BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.124 din 10.10.2024 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.131g/2023 şi nr.235g/2023 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.192 din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (suspendarea actelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare privind sancţiunile participantului la piaţa financiară nebancară)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
10.10.2024

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.131g/2023 şi nr.235g/2023

 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi

din Legea nr.192 din 12 noiembrie 1998 privind

Comisia Naţională a Pieţei Financiare

(suspendarea actelor Comisiei Naţionale a Pieţei

Financiare privind sancţiunile participantului

la piaţa financiară nebancară)

nr. 124  din  10.10.2024

 (în vigoare 10.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 482-485 art. 180 din 21.11.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 15 mai 2023 şi la 2 noiembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 octombrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele (11) lit.a) şi b), (1) teza a II-a, (12), (5) şi (11) din Legea nr.192 din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ridicate de dl avocat Vitalie Postolache, în interesele SA "Ascom-Grup", parte în dosarele nr.3r-64/2023 şi, respectiv, nr.3r-371/2023, ambele pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de două complete de judecători de la Curtea de Apel Chişinău, formate din dna Ina Dutca, dnii Ghenadie Mîra şi Denis Băbălău şi, respectiv, din dnele Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc şi Ina Dutca, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 131g/2023.

ÎN FAPT

Dosarul nr.3r-64/2023 (sesizarea nr.131g/2023)

4. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (în continuare, CNPF) a instituit, la 26 aprilie 2022, administrarea specială în privinţa Companiei de Asigurări "Garanţie" SA, al cărei acţionar majoritar este Ascom-Grup. Această hotărâre a fost contestată în contencios administrativ de către Ascom-Grup şi Garanţie. Totodată, în acţiunea formulată, Ascom-Grup şi Garanţie au solicitat suspendarea executării actului administrativ contestat.

5. Printr-o încheiere din 6 iulie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a declarat inadmisibilă cererea de suspendare a Hotărârii CNPF prin care a fost instituită administrarea specială în cadrul Garanţie, din cauza nerespectării procedurii prealabile de examinare a cererii de suspendare. Această încheiere a fost anulată, în procedura recursului, de Curtea de Apel Chişinău, iar chestiunea referitoare la suspendare a fost trimisă la rejudecare.

6. La 16 decembrie 2022, Judecătoria Chişinău a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a actului administrativ contestat. Ascom-Grup a formulat, în faţa Curţii de Apel Chişinău, un recurs împotriva acestei încheieri.

7. În cadrul examinării recursului, dl avocat Vitalie Postolache a ridicat în interesele Ascom-Grup excepţia de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele (1) (teza a II-a), (11) lit.b), (12), (5) şi (11) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

8. Printr-o încheiere din 27 aprilie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.3r-371/2023 (sesizarea nr.235g/2023)

9. Ca urmare a instituirii administrării speciale în cadrul Garanţie la 26 aprilie 2022, a fost desemnat un administrator special cu atribuţii şi împuterniciri depline. Acest administrator special a întocmit mai multe rapoarte referitoare la analiza economico-financiară a tuturor indicatorilor, inclusiv a indicatorului de solvabilitate a Garanţie, pe care le-a prezentat la CNPF. Într-un raport al său din 28 februarie 2023, administratorul special a menţionat că Garanţie nu întruneşte cerinţele prudenţiale în materie de indicatori ai solvabilităţii şi a conchis că măsurile întreprinse în cadrul administrării speciale nu au fost apte să remedieze riscurile. În consecinţă, la 9 septembrie 2023, CNPF i-a retras Garanţie licenţa pentru dreptul de a desfăşura activitatea în domeniul asigurărilor.

10. La 11 mai 2023, Ascom-Grup a iniţiat o acţiune în contencios administrativ împotriva hotărârii CNPF privind retragerea licenţei, în care a solicitat, inter alia, suspendarea executării acesteia.

11. Printr-o Încheiere din 21 iulie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a respins cererea referitoare la suspendarea executării hotărârii CNPF, pentru că nu a confirmat, pe baza probelor existente, iminenţa producerii unei pagube. Ascom-Grup a formulat, în faţa Curţii de Apel Chişinău, un recurs împotriva acestei încheieri.

