Acte judiciare

Decizie nr.124 din 15.12.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.117a/2017 privind controlul constituţionalităţii Legii nr.154 din 20 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (sistemul electoral)

Tipul documentului: Acte judiciare
Data adoptării: 15.12.2017

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 117a/2017 privind controlul

constituţionalităţii Legii nr. 154 din 20 iulie 2017 pentru

modificarea şi completarea unor acte legislative

(sistemul electoral)

nr. 124 din 15.12.2017

(în vigoare 15.12.2017)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-112 art. 55 din 30.03.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 5 septembrie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 15 decembrie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 5 septembrie 2017, fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal a adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituţionalităţii Legii nr.154 din 20 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

2. La 19 septembrie 2017, în temeiul articolului 31 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, autorii sesizării au completat sesizarea cu argumente adiţionale.

A. Motivele sesizării

3. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.154 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Prin această lege a fost modificat şi completat, printre altele, Codul electoral.

5. În conformitate cu articolul 73 alin.(2) şi (3) din Codul electoral în redacţia Legii nr.154 din 20 iulie 2017, alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale. În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.

6. Concomitent, prin Legea nr.154 din 20 iulie 2017, au fost reglementate, printre altele, condiţiile pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament, criteriile pentru constituirea circumscripţiilor electorale, condiţiile de votare, regulile privind atribuirea mandatelor obţinute în circumscripţia naţională şi în circumscripţia uninominală etc.

7. Autorii sesizării pretind că prevederile legii contestate sunt contrare articolelor 38 [Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales], 54 [Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 61 [Alegerea Parlamentului] din Constituţie.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

“(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

“(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.”

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

“(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

[…]”

Articolul 72

Categorii de legi

“[…]

(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral;

[…]”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.154 din 20 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (publicată în M.O., 2017, nr.253-264, art.422) sunt următoarele:

“Art.I. – Codul electoral al Republicii Moldova nr.1381/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.277-287, art.585) se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1:

după noţiunea “circumscripţie electorală” se introduc două noţiuni noi cu următorul cuprins:

“circumscripţie naţională – circumscripţie electorală de nivel naţional în care se organizează şi se desfăşoară alegerile deputaţilor în Parlament în baza votului reprezentării proporţionale pe listele de partid;

circumscripţie uninominală – circumscripţie electorală în care se organizează şi se desfăşoară alegerile unui singur mandat de deputat în Parlament în baza votului majoritar;”

[…]

2. La articolul 4:

alineatul unic devine alineatul (1);

articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) În cadrul alegerilor parlamentare, fiecare alegător are dreptul să voteze cu două buletine – unul pentru circumscripţia naţională şi celălalt pentru circumscripţia uninominală. Fiecare vot are putere juridică egală.”

[…]

9. La articolul 29¹:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“(1) Toate secţiile de votare constituite în străinătate vor activa în conformitate cu particularităţile prevăzute de prezentul cod.”

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale.”

articolul se completează cu alineatul (3¹) cu următorul cuprins:

“(3¹) La deschiderea secţiilor de votare din străinătate se va ţine cont de următoarele criterii:

a) informaţiile deţinute de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă;

b) informaţiile deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;

c) informaţiile obţinute în rezultatul înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate, conform procedurii stabilite printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală;

d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;

e) alte date relevante, obţinute de autorităţile publice centrale, la solicitare, din partea autorităţilor ţării de reşedinţă, în condiţiile legii.”

10. Codul se completează cu articolul 29² cu următorul cuprins:

“Articolul 29². Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria)

(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală organizează mai multe secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice centrale. La formarea respectivelor secţii de votare, Comisia Electorală Centrală va ţine cont de organizarea administrativ-teritorială şi va asigura accesul alegătorului la procesul electoral şi la organele electorale respective.

(2) Organul electoral responsabil va forma secţii de votare distincte pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), care aparţin circumscripţiei electorale respective formate de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Secţiile de votare în cauză se subordonează consiliului electoral format în conformitate cu prevederile art.27 şi art.75 alin.(3).

(3) La deschiderea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se vor respecta, în particular, următoarele criterii:

a) secţiile de votare se vor deschide în unităţile administrativ-teritoriale aflate sub control constituţional al autorităţilor Republicii Moldova, atât de pe malul stâng, cât şi de pe malul drept al Nistrului;

b) pentru localităţile din stânga Nistrului vor fi deschise secţii de votare distincte în baza datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;

c) la deschiderea secţiilor de votare se va ţine cont de numărul alegătorilor care au participat la scrutinele precedente şi de hotarele circumscripţiei electorale în raport cu domiciliul alegătorului, conform datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv conform înregistrării prealabile.

(4) La formarea birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), prevederile art.29 se aplică în modul corespunzător. Organul administraţiei publice locale competent să desemneze membri ai biroului electoral respectiv al secţiei de votare este cel de la sediul secţiei de votare deschise pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria).

(5) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se reglementează de Comisia Electorală Centrală, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru secţiile de votare în cauză, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul când nu sunt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din fondul de rezervă al Guvernului.”

[…]

14. Articolul 41:

se completează cu alineatul (2²) cu următorul cuprins:

“(2²) Partidele politice care vor respecta cota de cel puţin 40% de candidaţi femei înaintaţi în circumscripţiile uninominale vor beneficia de o majorare a suportului bugetar de cel puţin 10% din suma alocată pentru anul bugetar respectivului partid şi de un coeficient de multiplicare pentru fiecare candidat femeie ales în circumscripţia uninominală conform legislaţiei privind partidele politice şi procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală.”

