Decizie nr.121 din 21.11.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.171g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 18, 20, 28 şi 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.171g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a punctelor 18, 20, 28 şi 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice

prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009

nr. 121  din  21.11.2019

 (în vigoare 21.11.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 388-392 art. 218 din 27.12.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier

Având în vedere sesizarea depusă pe 30 septembrie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 21 noiembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 18, 20, 28 şi 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr.3-83/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 30 septembrie 2019 de către dl judecător Igor Barbacaru de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 9 februarie 2018, dl Nicolae Ghenciu a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind anularea rezultatelor concursului, obligarea de a desfăşura un alt concurs, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

4. Pe 12 februarie 2018, dl Nicolae Ghenciu a depus la Judecătoria Chişinău, sediul central, o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind accesul la informaţie, încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral.

5. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 23 ianuarie 2019, a fost dispusă conexarea într-un singur proces a cauzelor menţionate supra.

6. Ulterior, reclamantul a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în privinţa punctelor 18, 20, 28 şi 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009.

7. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 7 august 2019, s-a dispus ridicarea excepţiei şi trimiterea ei la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 102

Actele Guvernului

“[...]

2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[...]”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

Articolul 29

Concursul pentru ocuparea funcţiei publice

“(1) Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor profesionale, precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean.

[...]

(4) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte de Guvern.

[...]”.

10. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

“În scopul executării prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.840), Guvernul hotărăşte:

1. Se aprobă:

Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, conform anexei nr.1;

[...]

Regulamentul

cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile art.29 alin.(4) al Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

[...]

18. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de nivel superior include competiţia CV-urilor, proba scrisă şi interviul, iar pentru ocuparea funcţiei publice de conducere şi a funcţiei publice de execuţie – proba scrisă şi interviul.

[...]

20. Proba scrisă are drept scop testarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor funcţiei publice.

Comisia de concurs, în baza bibliografiei, elaborează cel puţin trei variante de lucrări.

Fiecare variantă de lucrare include:

a) un test/test-grilă care conţine 4-6 subiecte, dintre care 2-3 – din domeniul specific funcţiei publice şi 2-3 – din domeniul cadrului normativ ce reglementează activitatea administraţiei publice şi a funcţionarilor publici;

b) 2-3 însărcinări practice pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior şi pentru cele de conducere (planificarea unei sarcini concrete, pregătirea unei şedinţe cu un anumit subiect, elaborarea unui proiect de decizie etc.); 2-3 însărcinări practice pentru funcţiile publice de execuţie (întocmirea şi/sau redactarea diferitelor tipuri de scrisori, indicaţii, proiecte de rapoarte, de decizii etc.).

Pentru fiecare variantă de lucrare se elaborează şi grila de evaluare.

Fiecare variantă de lucrare se sigilează în plicuri separate.

[...]

28. Evaluarea probei scrise se face prin sistemul de puncte de la 1 la 10, separat de către fiecare membru al comisiei de concurs, şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru proba scrisă.

[...]

37. Aprecierea răspunsurilor la interviu se face prin sistemul de puncte de la 1 la 10, separat de fiecare membru al comisiei de concurs şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru interviu.

[...]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că actele normative, adoptate de către Guvern în baza şi pentru executarea legilor, nu trebuie să contravină prevederilor acestora sau nu trebuie să le depăşească. Astfel, Guvernul este obligat, în exercitarea prerogativelor sale, să respecte cu stricteţe prevederile constituţionale şi legale şi nu poate emite norme primare de drept. Actul normativ întocmit pe baza unui act de nivel superior nu poate depăşi limitele competenţei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi dispoziţiilor acestuia.

12. De asemenea, autorul excepţiei menţionează că hotărârile Guvernului nu pot conţine norme juridice primare şi nu pot stabili norme generale şi obligatorii care exced cadrului legal. Ele trebuie să fie subsecvente legilor adoptate anterior de Parlament. Prin urmare, legislatorul este cel care trebuie să adopte toate deciziile esenţiale în domeniile normative fundamentale.

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică dispoziţiile prin care Guvernul ar fi stabilit norme primare referitoare la procedura de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei publice, prin derogare de la prevederile articolului 102 alin.(2) din Constituţie, arogându-şi competenţe improprii.

14. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate contravin articolului 102 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Hotărârii Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr.3-83/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie punctele 18, 20, 28 şi 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

19. Curtea reiterează că articolul 6 din Constituţie consfinţeşte principiul separării şi colaborării puterilor în stat, conform căruia în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Astfel, Parlamentul, ca unica putere legiuitoare, potrivit prevederilor constituţionale şi legale, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte pentru a detalia prevederile legilor prin acte normative.

