Decizie nr.125 din 10.10.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.21a/2024 privind controlul constituţionalităţii punctului 22/1 din Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor în domeniul dezvoltării locale în cadrul Programului naţional "Satul european", propuse spre finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152 din 9 martie 2022 (cuantumul alocaţiilor pentru proiectele de dezvoltare locală destinate localităţilor cu o populaţie mică

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.21a/2024 privind controlul constituţionalităţii

punctului 22¹ din Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru

identificarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor în domeniul dezvoltării

locale în cadrul Programului naţional "Satul european", propuse spre

finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152 din 9 martie 2022

(cuantumul alocaţiilor pentru proiectele de dezvoltare

locală destinate localităţilor cu o populaţie mică)

nr. 125  din  10.10.2024

 (în vigoare 10.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 486-489 art.181 din 22.11.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 februarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 octombrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituţionalităţii punctului 22¹ din Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor în domeniul dezvoltării locale în cadrul Programului naţional "Satul european", propuse spre finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152 din 9 martie 2022.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl primar Victor Gori, în interesele Consiliului comunal Botnăreşti, raionul Anenii Noi, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.j) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională, 38 alin.(1) lit.j) şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995.

A. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi

a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 15

Universalitatea

"Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar."

4. Prevederile relevante ale Regulamentului privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor în domeniul dezvoltării locale în cadrul Programului naţional "Satul european", propuse spre finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152 din 9 martie 2022, sunt următoarele:

Capitolul II

MĂSURI ŞI MECANISME DE FINANŢARE

"Măsura 1.2. Instalarea iluminatului public

1) Prevederile prezentei măsuri sunt orientate spre asigurarea securităţii în trafic şi în alte locuri publice, inclusiv spre reducerea riscurilor existente asupra sănătăţii şi securităţii populaţiei, prin implementarea următoarelor tipuri de proiecte:

a) construcţia reţelelor de iluminat stradal şi de iluminare a locurilor publice;

b) procurarea separată şi instalarea corpurilor de iluminat, în cazul în care există deja infrastructura necesară.

[...]."

"Măsura 2.1. Construcţia, renovarea/reabilitarea clădirilor publice, inclusiv prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice (creşterea performanţei energetice) a clădirilor publice

[...]."

"Măsura 2.2. Instalarea sistemelor de producere şi furnizare a energiei folosind resurse regenerabile

[...]."

"Măsura 2.3. Construcţia, reconstrucţia edificiilor sportive, a edificiilor destinate prestării serviciilor sociale, inclusiv a infrastructurii medicale

[...]."

"Măsura 2.4. Restaurarea/reabilitarea/reconstituirea/conservarea monumentelor/structurilor istorice specifice pentru arhitectura rurală tradiţională într-o anumită zonă, destinate unor scopuri publice, inclusiv a monumentelor de for public

[...]."

Capitolul IV

CONDIŢII FINANCIARE

Secţiunea 1

Condiţii specifice apelului competitiv

"22¹. În cadrul măsurilor 1.2, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, pentru localităţile cu o populaţie de până la 1 500 de locuitori, cuantumul alocaţiilor pentru un proiect nu poate depăşi 1 milion de lei pe localitate."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării menţionează că, potrivit prevederilor contestate, pentru localităţile cu o populaţie de până la 1 500 de locuitori, cuantumul alocaţiilor pentru un proiect de dezvoltare locală nu poate depăşi 1 milion de lei pe localitate pentru domeniile de intervenţie specificate la măsurile 1.2, 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.4.

6. În opinia autorului, repartizarea alocaţiilor pentru unităţile administrativ-teritoriale în funcţie de numărul locuitorilor nu reprezintă un criteriu obiectiv, iar cetăţenii vor fi discriminaţi şi limitaţi în drepturile şi necesităţile care rezultă din serviciile publice locale, cum ar fi: iluminatul public, construcţia, renovarea clădirilor publice, instalarea sistemelor de producere şi furnizare a energiei folosind resurse regenerabile, construcţia, reconstrucţia edificiilor sportive, a edificiilor destinate prestării serviciilor sociale, inclusiv a infrastructurii medicale, restaurarea/conservarea monumentelor/structurilor istorice.