[…]

16. Articolul 44 alineatul (1):

în partea introductivă, după cuvântul “prezintă” se introduc cuvintele “personal de către candidat”;

la litera a), textul “art.79” se substituie cu textul “art.79, 80”;

litera b) se completează în final cu textul “la oricare tip de alegeri, precum şi a candidaţilor la alegerile parlamentare în circumscripţii uninominale”;

litera e) va avea următorul cuprins:

“e) declaraţia de avere şi interese personale a candidatului pentru ultimii 2 ani anteriori anului în care se desfăşoară alegerile, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale;”

alineatul se completează cu litera e¹) cu următorul cuprins:

“e¹) certificatul de integritate, eliberat, în condiţiile legii, de către Autoritatea Naţională de Integritate, care va cuprinde următoarele informaţii despre candidat:

– existenţa restricţiilor legale/judecătoreşti de a candida sau ocupa funcţii publice;

– informaţii cu privire la existenţa/inexistenţa actelor de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor şi intereselor personale, la stările de incompatibilitate şi la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise;”.

[…]

30. Titlul III va avea următorul cuprins:

“TITLUL III

ALEGERILE PARLAMENTARE

Articolul 72.

Aplicarea prezentului titlu

Prevederile prezentului titlu (art.72-art.945) sunt aplicabile numai în cazul alegerilor Parlamentului.

Articolul 73.

Alegerile Parlamentului

(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani.

(2) Alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale.

(3) În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.

Articolul 74.

Circumscripţiile electorale

(1) Alegerile parlamentare se organizează în baza unei circumscripţii naţionale, care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova şi secţiile de votare din străinătate, precum şi în baza a 51 de circumscripţii uninominale, inclusiv constituite pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) şi peste hotare.

(2) Circumscripţiile uninominale se aprobă de Guvern în baza deciziei unei comisii independente, a cărei componenţă este stabilită prin hotărâre de Guvern şi din care fac parte obligatoriu reprezentanţi ai:

a) Comisiei Electorale Centrale;

b) Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova;

c) Preşedinţiei Republicii Moldova;

d) fracţiunilor şi grupurilor parlamentare;

e) partidelor politice extraparlamentare care la ultimele alegeri parlamentare au obţinut peste 2% din voturile valabil exprimate;

f) Adunării Populare a Găgăuziei;

g) asociaţiilor minorităţilor naţionale;

h) autorităţilor publice locale;

i) Biroului pentru Relaţii cu Diaspora;

j) societăţii civile şi mediului academic din domeniu, inclusiv geografi şi sociologi.

(3) Comisia independentă menţionată la alin.(2) va activa în baza propriului regulament aprobat de Guvern şi îşi va alege din rândul membrilor săi un preşedinte şi un secretar.

(4) La constituirea circumscripţiilor uninominale se va ţine cont de următoarele criterii teritorial-demografice:

a) circumscripţiile electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale vor avea la bază un număr relativ egal de alegători şi vor cuprinde între 55000 şi 60000 de alegători cu drept de vot;

b) devierea numărului de alegători între circumscripţiile electorale uninominale nu trebuie să depăşească 10%;

c) baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale la fiecare secţie de votare de la ultimele alegeri generale;

d) circumscripţia uninominală se formează din localităţile unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi sau, în scopul unei organizări optimale, din localităţile mai multor unităţi de acelaşi nivel;

e) în cazul în care numărul alegătorilor dintr-o localitate este mai mare decât cel mediu calculat pentru o circumscripţie uninominală, în această localitate se formează mai multe circumscripţii uninominale. Nu se admite trasarea hotarelor circumscripţiilor uninominale pe interiorul unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul întâi;

f) circumscripţiile uninominale în care locuiesc compact minorităţile naţionale vor fi constituite luându-se în considerare interesele acestora şi ţinându-se cont de hotarele unităţilor administrativ-teritoriale respective;

g) circumscripţiile uninominale de pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se vor constitui în aşa fel încât să nu depăşească hotarele administrative ale autonomiei, totodată aceste circumscripţii nu vor putea fi completate cu localităţi din afara autonomiei, luându-se în considerare riscul diluării minorităţii naţionale.

(5) La constituirea circumscripţiilor uninominale peste hotarele Republicii Moldova se va ţine cont, în particular, de următoarele criterii:

a) informaţiile deţinute de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă;

b) informaţiile deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;

c) informaţiile obţinute în rezultatul înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;

d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;

e) alte date relevante, obţinute de autorităţile publice centrale, la solicitare, din partea autorităţilor ţării gazdă în condiţiile legii;

f) la stabilirea hotarelor circumscripţiilor constituite peste hotare, Comisia va acţiona în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern şi va ţine cont de zonele geografice relevante precum: ţările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Elveţia, Liechtenstein, San Marino, ţările din Europa de Sud-Est care nu sunt membre ale Uniunii Europene, Turcia, Israel; ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu; America de Nord, America de Sud, Africa, Australia, Noua Zeelandă, luându-se în considerare hotarele statelor care nu vor putea fi intersectate pe interior.

(6) La constituirea circumscripţiilor uninominale pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se va ţine cont, în particular, de următoarele criterii:

a) hotarele administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale de pe malurile drept şi stâng ale Nistrului, conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova;

b) datele din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv de cele în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(7) Revizuirea hotarelor circumscripţiilor uninominale nu poate fi efectuată în mai puţin de un an înaintea alegerilor ordinare.

(8) Lista circumscripţiilor uninominale, cu indicarea numerelor şi a hotarelor, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

[…]

Articolul 80.

Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

(1) Pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripţie, candidatul pentru circumscripţia uninominală prezintă, în condiţiile art.42 şi art.43, liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 500 şi cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze. Prin derogare de la prezentul alineat, un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puţin 250 şi cel mult 500 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia unde candidează.

[…]

(5) Semnăturile pentru susţinerea candidaţilor din circumscripţiile uninominale de peste hotarele ţării pot proveni de la oricare circumscripţie.

