Decizie nr.134 din 27.09.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.62g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) din Legea nr.354 din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile (comasarea bunurilor imobile)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.62g/2022 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) din Legea nr.354

din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile

(comasarea bunurilor imobile)

nr. 134  din  27.09.2022

 (în vigoare 27.09.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 315-317 art.166 din 12.10.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 mai 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 septembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) din Legea nr.354 din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile, ridicată de dl avocat Dorin Cimil în interesele dlui Andrei Grigoriev, în dosarul nr.2a-4089/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată format din dna Ala Malîi şi dnii Vitalie Cotorobai şi Dorin Dulghieru de la Curtea de Apel Chişinău, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Chişinău se află cauza civilă pornită la cererea dlui Andrei Grigoriev împotriva dnei Svetlana Grigoriev şi dlui Ion Timuş, intervenient accesoriu S.R.L. "Pechera", cu privire la comasarea bunurilor imobile.

4. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Dorin Cimil a ridicat, în interesele dlui Andrei Grigoriev, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) din Legea nr.354 din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile.

5. Prin Încheierea din 5 mai 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.

[…]".

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

[…]".

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

7. Prevederile relevante ale Legii nr.354 din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile sunt următoarele:

Articolul 12

Comasarea bunurilor imobile

"(1) Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unirea a două sau mai multor bunuri imobile înregistrate având hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, aparţinând unuia şi aceluiaşi proprietar sau aflându-se în proprietatea comună a aceloraşi persoane, la cererea lor.

(2) Pot fi comasate atât bunuri imobile proprietate individuală, cât şi bunuri imobile proprietate comună. Pot fi comasate numai bunurile imobile proprietate comună în devălmăşie sau numai bunurile imobile proprietate comună în diviziune. În cazul comasării bunurilor imobile proprietate comună în diviziune, cota de proprietate deţinută de fiecare proprietar în bunul imobil format se recalculează de către executantul lucrărilor cadastrale, în cooperare şi cu consimţământul coproprietarilor, ţinându-se cont de cotele lor deţinute în bunurile imobile iniţiale.

(3) Temei pentru înregistrarea bunului imobil format prin comasare servesc actele ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile iniţiale, decizia de formare a bunului imobil şi planul geometric al bunului imobil format.

(4) În cazul în care bunurile imobile care se comasează sunt grevate cu ipotecă, bunul format prin comasare nu se înregistrează decât după confirmarea de către creditorii ipotecari a rangului fiecărei ipoteci. Pentru aceasta, registratorul întocmeşte o listă a drepturilor de ipotecă în ordinea înregistrării lor, indicând rangul fiecărui drept, pe care o va expedia spre confirmare fiecărui creditor ipotecar. Înregistrarea drepturilor de ipotecă se va efectua o dată cu înregistrarea bunului format prin comasare. Alte drepturi patrimoniale concurente se înregistrează, cu consimţământul titularilor, în temeiul actelor juridice de modificare a acestor drepturi.

(5) În cazul dobândirii mai multor terenuri cu destinaţie agricolă având hotare comune, se poate aplica, la cererea proprietarului, o modalitate simplificată de formare a bunului prin comasare, concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite. În acest caz, decizia de comasare se depune o dată cu cererea de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite. Procedura de formare a bunului imobil prin comasare şi modalitatea de efectuare a înscrierilor în Registrul bunurilor imobile se stabilesc de organul central de specialitate în domeniul cadastrului.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

8. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 9 alin.(2) [principiile fundamentale privind proprietatea], 46 alin.(1) şi alin.(5) [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

9. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

10. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind formarea bunurilor imobile, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

11. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

12. Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie articolul 12 alin.(2) din Legea nr.354 din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

13. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză referitoare la comasarea bunurilor imobile. Astfel, Curtea admite că instanţa va aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

14. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii (prevederea legală), textul de referinţă pretins a fi încălcat (prevederea constituţională) şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (DCC nr.182 din 25 noiembrie 2021, § 15).

15. Curtea observă că autorul nu a argumentat contrarietatea prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. În aceste condiţii, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.182 din 25 noiembrie 2021, § 18).

16. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(2) din Legea nr.354 din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile, ridicată de dl avocat Dorin Cimil în interesele dlui Andrei Grigoriev, în dosarul nr.2a-4089/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.