite şi contribuţii obligatorii (DCC nr.68 din 18 mai 2021, § 18; DCC nr.9 din 20 ianuarie 2022, § 25). În cazul în care cuantumul impozitului este rezonabil, problema existenţei acestuia reprezintă o chestiune care ţine de marja discreţionară a legislativului, fiind exclusă de la controlul de constituţionalitate. Legislativul beneficiază de o asemenea marjă atunci când sunt în discuţie măsurile generale de strategie economică sau socială, precum şi elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul impozitării. Datorită cunoaşterii directe a societăţii şi a nevoilor sale, legislatorul este, în principiu, mai bine plasat decât Curtea pentru a decide ce este "în interesul public". Îi revine în primul rând legislativului să decidă asupra tipului de impozite care trebuie percepute (a se vedea, mutatis mutandis, Azienda Agricola Silverfunghi S.A.S. şi alţii v. Italia, 24 iunie 2014, § 102 şi 103) [DCC nr.46 din 12 aprilie 2022, § 22].

23. Din aceste motive, la verificarea unor norme privind stabilirea surselor de venituri impozabile şi impunerea la plata unor impozite prevăzute de lege, Curtea nu va putea efectua o analiză în fond decât dacă cuantumul acestor impozite este atât de mare, încât dreptul de proprietate ar fi afectat în mod nejustificat (a se vedea DCC nr.46 din 12 aprilie 2022, § 23) Deşi autorul a susţinut în sesizare că ingerinţa în dreptul de proprietate este disproporţionată, Curtea reţine că normele contestate nu ridică vreo problemă din perspectiva intensităţii ingerinţei. Aşadar, pentru că nu au intervenit elemente noi care să conducă la reconsiderarea jurisprudenţei anterioare în materie, Curtea reţine că atât soluţia, cât şi considerentele din decizia menţionată sunt aplicabile, mutatis mutandis, în acest caz.

24. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 15 şi 54³ din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, ridicată de dl Marcel Lungu, administrator autorizat, în dosarul nr.2i-661/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.