(6) Semnăturile pentru susţinerea candidaţilor din circumscripţiile uninominale constituite pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) pot proveni de la oricare circumscripţie.

[…]

Articolul 87.

Votarea. Condiţiile speciale ale dreptului de vot

(1) Votarea în cadrul alegerilor Parlamentului se efectuează în conformitate cu capitolul 9 (art.50-art.55), care se aplică în modul corespunzător.

(2) Studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă pot vota la orice secţie de votare deschisă în această localitate, fiind obligaţi să respecte următoarele condiţii:

a) să prezinte buletinul de identitate cu fişa de însoţire;

b) să prezinte carnetul de student/elev al instituţiei de învăţământ din localitatea respectivă;

c) să completeze şi să semneze o declaraţie pe proprie răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă, fiind informaţi despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.

(3) Alegătorii specificaţi la alin.(2) se înscriu în lista suplimentară, iar la rubrica “Notă” din această listă se indică instituţia de învăţământ la care aceştia sunt înmatriculaţi.

(4) Alegătorul votează la secţia de votare din circumscripţia uninominală unde îşi are domiciliul. La alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale nu participă alegătorii care nu au domiciliul în circumscripţia uninominală respectivă.

(5) Până la restabilirea controlului constituţional asupra localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), alegătorii înregistraţi în listele electorale în circumscripţiile uninominale constituite pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) îşi vor exercita dreptul la vot în oricare din secţiile de votare distincte care se află sub controlul constituţional al autorităţilor Republicii Moldova, în condiţiile prezentului cod.

(6) În circumscripţiile uninominale constituite peste hotarele ţării, cetăţenii Republicii Moldova care, în ziua alegerilor, se află peste hotarele ţării şi care, din diferite motive, nu se înregistrează în prealabil îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în afara ţării, în condiţiile stabilite în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.”

10. Prevederile relevante ale Codului civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002 (M.O., 2002, nr.82-86, art.661) sunt următoarele:

Articolul 30

Domiciliul şi reşedinţa

“(1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atâta timp cât nu şi-a stabilit un altul.

(2) Reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are locuinţa temporară sau secundară.

(3) Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reşedinţei sale.

(4) În lipsă de reşedinţă, persoana este considerată că domiciliază la locul unde se găseşte, iar dacă acesta nu se cunoaşte, la locul ultimului domiciliu.”

11. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, amendată prin protocoalele adiţionale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997), sunt următoarele:

Articolul 3

din Protocolul nr.1

Dreptul la alegeri libere

“Înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

- Cu referire la numărul de tururi pentru alegerile parlamentare

12. Potrivit autorilor sesizării, prin instituirea unui singur tur al alegerilor în baza unui sistem de vot mixt se diminuează reprezentativitatea Parlamentului. Astfel, absenţa turului doi pentru stabilirea preferinţelor alegătorilor conduce la o reflectare imperfectă a opţiunilor politice ale votanţilor din circumscripţiile uninominale.

- Cu referire la circumscripţiile electorale şi ponderea votului

13. Autorii sesizării susţin că stabilirea unor criterii particulare pentru constituirea circumscripţiilor electorale de pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, peste hotarele Republicii Moldova, precum şi pentru localităţile din stânga Nistrului [aşa-numita “Transnistrie”] contravine principiului constituţional al egalităţii votului. Or, votul exprimat de cetăţeni în diferite circumscripţii electorale va avea o pondere diferită.

14. În acelaşi timp, având în vedere pragul minim de reprezentare pentru un partid de 6 la sută în cadrul alegerilor în circumscripţia naţională, se conturează o discrepanţă considerabilă între voturile alegătorilor acordate candidaţilor în circumscripţia naţională şi cele acordate în circumscripţiile uninominale, unde, în absenţa oricărui prag, este ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi.

- Cu referire la numărul de semnături ale susţinătorilor pentru înregistrarea candidatului în cursa electorală

15. Autorii sesizării au subliniat că, potrivit legii contestate, un candidat femeie poate fi înregistrat în cursa electorală pentru funcţia de deputat prezentând semnăturile unui număr redus în jumătate faţă de ceilalţi candidaţi. Totodată, semnăturile pentru susţinerea candidaţilor din circumscripţiile uninominale de peste hotare pot proveni de la oricare circumscripţie, spre deosebire de susţinătorii celorlalţi candidaţi, care trebuie să fie în mod obligatoriu din circumscripţia unde aceştia intenţionează să candideze.

16. O atare opţiune legislativă este discriminatorie şi aduce atingere atât caracterului egal al votului, cât şi dreptului constituţional de a fi ales, deoarece restricţionează participarea cetăţenilor la procesul electoral.

- Cu referire la obligativitatea prezentării de către candidat a certificatului de integritate

17. În opinia autorilor sesizării, instituirea obligativităţii prezentării de către candidat a certificatului de integritate [eliberat, în condiţiile legii, de către Autoritatea Naţională de Integritate] în vederea înregistrării acestuia în cursa electorală oferă autorităţii publice competente în acest sens oportunităţi discriminatorii. Acestea se pot manifesta, de exemplu, prin refuzul sau tergiversarea eliberării certificatului de integritate.

- Cu referire la exercitarea dreptului la vot la secţia de votare din circumscripţia uninominală unde alegătorul îşi are domiciliul

18. Autorii sesizării consideră că prin adoptarea legii contestate s-a restrâns nejustificat dreptul constituţional de vot al cetăţenilor. Aceasta întrucât cetăţenii care nu au nici domiciliu şi nici reşedinţă [conform estimărilor unor organizaţii comerciale este vorba de peste 150000 de alegători, adică circa 5% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale] nu vor putea vota. Or, aceştia nu se vor găsi în listele electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale.

19. Prin urmare, o asemenea situaţie este contrară statului de drept, deoarece interzice unui număr impunător de alegători de a participa la alegerile parlamentare.