12. În cadrul examinării recursului, dl avocat Vitalie Postolache a ridicat în interesele Ascom-Grup excepţia de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele (1) (teza a II-a), (11) lit.a), (12), (5) şi (11) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

13. Printr-o încheiere din 23 octombrie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în privinţa articolului 23 alin.(11) lit.(a) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

A. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

"Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

15. Prevederile relevante ale Legii nr.192 din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare sunt următoarele:

Articolul 23

"(1) Actele Comisiei Naţionale sunt supuse controlului de legalitate în instanţele de judecată conform procedurii stabilite de Codul administrativ şi normelor prezentei legi. Dispoziţiile Codului administrativ şi ale altor legi pot fi aplicate în cazurile de contestare a actelor Comisiei Naţionale doar în măsura în care nu contravin normelor stabilite de prezenta lege.

(11) Instituţia suspendării nu se aplică în cazul contestării actelor Comisiei Naţionale privind sancţiunile aplicate participantului la piaţa financiară nebancară referitoare la:

a) suspendarea/retragerea licenţei, autorizaţiei, avizului, aprobării sau a confirmării;

b) instituirea procedurii de redresare, de remediere sau de administrare specială şi/sau provizorie a entităţilor supravegheate;

[…]

(12) Prin derogare de la art.171 alin.(4) din Codul administrativ nr.116/2018, depunerea unei cereri de suspendare a executării unui act al Comisiei Naţionale nu suspendă de drept efectele actului contestat până la soluţionarea cererii de suspendare.

(2) Suspendarea executării actelor Comisiei Naţionale, altele decât cele prevăzute la alin.(11), poate fi cerută în instanţa de judecată numai după contestarea acestora la Comisia Naţională în termen de 30 de zile de la data comunicării răspunsului Comisiei Naţionale pe marginea cererii prealabile privind aceste acte sau de la data expirării termenului pentru soluţionarea cererii prealabile. Termenul de 30 de zile nu se extinde asupra actelor cu caracter normativ.

[…]

(5) În cadrul examinării cererilor privind suspendarea executării actelor Comisiei Naţionale, instanţa de judecată citează pârţile în proces, indicând data şi ora desfăşurării şedinţei de judecată şi anexând copia de pe cererea de suspendare a executării actului Comisiei Naţionale, de asemenea solicită Comisiei Naţionale să prezinte referinţa pe marginea cererii de suspendare

[…]

(11) Încheierea judecătorească privind suspendarea sau refuzul de suspendare a executării actului Comisiei Naţionale poate fi atacată cu recurs în conformitate cu Codul administrativ, iar recursul împotriva încheierii se examinează în termen restrâns, care nu va depăşi 10 zile de la data depunerii recursului.

[…]."

[în redactarea Legii nr.216 din 21 iulie 2022, care a intrat în vigoare la 5 septembrie 2022]

Articolul 23

"(1) Actele Comisiei Naţionale sunt supuse controlului de legalitate în instanţele de contencios administrativ conform procedurii stabilite de Legea contenciosului administrativ şi conform cerinţelor prezentei legi. Dispoziţiile altor legi pot fi aplicate în cazurile de contestare a actelor Comisiei Naţionale doar în măsura în care nu contravin normelor stabilite de prezenta lege.

(2) Suspendarea executării actelor Comisiei Naţionale poate fi cerută în instanţa de judecată numai după contestarea acestora la Comisia Naţională în termen de 30 de zile de la data comunicării răspunsului Comisiei Naţionale pe marginea cererii prealabile privind aceste acte sau de la data expirării termenului pentru soluţionarea cererii prealabile. Termenul de 30 de zile nu se extinde asupra actelor cu caracter normativ.