20. Curtea reaminteşte că în Hotărârea nr.23 din 6 septembrie 2013, § 48-49 a relevat că “[...] potrivit prevederilor articolului 96 coroborate cu dispoziţiile articolului 102 alin.(2) din Constituţie, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. În virtutea acestui rol, Guvernul efectuează o activitate exclusiv executivă, principala sa atribuţie fiind organizarea şi asigurarea executării legilor, în care scop emite acte normative sub formă de hotărâri şi dispoziţii. Actele normative, adoptate de către Guvern în temeiul şi pentru executarea legilor, nu trebuie să contravină prevederilor acestora sau să le depăşească”.

21. În acest sens, potrivit articolului 102 alin.(1) şi alin.(2) din Constituţie: “Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii. Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor”. Astfel, Guvernul este obligat, în exercitarea prerogativelor sale, să respecte cu stricteţe prevederile constituţionale şi legale.

22. Curtea reaminteşte că actul normativ subordonat legii nu poate conţine norme primare, iar conţinutul actului normativ urmează să fie în strictă corespundere cu normele şi scopul legii sau ale actului normativ superior şi nu poate introduce reglementări noi, altele decât cele stabilite de lege sau actul superior. De asemenea, actul normativ nu poate interveni în domenii nereglementate de lege. Actele Guvernului sunt acte complementare, ce dezvoltă şi concretizează dispoziţiile legii. Odată ce legea este direct aplicabilă, necesitatea şi legitimitatea unei hotărâri de Guvern apare numai în măsura în care punerea în aplicare a unei prevederi legale reclamă stabilirea unor reguli subsecvente, care să asigure corecta lor aplicare sau organizarea corespunzătoare a unor activităţi (a se vedea HCC nr.29 din 28 octombrie 2016, § 71-72).

23. Prin urmare, Curtea reiterează că legea trebuie să preexiste hotărârii, astfel, hotărârea Guvernului fiind un act juridic secundum legem (a se vedea HCC nr.29 din 28 octombrie 2016, §74).

24. Curtea reţine că, în conformitate cu articolul 28 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante se face prin concurs.

25. Potrivit preambulului Hotărârii Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs.

26. Curtea relevă că Regulamentul este elaborat în conformitate cu prevederile articolului 29 alin.(4) al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care stabilesc procedura de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei publice. Regulamentul nu instituie norme primare, ci doar detaliază prevederile legii. Prin urmare, pe lângă legea-cadru, ocuparea funcţiilor publice se realizează prin prisma Regulamentului cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs, care printre procedurile de selecţie a cadrelor prevede şi faptul că concursul pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de nivel superior include competiţia CV-urilor, proba scrisă şi interviul, iar pentru ocuparea funcţiei publice de conducere şi a funcţiei publice de execuţie – proba scrisă şi interviul.

27. Curtea nu poate reţine afirmaţia autorului că textele contestate din Regulamentul menţionat ar constitui norme primare şi ar trebui să fie stipulate în legile Parlamentului, deoarece Guvernului i-a fost delegată competenţa de a stabili procedura de organizare şi desfăşurare a concursului [articolul 29 alin.(4) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public]. Pornind de la înţelesul noţiunii de concurs “ca un examen pentru selecţionarea candidaţilor pentru a obţine un post”, legislatorul stabileşte că concursul pentru ocuparea funcţiei vacante are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor profesionale, precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice. Competenţa de a reglementa modul de organizare şi desfăşurare a concursului include şi capacitatea de a institui criterii de determinare a competenţei şi a meritelor profesionale prin organizarea unor examene şi notarea eventualelor răspunsuri.

28. Astfel, pentru a evita supraaglomerarea textului legii privind detaliile unui concurs, legislatorul a abilitat executivul să reglementeze toate aspectele legate de organizarea acestuia.

29. În acest caz, Curtea reţine că, exercitându-şi funcţia de executare a legilor, Guvernul nu a acţionat ultra vires, acesta rămânând în sfera competenţelor sale. Legea cu privire la actele normative stabileşte că legislaţia Republicii Moldova este constituită din mai multe acte normative, printre care şi hotărârile şi ordonanţele Guvernului (Legea nr.100 din 22 decembrie 2017, articolul 6).

30. Curtea nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 18, 20, 28 şi 37 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr.3-83/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.