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

21. Curtea remarcă faptul că articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

22. Curtea menţionează că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

23. Curtea observă că, deşi se solicită controlul constituţionalităţii în ansamblu a prevederilor Legii nr.154 din 20 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în esenţă, autorii sesizării invocă neconstituţionalitatea prevederilor referitoare la: 1) numărul de tururi pentru alegerile parlamentare [articolul 73 alin.(2) şi (3) din Codul electoral]; 2) circumscripţiile electorale [articolul 74 alin.(4), (5) şi (6) din Codul electoral]; 3) numărul de semnături ale susţinătorilor pentru înregistrarea candidatului în cursa electorală [articolul 80 alin.(1) teza a doua şi alin.(5) din Codul electoral]; 4) obligativitatea prezentării de către candidat a certificatului de integritate [articolul 44 alin.(1) lit.e¹) din Codul electoral]; 5) exercitarea dreptului de vot la secţia de votare din circumscripţia uninominală unde alegătorul îşi are domiciliul [articolul 87 alin.(4) din Codul electoral].

24. Curtea reţine că prin Legea nr.154 din 20 iulie 2017 a fost modificat şi completat, printre altele, Codul electoral.

25. În acest sens, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Prin urmare, intervenţiile ulterioare de modificare şi de completare a acestora trebuie raportate la actul de bază.

26. Aşa fiind, Curtea va raporta obiectul sesizării la actul de bază, în speţă Codul electoral.

27. În continuare, Curtea va examina separat fiecare subiect abordat în sesizare, după cum urmează.

- Cu referire la numărul de tururi pentru alegerile parlamentare

28. Curtea reţine că potrivit articolului 73 alin.(2) şi (3) din Codul electoral [în redacţia Legii nr.154 din 20 iulie 2017]:

“(2) Alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale.

29. Potrivit autorilor sesizării, prin instituirea unui singur tur al alegerilor în baza unui sistem de vot mixt se diminuează reprezentativitatea Parlamentului.

30. Din această perspectivă, Curtea reiterează că, în sensul articolului 2 din Constituţie, o democraţie veritabilă poate fi constituită numai de către popor, prin exercitarea suveranităţii naţionale în mod direct ori prin intermediul reprezentanţilor săi, aleşi în cadrul unui scrutin democratic (HCC nr.15 din 27 mai 2014, §46).

31. Dispoziţiile constituţionale ale articolului 2 urmează a fi corelate cu prevederile articolului 38 din Legea Supremă, potrivit căruia voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

32. Curtea menţionează că realizarea în practică a dreptului de vot are loc prin intermediul alegerilor. În acest sens, prin Hotărârea nr.15 din 27 mai 1998, Curtea a reţinut următoarele:

“[A]legerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetăţeni a drepturilor lor politice, consacrate de Constituţie, ci şi un mijloc de dotare a instituţiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică, eficiente şi în măsură să imprime activităţii de stat o orientare general nefragmentată.”

33. Corespunzător, statului îi revine, ca garant final al pluralismului politic, sarcina de adoptare a unor măsuri pozitive pentru “organizarea” alegerilor democratice în “condiţii care asigură libera exprimare a opiniei poporului privind alegerea forului legislativ” (Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, hotărârea din 2 martie 1987, §54; Özgürlük ve Dayanişma Partisi (ÖDP) v. Turcia, hotărârea din 10 mai 2012, §27).

34. În corespundere cu articolul 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, Parlamentul, prin lege organică, urmează să reglementeze sistemul electoral.

35. Aşadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie.

36. În acest context, prin Hotărârea nr.15 din 27 mai 1998, Curtea a subliniat că:

“Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreţia organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporţional sau mixt […]. Opţiunea pentru o variantă sau alta şi consfinţirea ei în legea electorală depinde de situaţia social-politică din ţară, de nivelul de dezvoltare a sistemului politic din societate.

[…] Statul aplică legal un anumit tip de scrutin pornind de la nivelul dezvoltării sistemului politic al societăţii, de la problemele pe care şi le propune pentru soluţionare şi de la alte circumstanţe. Aceasta este o chestiune de oportunitate politică.”

37. În egală măsură, Curtea denotă că opţiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, care ţine de discreţia organului legislativ, ţinând cont de standardele democratice şi de reflectarea cât mai fidelă a opţiunii alegătorului.

38. La rândul său, Curtea Europeană a statuat, în mod constant, că Statele contractante beneficiază de o largă marjă de apreciere atunci când trebuie să stabilească modul de scrutin prin intermediul căruia va fi asigurată libera exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ. În această privinţă, articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie se limitează la prescrierea alegerilor “libere” care să se desfăşoare “la intervale rezonabile”, “cu vot secret” şi “în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului”. Sub această rezervă, nu este creată nicio “obligaţie de a introduce un anumit sistem” cum ar fi cel proporţional sau votul majoritar în unul ori două tururi de scrutin (Yumak şi Sadak v. Turcia [MC], hotărârea din 8 iulie 2008, §110; Sitaropoulos şi Giakoumopoulos v. Grecia [MC], hotărârea din 15 martie 2012, §65).

39. De asemenea, Curtea Europeană a menţionat că regulile în acest domeniu variază în funcţie de factorii istorici şi politici specifici fiecărui stat; multitudinea de situaţii prevăzute în legislaţia electorală din numeroase state membre ale Consiliului Europei demonstrează diversitatea opţiunilor posibile în această privinţă. În scopul aplicării articolului 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie, orice lege electorală întotdeauna trebuie apreciată în contextul evoluţiei politice a ţării, astfel încât elementele inacceptabile în cadrul unui sistem să poată fi justificate în cadrul altui sistem, cel puţin atâta timp cât sistemul adoptat îndeplineşte condiţiile care asigură “libera exprimare a opiniei poporului privind alegerea organului legislativ” (Yumak şi Sadak v. Turcia [MC], hotărârea din 8 iulie 2008, §111).