7. Din acest motiv, autorul pretinde că criteriul stabilit de norma contestată este discriminatoriu şi afectează principiile autonomiei locale şi descentralizării serviciilor publice.

8. Totodată, autorul susţine că prevederile contestate contravin Legii privind descentralizarea administrativă nr.435 din 28 decembrie 2006.

9. În opinia autorului, norma contestată este discriminatorie şi contravine articolelor 1, 8, 15, 16 şi 109 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

11. Articolele 25 lit.j) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.j) din Codul jurisdicţiei constituţionale îi acordă consiliului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi al doilea prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor în domeniul dezvoltării locale în cadrul Programului naţional "Satul european", propuse spre finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152 din 9 martie 2022, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului ţine de competenţa Curţii Constituţionale, dacă criticile de neconstituţionalitate se raportează la încălcarea vreunei prevederi constituţionale (a se vedea DCC nr.30 din 22 martie 2022, § 16). Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental.

13. Obiectul sesizării îl constituie unele prevederi din articolul 22¹ din Regulamentul menţionat supra. Curtea constată că prevederile contestate nu au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate.

14. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 (statul Republica Moldova), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 15 (universalitatea), 16 (egalitatea) şi 109 (principiile de bază ale administrării publice locale) din Constituţie.

15. Referitor la articolele 1, 8 şi 15 din Constituţie invocate de autorul sesizării, Curtea precizează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19).

16. Cu referire la articolul 16 din Constituţie, Curtea reiterează că aceste dispoziţii constituţionale devin incidente numai atunci când se demonstrează existenţa unui tratament diferenţiat, precum şi în cazul în care tratamentul diferenţiat contestat se referă la unul din drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.26 din 16 februarie 2021, § 22).

17. Cu privire la incidenţa articolului 109 din Constituţie, autorul sesizării susţine că repartizarea alocaţiilor destinate unui proiect de dezvoltare locală în funcţie de numărul locuitorilor nu constituie un criteriu obiectiv şi, prin urmare, afectează serviciile publice la nivel local şi drepturile şi interesele cetăţenilor care formează colectivitatea locală respectivă. Din acest motiv, autorul pretinde că norma contestată contravine principiilor autonomiei locale şi descentralizării serviciilor publice.

18. Curtea notează că principiul autonomiei locale prevăzut de articolul 109 din Constituţie este un principiu fundamental care guvernează administraţia publică locală şi activitatea autorităţilor şi care constă în dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de a realiza priorităţile comunităţii fără amestecul autorităţilor publice centrale (HCC nr.19 din 31 octombrie 2023, § 42). Acesta are o aplicabilitate generală în domeniul autonomiei financiare a autorităţilor locale.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a constatat incidenţa articolului 109 din Constituţie într-un caz care viza plafonarea de către Parlament a taxelor locale. În acel caz, Curtea a reţinut că măsura a avut un impact negativ asupra veniturilor bugetare ale autorităţilor publice locale (a se vedea HCC nr.27 din 14 septembrie 2021). Curtea a constatat că instituirea unor cote maxime a pus autorităţile locale în incapacitatea de a-şi stabili în mod corespunzător volumul veniturilor şi al cheltuielilor bugetare şi de a asigura elaborarea, aprobarea şi executarea unor bugete echilibrate, fără deficit bugetar. Curtea a reţinut că autorităţile publice locale trebuie să-şi poată stabili taxele locale şi cuantumul lor fără limite şi plafonări în această privinţă din partea legislativului (a se vedea §§ 26, 68,70).

20. De asemenea, Curtea a constatat incidenţa articolului 109 din Constituţie în Hotărârea nr.19 din 31 octombrie 2023. Curtea a verificat constituţionalitatea unor prevederi care stabileau criterii exacte de determinare a preţului de arendă al unor terenuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale. Curtea a ajuns la concluzia că în baza principiului constituţional al autonomiei locale autoritatea publică locală trebuie să dispună de posibilitatea de a determina preţurile de arendă a terenurilor proprietate publică ţinând cont de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, de potenţialul economic, de amplasarea geografică, de accesul la infrastructură şi alte utilităţi importante etc. Libertatea de a stabili mărimea plăţii de arendă reprezintă un indicator/factor important al gradului de realizare a autonomiei locale. Administraţia publică locală trebuie să dispună de o marjă de apreciere în acest domeniu (a se vedea § 53).