[…]

(5) În cadrul examinării cererilor privind suspendarea executării actelor Comisiei Naţionale, instanţa de judecată citează pârţile în proces, indicând data şi ora desfăşurării şedinţei de judecată şi anexând copia de pe cererea de suspendare a executării actului Comisiei Naţionale, de asemenea solicită Comisiei Naţionale să prezinte referinţa pe marginea cererii de suspendare

[…]

(11) Încheierea judecătorească privind suspendarea sau refuzul de suspendare a executării actului Comisiei Naţionale poate fi atacată cu recurs în conformitate cu Codul administrativ, iar recursul împotriva încheierii se examinează în termen restrâns, care nu va depăşi 10 zile de la data depunerii recursului.

[…]."

[în redactarea anterioară Legii nr.216 din 21 iulie 2022, care a intrat în vigoare la 5 septembrie 2022]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizărilor

1. Cu privire la sesizarea nr.131g/2023

16. Autorul sesizării susţine că prin adoptarea Legii nr.216 din 21 iulie 2022, care a stabilit o nouă regulă în privinţa suspendării actelor CNPF, legislatorul a lipsit de claritate şi de previzibilitate prevederile contestate. La modul concret, autorul menţionează că articolul 23 alineatele (1) teza a II-a şi (11) lit.b) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare stabileşte o derogare de la regulile privind suspendarea prevăzute de Codul administrativ. Această derogare conduce la interpretări contradictorii şi creează impedimente pentru companiile de asigurări care contestă actele CNPF.

17. De asemenea, autorul consideră că, reglementând interdicţia suspendării unor acte ale CNPF, legislatorul şi-a arogat atribuţiile instanţelor de judecată contrar articolelor 6, 20, 54 şi 114 din Constituţie. În practică, pot exista situaţii diferite pe care judecătorul trebuie să le aprecieze şi să decidă, în fiecare caz concret, chestiunea suspendării actelor contestate. Astfel, autorul afirmă că articolul 23 alin.(11) lit.b) din Legea contestată limitează independenţa activităţii instanţelor judecătoreşti.

18. Totodată, autorul face referire la raţionamentele Curţii Constituţionale din Hotărârea nr.18 din 11 decembrie 2012 şi susţine că imposibilitatea suspendării actelor CNPF îl lipsesc în mod disproporţionat de o garanţie importantă a procesului echitabil. În consecinţă, autorul afirmă că nu-şi poate exercita de o manieră efectivă dreptul la apărare în faţa instanţei de contencios administrativ, de vreme ce suspendarea i-ar putea fi refuzată pe baza articolului 23 alin.(11) lit.b) din Legea contestată.

19. Cu privire la alin.(11) al articolului 23 din Legea contestată, autorul consideră că termenul de 10 zile pentru examinarea recursului împotriva încheierii referitoare la suspendare este prea scurt, iar respectarea acestuia este dificilă. Mai mult, termenul în discuţie nu le permite participanţilor să-şi pregătească referinţa sau să redacteze obiecţiile în mod argumentat şi nici Curţii de Apel să efectueze o analiză detaliată a dosarului, contrar articolului 26 din Constituţie. În opinia sa, stabilirea termenelor procedurale ţine de buna-administrare a justiţiei şi aceste termene trebuie să fie rezonabile. În orice caz, autorul îi solicită Curţii să emită o Adresă Parlamentului privind modificarea termenului reglementat de alin.(11) al articolului 23 din Legea contestată.

20. În fine, autorul susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 6, 20, 23, 26, 53, 54 şi 114 din Constituţie.

2. Cu privire la sesizarea nr.235g/2023

21. În sesizare, autorul şi-a reiterat în totalitate criticile exprimate în sesizarea nr.131g/2023, susţinând că lipsa de claritate şi de previzibilitate a Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare în raport cu prevederile Codului administrativ reprezintă o problemă de constituţionalitate. În opinia autorului, lipsa de previzibilitate a prevederilor legale contestate nu-i permit să-şi exercite în mod efectiv drepturile şi să solicite suspendarea unui act care îi prejudiciază interesele.