40. Astfel, Curtea relevă că, deşi adoptarea sau modificarea sistemului electoral este dreptul suveran al statului şi al organului său reprezentativ – Parlamentul Republicii Moldova, acesta nu poate excede spiritului şi literei Constituţiei. Toate aspectele ce ţin de procesul electoral sunt reglementate prin lege organică, care, bazându-se pe criteriile de accesibilitate, claritate şi previzibilitate, stabileşte regulile după care se desfăşoară scrutinele. Parlamentul, la adoptarea Codului electoral şi a oricărei legi organice de modificare sau completare a acestuia, urmează să acţioneze în conformitate cu un şir de principii constituţionale, cum ar fi: statul de drept, suveranitatea naţională, dreptul la vot, egalitatea, libertatea opiniei şi a exprimării, dreptul la informaţie, libertatea întrunirilor etc.

41. În consecinţă, Curtea reţine că stabilirea desfăşurării alegerilor Parlamentare în baza unui sistem de vot mixt într-un singur tur per se nu contravine Constituţiei.

- Cu referire la circumscripţiile electorale şi ponderea votului

42. Curtea reţine că, potrivit legii contestate, alegerile parlamentare se organizează în baza unei circumscripţii naţionale, care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova şi secţiile de votare din străinătate, precum şi în baza a 51 de circumscripţii uninominale, inclusiv constituite pentru localităţile din stânga Nistrului [aşa-numita “Transnistrie”] şi peste hotare.

43. Curtea observă că, în acord cu articolul 74 alin.(2) din Codul electoral [în redacţia Legii nr.154 din 20 iulie 2017], circumscripţiile uninominale se aprobă de Guvern în baza deciziei unei comisii independente, a cărei componenţă este stabilită prin hotărâre de Guvern şi din care fac parte obligatoriu reprezentanţi ai: a) Comisiei Electorale Centrale; b) Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova; c) Preşedinţiei Republicii Moldova; d) fracţiunilor şi grupurilor parlamentare; e) partidelor politice extraparlamentare care la ultimele alegeri parlamentare au obţinut peste 2% din voturile valabil exprimate; f) Adunării Populare a Găgăuziei; g) asociaţiilor minorităţilor naţionale; h) autorităţilor publice locale; i) Biroului pentru Relaţii cu Diaspora; j) societăţii civile şi mediului academic din domeniu, inclusiv geografi şi sociologi.

44. Comisia abilitată să stabilească circumscripţiile uninominale va activa în baza propriului regulament aprobat de Guvern şi îşi va alege din rândul membrilor săi un preşedinte şi un secretar.

45. În speţă, în opinia autorilor sesizării, constituirea circumscripţiilor uninominale în funcţie de criterii diferite contravine principiului constituţional al egalităţii votului şi, implicit, afectează ponderea votului.

46. Sub acest aspect, Curtea reţine că potrivit articolului 74 alin.(4), (5) şi (6) din Codul electoral [în redacţia Legii nr.154 din 20 iulie 2017]:

“(4) La constituirea circumscripţiilor uninominale se va ţine cont de următoarele criterii teritorial-demografice:

b) devierea numărului de alegători între circumscripţiile electorale uninominale nu trebuie să depăşească 10%;

c) baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale la fiecare secţie de votare de la ultimele alegeri generale;

(5) La constituirea circumscripţiilor uninominale peste hotarele Republicii Moldova se va ţine cont, în particular, de următoarele criterii:

a) informaţiile deţinute de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă;

b) informaţiile deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;

d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;

e) alte date relevante, obţinute de autorităţile publice centrale, la solicitare, din partea autorităţilor ţării gazdă în condiţiile legii;

(6) La constituirea circumscripţiilor uninominale pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se va ţine cont, în particular, de următoarele criterii:

a) hotarele administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale de pe malurile drept şi stâng ale Nistrului, conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova;

b) datele din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv de cele în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.”

47. Analizând prevederile legale criticate, Curtea constată, cu titlu preliminar, că în cadrul alegerilor parlamentare fiecare alegător are dreptul să voteze cu două buletine – unul pentru circumscripţia naţională şi celălalt pentru circumscripţia uninominală. Fiecare vot are putere juridică egală.

48. În Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (în continuare – Comisia de la Veneţia) în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), se arată că sufragiul egal cuprinde, inter alia, egalitatea puterii electorale.

49. În concret, s-a subliniat că “egalitatea puterii electorale […] impune repartizarea echitabilă şi clar delimitată a mandatelor pentru circumscripţiile electorale, bazându-se pe următoarele criterii de repartizare: numărul populaţiei, numărul cetăţenilor care domiciliază în circumscripţia respectivă (inclusiv minorii), numărul alegătorilor înregistraţi şi, posibil, numărul persoanelor care în realitate votează. Poate fi prevăzută o combinaţie adecvată a acestor criterii. […] Criteriul geografic şi hotarele administrative, sau posibil chiar şi cele istorice, pot fi, de asemenea, luate în considerare”.

50. În considerarea respectării acestor standarde, Curtea reţine că legea contestată a stabilit criterii pentru formarea circumscripţiilor uninominale pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale, peste hotarele Republicii Moldova, precum şi pentru localităţile din stânga Nistrului [aşa-numita “Transnistrie”].

51. Curtea relevă că determinarea criteriilor pentru constituirea circumscripţiilor uninominale constituie un drept exclusiv al statului, luându-se în calcul posibilităţile şi necesităţile practice de organizare a alegerilor.

52. Astfel, statul îşi poate stabili anumite criterii clare şi previzibile, în baza cărora circumscripţiile uninominale urmează a fi create, criterii care se impun datorită raţiunilor de ordin tehnic pentru autorităţile responsabile de organizarea procesului electoral.