21. În acest caz, Curtea observă că programele şi proiectele de dezvoltare regională şi locală sunt finanţate din Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală. Finanţarea programelor şi proiectelor se realizează pe baza concursurilor de selectare a proiectelor, desfăşurate potrivit unui regulament aprobat de Guvern.

22. Prin Hotărârea nr.152 din 9 martie 2022, Guvernul a aprobat Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor în domeniul dezvoltării locale în cadrul Programului naţional "Satul european", propuse spre finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală.

23. Potrivit prevederilor contestate din Regulament, în cadrul măsurilor 1.2, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, pentru localităţile cu o populaţie de până la 1 500 de locuitori, cuantumul alocaţiilor pentru un proiect nu poate depăşi 1 milion de lei pe localitate. Măsurile stabilite de norma contestată vizează (i) instalarea iluminatului public; (ii) construcţia, renovarea/reabilitarea clădirilor publice, inclusiv prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor publice; (iii) instalarea sistemelor de producere şi furnizare a energiei folosind resurse regenerabile; (iv) construcţia, reconstrucţia edificiilor sportive, a edificiilor destinate prestării serviciilor sociale, inclusiv a infrastructurii medicale; (v) restaurarea/reabilitarea/reconstituirea/conservarea monumentelor/structurilor istorice specifice pentru arhitectura rurală tradiţională într-o anumită zonă, destinate unor scopuri publice, inclusiv a monumentelor de for public.

24. Analizând prevederile în discuţie, Curtea observă că acestea nu vizează prerogativa autorităţilor publice locale de a se autoguverna sau capacitatea colectivităţilor de a-şi alege organele locale, de a-şi exercita propriile atribuţii, de a dispune de structuri administrative şi resurse financiare.

25. Totodată, Curtea observă că norma contestată de autor nu se referă la plafonarea de către legislativ a unor taxe locale sau intervenţia legislativului în ceea ce priveşte veniturile bugetare ale autorităţilor publice locale. Prin urmare, spaţiul de manevră al autorităţii publice locale în materiile care vizează descentralizarea şi consolidarea puterii locale nu este afectat.

26. Dimpotrivă, Curtea constată că norma contestată oferă suport financiar unităţilor administrativ-teritoriale din Fondul naţional pentru dezvoltarea proiectelor locale. Curtea observă că Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Locale aprobă domeniile de finanţare eligibile pentru concursurile de selectare a proiectelor şi limita minimă şi cea maximă a resurselor financiare aprobate pentru fiecare program şi proiect, pe baza unor analize privind necesităţile de dezvoltare la nivel regional şi local (a se vedea articolul 9 lit.d) din Legea privind Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală nr.27 din 10 februarie 2022).

27. Faptul că Guvernul a stabilit un plafon maxim de finanţare din Fondul naţional pentru localităţile cu o populaţie de până la 1500 de locuitori nu afectează autonomia unităţii administrativ-teritoriale sau bugetul local.

28. Prin urmare, prevederile contestate nu afectează niciunul din elementele principiilor autonomiei locale şi descentralizării serviciilor publice, iar criticile avansate de autorul sesizării nu ridică o problemă de constituţionalitate din perspectiva articolului 109 din Constituţie.

29. Referitor la pretinsa incompatibilitate existentă între prevederile contestate şi Legea privind descentralizarea administrativă, Curtea reiterează că pretinsa neconcordanţă dintre două sau mai multe norme infraconstituţionale conţinute în aceeaşi lege sau în legi diferite nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci se referă la interpretarea legii, atribuţie care este de competenţa judecătorului de drept comun (a se vedea DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 24).

30. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera a) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii punctului 22¹ din Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor în domeniul dezvoltării locale în cadrul Programului naţional "Satul european", propuse spre finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152 din 9 martie 2022.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.