22. De asemenea, în sesizare, autorul critică articolul 23 alin.(11) lit.a) din Legea contestată, care interzice suspendarea actelor CNPF privind retragerea licenţei. Acesta afirmă că retragerea licenţei de activitate îi permite CNPF să intenteze procedura de insolvabilitate împotriva companiei de asigurări. În consecinţă, autorul consideră că este important să fie suspendat actul administrativ până la examinarea cauzei în fond, pentru că, în caz contrar, compania de asigurări riscă să fie lichidată, fără posibilitatea de a fi restabilită în drepturi.

23. În consecinţă, autorul sesizării susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 6, 20, 23 alin.(2), 26, 53, 54 şi 114 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

24. În această cauză, Curtea va verifica respectarea condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

25. Excepţiile de neconstituţionalitate, ridicate de avocatul unei părţi în procese, sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

26. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

27. Obiectul sesizării nr.131g/2023 îl reprezintă articolul 23 alineatele (11) lit.b), (1) teza a II-a, (12), (5) şi (11) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în redactarea Legii nr.216 din 21 iulie 2022, care a intrat în vigoare la 5 septembrie 2022.

28. Totodată, cu privire la obiectul sesizării nr.235g/2023, Curtea observă că în cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate autorul contestă articolul 23 alineatele (1) teza a II-a, (11) lit.a), (12), (5) şi (11) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Totuşi, în încheiere, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate doar în privinţa articolului 23 alin.(11) lit.a) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Aceasta a respins ridicarea excepţiei în privinţa alineatelor (1) teza a II-a, (12), (5) şi (11) din articolul 23 al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare pentru că sunt criticate într-o altă sesizare ridicată de autor, care a fost transmisă Curţii Constituţionale prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 aprilie 2023.

29. Totuşi, Curtea reţine că punctul 1 din Dispozitivul Hotărârii nr.2 din 9 februarie 2016, care stabileşte condiţiile pe care trebuie să le întrunească excepţia de neconstituţionalitate, se referă la existenţa unei hotărâri anterioare a Curţii având ca obiect prevederile contestate, nu şi a unei sesizări pendinte. Prin urmare, obiectul sesizării nr.235g/2023 îl reprezintă articolul 23 alineatele (11) lit.a), (1) teza a II-a, (12), (5) şi (11) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Aceste prevederi stabilesc reguli precise privind suspendarea actelor CNPF.

30. Aşadar, Curtea reţine că articolul 23 alineatele (1) teza a II-a, (11) lit.a) şi b), (12), (5) şi (11) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare în redactarea contestată de autor nu a constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

31. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv). În acest sens, Curtea va analiza aplicabilitatea prevederilor contestate la soluţionarea cauzelor de pe rolul instanţelor de drept comun.

32. Cu referire la sesizarea nr.131g/2023, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în procedura examinării recursului împotriva încheierii judecătoreşti referitoare la suspendarea Hotărârii CNPF din 26 aprilie 2022 privind instituirea administrării speciale. Cererea referitoare la suspendarea acestei hotărâri a fost depusă la 23 iunie 2022. Totuşi, autorul critică articolul 23 alineatele (1) teza a II-a, (11) lit.b), (12) din Legea contestată, prevederi care au intrat în vigoare la 5 septembrie 2022. Acestea stabilesc că: i) prevederile Codului administrativ pot fi aplicate în cazurile de contestare a actelor CNPF doar dacă nu contravin Legii contestate; ii) nu pot fi suspendate actele CNPF privind sancţiunile aplicate participantului la piaţa financiară nebancară şi că iii) depunerea unei cereri de suspendare a executării unui act al Comisiei Naţionale nu suspendă de drept efectele actului contestat până la soluţionarea cererii de suspendare. Prin urmare, aceste prevederi reprezintă norme de procedură, iar instanţa de judecată aplică legea procedurală în vigoare la data judecării cauzei. Mai mult, alin.(3) din articolul 3 din Codul de procedură civilă prevede că Legea procedurală civilă care impune obligaţii noi, anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanţilor la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabileşte sancţiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

33. Prin urmare, pentru că solicitarea de suspendare a fost formulată la o dată la care articolul 23 alineatele (1) teza a II-a, (11) lit.b), (12) din Legea contestată nu era încă în vigoare, i.e. la 23 iunie 2022, Curtea consideră că acestea nu sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepţia care a stat la baza sesizării nr.131g/2023. Mai mult, Curtea observă că aceste prevederi nu au fost aplicate nici de judecătorul primei instanţe, care a respins ca neîntemeiată suspendarea actului administrativ. Astfel, în capătul sesizării nr.131g/2023 privind articolul 23 alineatele (1) teza a II-a, (11) lit.b), (12) din Legea contestată, autorul formulează o actio popularis, care este inadmisibil în această cauză.