53. Cu toate acestea, potrivit legii contestate, devierea numărului de alegători între circumscripţiile electorale uninominale nu trebuie să depăşească 10%.

54. În acelaşi sens, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, abaterea admisibilă de la normă nu trebuie să depăşească limita de 10% şi cu certitudine cea de 15%, cu excepţia unor circumstanţe speciale (protecţia drepturilor unei minorităţi preponderente, unitate administrativă cu o densitate mică a populaţiei).

55. La rândul său, Curtea Europeană a remarcat că articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie nu implică faptul că toate buletinele de vot trebuie să aibă o pondere egală asupra rezultatelor alegerilor, nici faptul că toţi candidaţii trebuie să aibă şanse egale de a câştiga; astfel, este evident că niciun sistem nu poate evita fenomenul “voturilor pierdute” (Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, citată mai sus, §54; Bompard v. Franţa, decizia din 4 aprilie 2006; Kovach v. Ucraina, hotărârea din 7 februarie 2008, §49; Yumak şi Sadak v. Turcia, citată mai sus, §112).

56. Pe de altă parte, Curtea observă că, potrivit legii, circumscripţiile uninominale de pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se vor constitui în aşa fel încât să nu depăşească hotarele administrative ale autonomiei. Totodată, aceste circumscripţii nu vor putea fi completate cu localităţi din afara autonomiei, luându-se în considerare riscul diluării minorităţii naţionale.

57. Curtea reţine că, potrivit Recomandărilor de la Lund (Suedia) cu privire la participarea efectivă a minorităţilor naţionale la viaţa publică, adoptate în septembrie 1999 de către un grup de experţi internaţionali sub egida Înaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale al OSCE [la acest document a făcut referire şi Curtea Europeană în cauza Grosaru v. România, hotărârea din 2 martie 2010, §25], “statele trebuie să garanteze persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul de a lua parte la administrarea treburilor publice, în special prin dreptul de a vota şi de a candida, fără discriminare”.

58. Totodată, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, adoptarea unor reguli speciale care ar garanta rezervarea unui număr de mandate minorităţilor naţionale sau ar reglementa excepţiile de la regulile tradiţionale de repartizare a mandatelor (spre exemplu, scutirea de condiţia cvorumului) pentru partidele care reprezintă minorităţile naţionale, în principiu, nu contravine dreptului de vot egal.

59. Principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că dacă unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, pentru situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă.

60. În această ordine de idei, Curtea nu poate accepta alegaţiile autorilor sesizării, potrivit cărora, contrar principiului egalităţii votului, există o discrepanţă considerabilă între voturile alegătorilor acordate candidaţilor în circumscripţia naţională, în care se aplică un prag de 6 la sută pentru un partid, şi cele acordate în circumscripţiile uninominale, unde, în absenţa oricărui prag, este ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi. Or, prin excelenţă, partidele care candidează în circumscripţia naţională şi candidaţii înscrişi în cursa electorală într-o anumită circumscripţie uninominală nu se află în situaţii comparabile.

61. Adiţional, Curtea aminteşte că pragul electoral este axat în principiu pe ideea că la guvernare trebuie să aibă acces partidele politice care se bucură de o anumită credibilitate în masa electoratului sau pe ideea maturităţii politice şi civice a candidaţilor, precum şi pe alte considerente ce ţin de contextul sociopolitic concret (HCC nr.15 din 27 mai 1998).

62. De altfel, şi Curtea Europeană a admis că pragul electoral încurajează curentele de gândire suficient de reprezentative şi permite evitarea unei fragmentări parlamentare excesive şi nefuncţionale şi, prin urmare, de a consolida stabilitatea democratică (Partija “Jaunie Demokrāti” şi Partija “Mūsu Zeme” v. Letonia, decizia din 29 noiembrie 2007; Yumak şi Sadak, citată mai sus, §125).

63. În acelaşi timp, Curtea notează că alegerile parlamentare organizate în baza unei circumscripţii naţionale, precum şi în baza circumscripţiilor uninominale, inclusiv constituite pentru localităţile din stânga Nistrului [aşa-numita “Transnistrie”] şi peste hotare, trebuie să asigure formarea unei opinii libere şi în cunoştinţă de cauză a decidenţilor. Or, alegerile libere şi libertatea de exprimare, mai ales libertatea dezbaterii politice, constituie fundamentul oricărui regim democratic (Mathieu-Mohin şi Clerfayt, citată mai sus, §47, şi Lingens v. Austria, hotărârea din 8 iulie 1986, §41-42).

64. Curtea reţine că “libera exprimare a opiniei poporului” înseamnă ca alegerile să nu comporte vreo presiune de orice fel în ceea ce priveşte alegerea unuia sau mai multor candidaţi şi ca, în această alegere, electoratul să nu fie pe nedrept incitat să voteze pentru un partid sau altul (Özgürlük ve Dayanişma Partisi (ÖDP), citată mai sus, §29). În consecinţă, nici o formă de constrângere nu trebuie să fie exercitată asupra alegătorilor în ceea ce priveşte alegerea candidaţilor sau partidelor.

65. Curtea subliniază că formarea liberă a opiniei reprezintă o condiţie esenţială pentru ca scrutinul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii, în conformitate cu principiul statuat în art.2 din Legea fundamentală. Prin urmare, onestitatea scrutinului urmează a fi verificată la toate etapele procesului electoral, şi nu doar în procesul votării propriu-zise.

