Decizie nr.120 din 20.10.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.136g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă (temeiurile degrevării de probaţiune)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.136g/2020 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 123 alin.(2)

din  Codul de  procedură civilă

(temeiurile degrevării de probaţiune)

nr. 120  din  20.10.2020

 (în vigoare 20.10.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 313-317 art. 179 din 27.11.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 10 august 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 20 octombrie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ridicată de către dl avocat Vitalie Zama, în interesele dlui P. R., parte în dosarul nr.3-1814/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Iraida Secrieru, de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

3. La şedinţa Curţii din 20 octombrie 2020, dna judecător Domnica Manole i-a prezentat Plenului Curţii Constituţionale o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate în cerere, Curtea Constituţională a decis admiterea ei.

A. Circumstanţele litigiului principal

4. Pe 16 mai 2014, dl Valeriu Popovici a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Consiliului municipal Chişinău, P. R., E. R. şi a terţilor, prin care a solicitat instanţei revocarea Deciziei nr.14/21 din 8 iunie 2001 a Consiliului municipiului Chişinău în partea ce ţine de autentificarea dreptului deţinătorului de teren asupra lotului de pământ din strada Poştei nr.15, municipiul Chişinău, pe lângă casa de locuit particulară a beneficiarului P. R.

5. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 1 aprilie 2016, cererea de chemare în judecată depusă de dl Valeriu Popovici privind anularea deciziei Consiliului municipal Chişinău nr.14/21 a fost respinsă ca tardivă. În rest, cerinţele au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

6. Pe 26 aprilie 2016, dl Valeriu Popovici a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând casarea hotărârii contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare.

7. Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 2 februarie 2017 a fost casată Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 1 aprilie 2016, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea deciziei respective s-a reţinut, inter alia, că în speţă reclamantul a respectat termenul de depunere a cererii de chemare în judecată în instanţă, iar cauza urma a fi soluţionată în fond.

8. Astfel, pe rolul judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, se află cauza civilă nr.3-1814/19 la cererea înaintată de dl Valeriu Popovici împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Consiliului municipal Chişinău, P. R., E. R. şi a terţilor privind anularea actelor administrative.

9. În cadrul examinării cauzei, pe 20 iulie 2020, dl avocat Vitalie Zama, în interesele dlui P. R., parte în dosarul nr.3-1814/19, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă. Potrivit prevederilor acestui articol, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă cauza şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleaşi persoane.

10. Prin Încheierea din 29 iulie 2020, instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sânt garantate."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"[…]

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"[…]

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

[…]."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

"Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[...]."

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 123

Temeiurile degrevării de probaţiune

"[…]

(2) Faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că articolul 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu corespunde exigenţelor previzibilităţii şi calităţii legii, iar prin efectul acestor prevederi se încalcă dreptul justiţiabilului la un proces echitabil şi dreptul său la o instanţă independentă şi imparţială.

14. De asemenea, autorul menţionează că, potrivit prevederilor contestate, rolul instanţelor de judecată este redus doar la pronunţarea unei alte hotărâri având la bază hotărâri judecătoreşti anterioare, încălcându-se astfel articolul 116 alin.(1) din Constituţie, potrivit căruia judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

15. Astfel, autorul menţionează că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 4 alin.(2) [drepturile şi libertăţile omului], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 54 alin.(2) [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi], 114 [înfăptuirea justiţiei] şi 116 alin.(1) [statutul judecătorilor] din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele dlui P. R., parte în dosarul nr.3-1814/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă cauza şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleaşi persoane.

20. Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Curtea observă că a fost solicitată anterior să verifice constituţionalitatea articolului 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă în sesizarea nr.14g/2018, care a fost declarată inadmisibilă prin Decizia nr.16 din 9 februarie 2018. Astfel, cu referire la obiectul sesizării, Curtea observă că sesizarea este repetată. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea ei (DCC nr.124 din 25 noiembrie 2019, § 17).

22. În prezenta cauză, Curtea constată că, invocând neconcordanţa prevederilor contestate cu articolele constituţionale menţionate la paragraful 15 supra, autorul sesizării, de fapt, formulează argumente similare cu cele din sesizarea nr.14g/2018, care, în general, se rezumă la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la o instanţă independentă şi imparţială.

23. În decizia menţionată, Curtea a reţinut că hotărârea judecătorească reprezintă actul final de dispoziţie al unei instanţe judecătoreşti. Hotărârea judecătorească irevocabilă dispune de autoritatea lucrului judecat şi produce unele efecte juridice precum: exclusivitatea, prejudicialitatea, obligativitatea, executorialitatea (§ 26). Potrivit efectului prejudicialităţii, faptele şi raporturile juridice stabilite anterior printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă sunt obligatorii pentru instanţa care judecă o altă pricină la care participă aceleaşi persoane (§ 27). Totodată, Curtea a reţinut că, având ca scop asigurarea stabilităţii şi obligativităţii hotărârii judecătoreşti, caracterul prejudicial al hotărârii de judecată constituie un mijloc ce certifică necontrarietatea actelor judiciare şi asigură aplicabilitatea principiului certitudinii juridice (§ 28). În acelaşi timp, ţine de competenţa instanţei de judecată de a determina corect obiectul probaţiunii şi de a accepta în proces doar probele necesare pentru soluţionarea cauzei (§ 29).

24. De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că în toate sistemele juridice autoritatea lucrului judecat a unei hotărâri judecătoreşti definitive implică limitări ad personam şi ad rem, iar Convenţia, în principiu, nu interzice acest lucru (a se vedea cauza Lady S.R.L. v. Republica Moldova din 23 octombrie 2018, § 25, 27 şi jurisprudenţa citată acolo).

25. În condiţiile în care prezenta sesizare nu conţine argumente noi şi nici nu există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea ei, cu referire la criticile de neconstituţionalitate a articolului 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, aşa cum au fost ele formulate de autorul excepţiei, Curtea îşi menţine soluţia şi argumentele sale din Decizia nr.16 din 9 februarie 2018.

26. Totodată, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, autorul sesizării îi solicită, de fapt, Curţii să ofere o interpretare a prevederilor contestate în coroborare cu articolul 254 alin.(2) din Codul de procedură civilă, care reglementează cazurile în care hotărârile judecătoreşti rămân irevocabile.

27. Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în situaţii concrete excede sferei controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, § 19; DCC nr.6 din 23 ianuarie 2020, § 29; DCC nr.32 din 19 martie 2020, § 28).

28. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă nr.225-XV din 30 mai 2003, ridicată de către dl avocat Vitalie Zama, în interesele dlui P. R., parte în dosarul nr.3-1814/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.