34. Cu privire la alineatele (5) şi (11) din articolul 23 din Legea contestată, Curtea observă că acestea vizează obligaţia de comunicare a şedinţei de judecată privind examinarea cererilor de suspendare a actelor CNPF şi termenul în care trebuie să fie examinat recursul împotriva încheierii referitoare la suspendarea executării actului CNPF. Pentru că obligaţia de comunicare a actelor reprezintă o obligaţie general aplicabilă şi pentru că cauza în care a fost ridicată excepţia se judecă în procedură recursului, Curtea admite că alineatele (5) şi (11) din articolul 23 din Legea contestată ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

35. Cu referire la sesizarea nr.235g/2023, Curtea observă că judecătorul primei instanţe nu a respins cererea de suspendare a hotărârii CNPF privind retragerea licenţei prin raportare la prevederile contestate de autor, i.e. articolul 23 alineatele (1) teza a II-a, (11) lit.a), (12), (5) şi (11) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (a se vedea § 11 supra). Totuşi, Curtea notează că la data solicitării suspendării actului vizat, prevederile contestate erau în vigoare, iar părţile sunt în dezacord cu privire la legea aplicabilă procedurii suspendării. Prin urmare, Curtea admite că instanţa de recurs ar putea aplica prevederile contestate în cauza în care a fost ridicată sesizarea nr.235g/2023.

36. Aşadar, Curtea va analiza dacă criticile de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele (1) teza a II-a, (11) lit.a), (12), (5) şi (11) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare formulate de autorul sesizărilor fac incidente dispoziţiile constituţionale invocate.

37. În sesizări, autorul excepţiilor afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 114 (înfăptuirea justiţiei) din Constituţie.

38. Cu referire la articolul 53 din Constituţie invocat de autorul sesizărilor, Curtea nu poate identifica niciun argument în sesizări care s-ar referi la incidenţa acestor prevederi constituţionale în cazul său. Curtea nu poate concepe argumente ex officio.

39. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (DCC nr.54 din 13 aprilie 2021, § 26).

40. Autorul afirmă că alineatele (1) teza a II-a, (11) lit.a), (12) din articolul 23 din Legea contestată sunt neconstituţionale, pentru că instituie o derogare care nu-i permite să solicite suspendarea hotărârii CNPF privind retragerea licenţei. Totodată, în opinia sa, această situaţie este contrară articolelor 6, 20, 26 şi 114 din Constituţie, pentru că limitează prerogativa instanţei de judecată de a decide, în fiecare caz particular, necesitatea suspendării unui act administrativ şi, astfel, încalcă dreptul persoanei la apărare şi la un proces echitabil.

41. Curtea reiterează că dreptul la un proces echitabil, cu toată ponderea pe care i-o conferă articolele 6, 20 alin.(1) şi 114 din Constituţie, trebuie interpretat în lumina principiului preeminenţei dreptului, potrivit căruia toţi justiţiabilii trebuie să aibă parte de un remediu judiciar efectiv care să le permită să-şi apere drepturile cu caracter civil. Fiecare persoană are dreptul de a-şi prezenta pretenţia privind drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil în faţa unui tribunal (a se vedea Al-Dulimi şi Montana Management Inc. v. Elveţia [MC], 21 iunie 2016, § 126).