66. În acest sens, la formarea liberă a voinţei electoratului şi a onestităţii scrutinului autorităţile trebuie să asigure respectarea principiilor privind consultarea loială a cetăţenilor cu drept de vot, principii care presupun crearea la toate etapele procesului electoral [în perioada înregistrării candidaţilor, desfăşurării campaniei electorale, în ziua alegerilor, soluţionării contestaţiilor etc.] a tuturor condiţiilor necesare pentru dezbatere şi reflecţie suficiente, pentru ca electorii să-şi formeze liber opinia, să cunoască problemele supuse votului, consecinţele juridice ale opţiunilor, precum şi efectele pe care le produce rezultatul scrutinului asupra intereselor generale ale comunităţii. Principiile enunţate au drept corolar dispoziţiile referitoare la alegerile libere, consacrate de art.2 alin.(1) şi de art.38 alin.(1) din Legea fundamentală, norme constituţionale care reflectă reglementările internaţionale cuprinse în articolul 3 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în articolul 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

- Cu referire la numărul de semnături ale susţinătorilor pentru înregistrarea candidatului în cursa electorală

67. Curtea reţine că potrivit articolului 80 alin.(1) din Codul electoral [în redacţia Legii nr.154 din 20 iulie 2017]:

“(1) Pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripţie, candidatul pentru circumscripţia uninominală prezintă, în condiţiile art.42 şi art.43, liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 500 şi cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze. Prin derogare de la prezentul alineat, un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puţin 250 şi cel mult 500 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia unde candidează.”

68. Concomitent, conform alin.(5) al aceluiaşi articol, semnăturile pentru susţinerea candidaţilor din circumscripţiile uninominale de peste hotarele ţării pot proveni de la oricare circumscripţie.

69. În opinia autorilor sesizării, prevederile evidenţiate sunt discriminatorii şi aduc atingere atât caracterului egal al votului, cât şi dreptului constituţional de a fi ales.

70. Curtea aminteşte că discriminarea constă în tratarea, într-o manieră diferită şi fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, a persoanelor aflate în situaţii comparabile. Unui tratament diferenţiat îi lipseşte “justificarea obiectivă şi rezonabilă” atunci când nu urmăreşte un “scop legitim” sau când nu există un “raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit” (a se vedea, printre altele, Sejdić şi Finci v. Bosnia şi Herţegovina [MC], hotărârea din 22 decembrie 2009, §42). Întinderea marjei de apreciere de care părţile contractante se bucură în acest sens variază în funcţie de circumstanţe, de domenii şi de context (Andrejeva v. Letonia [MC], hotărârea din 18 februarie 2009, §82).

71. În această privinţă, Curtea relevă, în general, că condiţia prevăzută de lege privind depunerea listei de semnături ale susţinătorilor cu drept de vot nu are în sine efectul golirii de conţinut a dreptului de a fi ales. Or, trăsătura esenţială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinţei politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa.

72. Altfel spus, instituirea condiţiei privind depunerea listei cu semnături constituie o modalitate prin care candidatul îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi arată, în acelaşi timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar şi de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exerciţiul acestui drept al persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de susţinerea electoratului.

73. În particular, Curtea consideră că reducerea în jumătate a numărului de susţinători cu drept de vot din circumscripţia unde candidează, cerut pentru înregistrarea unui candidat femeie la alegerile parlamentare într-o circumscripţie uninominală, are menirea să faciliteze exercitarea de către femei a dreptului de a fi ales şi nu contravine în sine principiului egalităţii.

74. În acest sens, Curtea reţine că în Rezoluţia Adunării Generale a ONU din 22 decembrie 2003 privind femeile şi participarea politică (A/RES/58/142), precum şi în Rezoluţia Adunării Generale a ONU (III) din 16 noiembrie 2011 privind femeile şi participarea politică (A/C.3/66/L.20/Rev.1) se încurajează participarea activă a femeilor la toate nivelurile de luare a deciziilor.

75. În acelaşi timp, în Rezoluţia Parlamentului European din 13 martie 2012 referitoare la femeile în procesul decizional politic – calitate şi egalitate (2011/2295(INI)), se arată că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei încurajează reforme la nivelul sistemelor electorale pentru ca acestea să fie mai favorabile pentru reprezentarea femeilor.

76. În aceeaşi Rezoluţie, Comisia şi statele membre au fost îndemnate să implementeze măsuri de discriminare pozitivă, precum tratamentul preferenţial, atunci când unul dintre genuri este subreprezentat.

77. Totodată, s-a subliniat necesitatea unor măsuri concrete, menite să conducă la o reprezentare paritară în funcţiile alese din cadrul parlamentelor naţionale.

78. La fel, Comisia de la Veneţia şi Oficiul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului au recomandat adoptarea unor măsuri speciale pentru a consolida reprezentarea femeilor [Opinia Comună pentru Republica Moldova privind proiectele legilor pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (sistemul electoral pentru alegerea Parlamentului), adoptată de Consiliul pentru alegeri democratice la cea de-a 59-a reuniune (Veneţia, 15 iunie 2017) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 111-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17 iunie 2017) CDL-AD (2017)012, §55].

79. Dintr-o altă perspectivă, Curtea consideră că şi prevederile care stabilesc că semnăturile pentru susţinerea candidaţilor din circumscripţiile uninominale de peste hotarele ţării pot proveni de la oricare circumscripţie au menirea de a facilita exercitarea dreptului de a fi ales al persoanelor aflate peste hotarele Republicii Moldova, astfel încât acest drept să fie efectiv şi practic. Or, persoanele plecate în străinătate pot să menţină legături strânse şi continue cu Republica Moldova, urmărind viaţa politică, economică şi socială din ţară, cu gândul de a se implica în treburile acesteia.