42. Din perspectiva articolului 20 din Constituţie şi a articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dreptul fundamental pe care îl au persoanele este un drept la (i) "judecarea cauzei în mod echitabil şi public", (ii) "în termen rezonabil" şi (iii) de către o instanţă care este "independentă", "imparţială" şi "instituită de lege". Aceste condiţii nu impun instituirea unei proceduri de suspendare a actelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Posibilitatea suspendării unor acte ale autorităţilor publice poate fi dedusă sau presupusă a fi necesară din perspectiva dreptului la un proces echitabil dacă acest drept nu ar putea opera sau funcţiona fără ea (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.20 din 26 septembrie 2019, § 48). Aşadar, nu se poate susţine că articolul 20 din Constituţie impune obligaţia de a garanta dreptul de a cere suspendarea actelor CNPF.

43. Totodată, raţionamentul Curţii exprimat în Hotărârea nr.31 din 1 octombrie 2013, la care se raportează autorul în criticile sale din acest capăt al sesizărilor, a fost reconsiderat prin Hotărârea nr.20 din 26 septembrie 2019, § 50. Curtea a menţionat că considerentul absolutist cu referire la existenta unui drept de a cere suspendarea unor acte administrative, prin prisma articolului 20 din Constituţie, nu este îndreptăţit. Dreptul la un proces echitabil poate exista, opera sau funcţiona fără instituţia suspendării (§ 49).

44. Aşadar, Curtea nu poate reţine, în prezenta cauză, incidenţa articolelor 6, 20 şi 114 din Constituţie. De asemenea, Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 26 din Constituie îşi găseşte corespondenţa în articolul 6 § 3 din Convenţia Europeană şi garantează în mod distinct dreptul la apărare (a se vedea DCC nr.63 din 29 iunie 2023, § 21). Astfel, garanţiile stabilite de articolul 26 din Constituţie reprezintă aspecte precise ale dreptului la un proces echitabil prevăzute de articolul 20 din Constituţie şi articolul 6 § 1 din Convenţie (a se vedea DCC nr.37 din 25 aprilie 2024, § 22). Pentru că nu a constatat incidenţa dreptului la un proces echitabil, Curtea notează că nici articolul 26 din Constituţie nu este incident. Prin urmare, Curtea declară inadmisibilă sesizarea în acest capăt al său.

45. Mai mult, în Hotărârea nr.20 din 26 septembrie 2019, Curtea a examinat constituţionalitatea unor prevederi care nu permit suspendarea actelor Băncii Naţionale a Moldovei. Pentru că autorii sesizării pretindeau încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea a notat că eventuala existenţă a unei obligaţii pozitive a statului de a garanta dreptul de a cere suspendarea actelor Băncii Naţionale a Moldovei de către acţionarii sancţionaţi poate fi dedusă din aspectul procedural al dreptului de proprietate şi numai dacă lipsa unui drept de a cere suspendarea ar prejudicia dreptul de proprietate, prejudiciu care ar deveni ireversibil şi cu puţine oportunităţi de redresare (§ 51). Astfel, fiind suverană în materia propriei proceduri şi a regulilor pe care trebuie să le respecte, Curtea şi-a continuat analiza şi a verificat dacă legislaţia relevantă oferă, la prima vedere, garanţii procedurale (§ 52). În cele din urmă, Curtea a reţinut constituţionalitatea prevederilor care interziceau suspendarea actelor Băncii Naţionale.

46. În acest sens, Curtea observă că există mai multe garanţii care să asigure judecarea cu celeritate a acestor categorii de cauze şi repararea prejudiciului cauzat. De exemplu, articolul 23 alin.(12) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare reglementează un termen de maxim 3 luni pentru examinarea contestaţilor împotriva suspendării actelor CNPF referitoare la retragerea licenţei participanţilor profesionişti.