80. Totuşi, Curtea observă că nu există nicio deosebire de tratament juridic referitor la numărul de voturi pe care trebuie să-l acumuleze candidatul în circumscripţia uninominală pentru a fi considerat ales. Or, potrivit articolului 91 alin.(1) din Codul electoral, candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

- Cu referire la obligativitatea prezentării de către candidat a certificatului de integritate

81. Curtea reţine că în acord cu articolul 44 alin.(1) lit.e¹) din Codul electoral [prevedere inclusă prin Legea nr.154 din 20 iulie 2017]:

“(1) Pentru înregistrarea candidaţilor, Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripţie li se prezintă personal de către candidat, cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, următoarele documente:

[...]

e¹) certificatul de integritate, eliberat, în condiţiile legii, de către Autoritatea Naţională de Integritate, care va cuprinde următoarele informaţii despre candidat:

– existenţa restricţiilor legale/judecătoreşti de a candida sau ocupa funcţii publice;

[…]”.

82. Potrivit autorilor sesizării, prevederile citate implică riscuri de abuz din partea autorităţii competente [adică Autoritatea Naţională de Integritate], inclusiv prin refuzul sau tergiversarea eliberării certificatului de integritate.

83. O asemenea abordare nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, or, aceasta porneşte de la prezumarea eludării legii de către Autoritatea Naţională de Integritate, şi nu de la o presupusă neconfomitate a prevederii contestate cu normele din Constituţie.

84. Mai mult, Curtea menţionează că persoanele care aspiră să acceadă sau care exercită funcţii publice trebuie să demonstreze că îndeplinesc standardele ridicate în materie de integritate.

85. Sub acest aspect, printr-un obiter dictum, Curtea a notat că încrederea cetăţenilor în corectitudinea persoanelor cu funcţii publice şi în instituţii în general constituie fundamentul democratic al funcţionării acestora. Încrederea în instituţii este parte a “capitalului social”, alături de încrederea generalizată (în semeni) şi reţelele de asociere în care sunt implicaţi indivizii. “Încrederea în instituţiile statului” îi motivează pe cetăţeni să se implice mai mult în sfera vieţii publice. Nivelul de încredere a publicului în instituţii are efecte şi asupra dezvoltării economice a societăţii (HCC nr.7 din 16 aprilie 2015, §42-44).

- Cu referire la exercitarea dreptului de vot la secţia de votare din circumscripţia uninominală unde alegătorul îşi are domiciliul

86. Curtea notează că în corespundere cu articolul 87 alin.(4) din Codul electoral [în redacţia Legii nr.154 din 20 iulie 2017]:

“(4) Alegătorul votează la secţia de votare din circumscripţia uninominală unde îşi are domiciliul. La alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale nu participă alegătorii care nu au domiciliul în circumscripţia uninominală respectivă.”

87. Curtea reţine că autorii sesizării au invocat că cetăţenii care nu au nici domiciliu şi nici reşedinţă nu vor putea vota, deoarece aceştia nu se vor găsi în listele electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale.

88. În această privinţă, Curtea relevă că, împreună cu numele şi starea civilă, domiciliul persoanei fizice este unul din atributele de identificare în spaţiu prin indicarea unui loc precis, a unei adrese.

89. Curtea reţine că noţiunile de “domiciliu” şi de “reşedinţă” sunt definite la articolul 30 alin.(1) şi (2) din Codul civil.

90. Astfel, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atâta timp cât nu şi-a stabilit un altul. Corelativ, reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are locuinţa temporară sau secundară.

91. Curtea constată că trăsăturile juridice specifice ale domiciliului sunt: stabilitatea, unicitatea, obligativitatea şi inviolabilitatea.

92. Curtea relevă că obligativitatea domiciliului derivă din funcţia social-juridică a acestuia de a servi ca mijloc de individualizare a persoanei fizice în spaţiu, funcţie care prezintă interes şi pentru societate, iar nu numai pentru titular. Această funcţie a determinat regula că orice persoană trebuie să aibă un domiciliu.

93. În considerarea acestei funcţii specifice a domiciliului, articolul 30 alin.(3) din Codul civil dispune că persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reşedinţei sale. Subsecvent, alineatul (4) al aceluiaşi articol prevede că, în lipsă de reşedinţă, persoana este considerată că domiciliază la locul unde se găseşte, iar dacă acesta nu se cunoaşte, la locul ultimului domiciliu.

94. Prin urmare, Curtea reţine că, prin efectul legii, se consideră că orice persoană are domiciliu. De aceea, Curtea găseşte ca fiind nefondate alegaţiile autorilor sesizării privind pretinsa restrângere a dreptului de vot al unui grup de persoane.

95. Mai mult, Curtea Europeană a subliniat că cerinţa de a satisface condiţia cu privire la locul de reşedinţă sau durata şederii pentru a avea dreptul de vot sau pentru a-l putea exercita în cadrul alegerilor nu constituie, în principiu, o restricţie asupra acestui drept şi nu este, prin urmare, incompatibilă cu articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie (Doyle v. Regatul Unit, decizia din 6 februarie 2007).

96. Concomitent, o bună gestionare a listelor electorale constituie o condiţie indispensabilă pentru asigurarea unor alegeri libere şi corecte. Exercitarea efectivă a dreptului de a fi ales depinde, în mod indiscutabil, de exercitarea corectă a dreptului de a alege. Astfel, omiterea înscrierii unor alegători în lista electorală şi/sau înscrierea multiplă a altora ar putea duce nu doar la subminarea interesului alegătorilor, ci şi la diminuarea şanselor candidaţilor de a participa la alegeri în condiţii de egalitate şi echitate (Partidul Muncitoresc Georgian v. Georgia, hotărârea din 8 iulie 2008).

97. În lumina celor expuse, sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal privind controlul constituţionalităţii:

- articolului 44 alin.(1) lit.e¹);

- articolului 73 alin.(2) şi (3);

- articolului 74 alin.(4), (5) şi (6);

- articolului 80 alin.(1) teza a doua şi alin.(5);

- şi articolului 87 alin.(4) din Codul electoral în redacţia Legii nr.154 din 20 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE	Tudor PANŢÎRU
Nr.124. Chişinău, 15 decembrie 2017.