47. Totodată, Curtea observă că articolul X alin.(18) din Legea nr.214 din 20 iulie 2023 stabileşte obligaţia CNPF de a efectua, din contul bugetului său, plata prejudiciilor şi a cheltuielilor de judecată cauzate de actele juridice, actele administrative, operaţiunile administrative sau inacţiunile sale, în cazul în care instanţa de judecată constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceasta, cu rea-credinţă sau din neglijenţă, a oricărui act sau fapt care este legat de exercitarea atribuţiilor sale şi care a cauzat prejudicii unor terţi. Acest remediu a fost instituit în contextul unor modificări legislative care transferă către Banca Naţională unele competenţe ale CNPF, inclusiv competenţa de a licenţia activitatea de asigurător şi de reasigurător (a se vedea Legea nr.178 din 11 septembrie 2020, Legea nr.175 din 30 iunie 2023 şi Legea nr.214 din 20 iulie 2023). Remediul este aplicabil în cazul actelor juridice, al actelor administrative, al operaţiunilor administrative sau al inacţiunilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, încheiate, emise, realizate sau manifestate până la 1 iulie 2023, în legătură cu exercitarea atribuţiilor privind licenţierea/autorizarea/emiterea avizelor pentru înregistrarea de stat, precum şi privind reglementarea şi supravegherea activităţii asigurătorilor, reasigurătorilor şi a intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, a Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, a asociaţiilor de economii şi împrumut, a birourilor istoriilor de credit şi a organizaţiilor de creditare nebancară.

48. Referitor la alineatul (5) din articolul 23 al Legii contestate, din cele expuse de autor în sesizări, Curtea nu poate reţine nicio critică raportată la vreo prevedere constituţională invocată. Simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu prevederile legale contestate nu constituie un argument, sesizarea fiind inadmisibilă în acest capăt al său (a se vedea DCC nr.38 din 30 martie 2023, § 22).

49. Referitor la alineatul (11) din articolul 23 al Legii contestate, autorul consideră că termenul de 10 zile pentru examinarea recursului împotriva încheierii referitoare la suspendarea actelor CNPF este prea scurt şi nu-i oferă instanţei posibilitatea să examineze în detaliu cazul, iar părţile nu dispun de suficient timp să-şi pregătească argumentele. În acest sens, Curtea reţine că reglementarea de către legislator, în limitele competenţei care i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept – material sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, garantate deopotrivă (a se vedea DCC nr.66 din 13 iunie 2024, § 32). Folosirea termenelor de procedură urmăreşte să asigure buna-administrare a justiţiei şi respectarea, în special, a principiului securităţii juridice. Durata termenului este o chestiune în privinţa căreia statul dispune de o marjă de apreciere, cu condiţia ca termenul să nu fie atât de scurt, încât să fie inacceptabil. De principiu, instituirea unor termene scurte pentru formularea unei contestaţii nu ridică, per se, o problemă în baza articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană (a se vedea Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, § 36; DCC nr.183 din 20 decembrie 2022, § 22).

50. Mai mult, în cauza Adorision şi alţii v. Olanda, 17 martie 2015, Curtea Europeană a considerat inadmisibilă cererea reclamanţilor care s-au plâns, pe baza articolului 6 § 1 din Convenţie, că termenul de 10 zile pentru a declara recurs le-a limitat dreptul de acces la un tribunal şi la proceduri echitabile. Având în vedere că litigiul viza măsuri economice urgente adoptate în sectorul bancar, Curtea Europeană a considerat că nevoia adoptării unei decizii foarte urgente nu i-au pus pe reclamanţi într-un dezavantaj inechitabil (§ 104).

51. Astfel, Curtea consideră că termenul instituit de alineatul (11) din articolul 23 din Legea nr.192 din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare nu este atât de scurt, încât să nu permită examinarea recursului în mod echitabil. Prin urmare, Curtea nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate pe baza articolului 26 din Constituţie şi declară inadmisibil acest capăt al sesizării.

52. Pentru că nu a constatat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorul sesizărilor, Curtea menţionează că nu este necesar să analizeze criticile de neconstituţionalitate pe baza articolelor 16, 23 şi 54 din Constituţie.

53. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele (11) lit.a) şi b), (1) teza a II-a, (12), (5) şi (11) din Legea nr.192 din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ridicate de dl avocat Vitalie Postolache, în interesele SA "Ascom-Grup", parte în dosarele nr.3r-64/2023 şi, respectiv, nr.3r-371/2023, ambele pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.