Decizie nr.135 din 09.12.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.160g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 313/2 din Codul contravenţional (sancţiunea pentru nedeclararea sau nesoluţionarea conflictului de interese)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.160g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor dispoziţii din articolul 313² din Codul contravenţional

(sancţiunea pentru nedeclararea sau

nesoluţionarea conflictului de interese)

nr. 135  din  09.12.2019

 (în vigoare 09.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-43 art. 17 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 6 septembrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 9 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “se sancţionează cu amendă de la 45 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an”, precum şi a textului “se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 180 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an” din alineatul (1) şi, respectiv, alineatul (2) din articolul 313² al Codului contravenţional, ridicată de dl avocat Danu Dogotari, în dosarul nr.4-879/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Victor Sandu de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 12 aprilie 2019, un agent constatator din cadrul Autorităţii Naţionale de Integritate a întocmit în privinţa dlui Ilie Dogotari un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiilor prevăzute la alineatele (1) şi (2) din articolul 313² al Codului contravenţional [nedeclararea sau nesoluţionarea conflictului de interese].

4. Cauza contravenţională a fost trimisă spre judecare, conform competenţei,Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana.

5. Pe 20 iunie 2019, în cadrul şedinţei instanţei de judecată, dl avocat Danu Dogotari a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sancţiunilor prevăzute la alineatele (1) şi (2) din articolul 313² al Codului contravenţional.

6. Printr-o încheiere din 21 iunie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional sunt următoarele:

Articolul 44¹

Aplicarea sancţiunii mai blânde decât cea prevăzută de lege

“(1) Ţinând cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul contravenientului în săvârşirea contravenţiei, de personalitatea contravenientului, de comportarea lui în timpul şi după consumarea contravenţiei, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum şi de contribuirea activă a participantului unei contravenţii săvârşite în grup la descoperirea acesteia, agentul constatator, după caz, procurorul, instanţa de judecată sau comisia administrativă poate aplica o sancţiune sub limita minimă, prevăzută de partea specială a cărţii a doua pentru contravenţia respectivă.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică persoanelor care nu au executat sancţiunile contravenţionale pentru faptele comise anterior sau au antecedente penale nestinse.”

Articolul 313²

Nedeclararea sau nesoluţionarea conflictului de interese

“(1) Nedeclararea conflictului de interese de către persoana care activează în cadrul unei organizaţii publice în sensul Legii nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii şi intereselor personale

se sancţionează cu amendă de la 45 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

(2) Nesoluţionarea conflictului de interese în conformitate cu prevederile Legii privind declararea averii şi intereselor personale

se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 180 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile contestate contravin principiului individualizării sancţiunii contravenţionale.

10. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă faptul că sancţiunea este prea aspră (dură), pretinzând că în categoria conflictelor de interese nedeclarate sau nesoluţionate pot intra chiar şi cele mai nesemnificative încălcări comise de către persoana obligată să facă declaraţia în sensul Legii nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii şi intereselor personale, motiv pentru care autorul consideră că sancţiunile indicate la articolul contestat nu ar permite judecătorului o individualizare corectă şi deplină a faptelor săvârşite de contravenient. Autorul menţionează că în acest caz instanţa ar fi lipsită de posibilitatea de a aplica faţă de contravenient o pedeapsă individualizată în mod separat, evaluând circumstanţele concrete ale cauzei, fapt ce ar contraveni principiului legalităţii şi dreptului la un proces echitabil.

11. În opinia autorului excepţiei, sancţiunile prevăzute la alineatele (1) şi (2) din articolul 313² al Codului contravenţional sunt contrare prevederilor articolelor 7, 8, 15, 16, 20 alin.(1), 26 alin.(1), 39 alin.(2), şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele:

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Danu Dogotari, în dosarul nr.4-879/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul sesizării îl constituie textele “se sancţionează cu amendă de la 45 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an” şi “se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 180 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an” de la alineatele (1) şi (2) din articolul 313² al Codului contravenţional. Prevederile contestate stabilesc sancţiunile pentru nedeclararea şi/sau, respectiv, nesoluţionarea conflictului de interese.

16. Deşi indică incidenţa articolelor 7, 8, 15, 16, 20 alin.(1), 26 alin.(1), 39 alin.(2) şi 54 din Constituţie, de fapt, autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă faptul că dispoziţiile contestate nu-i permit instanţei de judecată să aplice o sancţiune individualizată, în funcţie de circumstanţele concrete ale cazului, iar această împrejurare ar încălca principiul legalităţii şi dreptului la un proces echitabil.

17. În Hotărârea nr.10 din 10 mai 2016, Curtea a statuat că, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, de competenţa Parlamentului ţine reglementarea infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora (§ 46). În acelaşi timp, Curtea a menţionat că prin reglementarea infracţiunilor şi a pedepselor în materie penală urmează a se înţelege şi competenţa reglementării contravenţiilor şi sancţiunilor contravenţionale. Or, legea contravenţională conţine prevederi care indică de fapt natura penală a contravenţiilor administrative (§ 47). Pornind de la raţionamentele invocate în cauza Ziliberberg v. Moldova din 1 februarie 2005, Curtea a constatat că caracterul general al legii contravenţionale şi scopul pedepsei, care este atât de a pedepsi, cât şi de a preveni, sunt suficiente pentru a arăta că sunt aplicabile principii similare celor două legi: contravenţională şi penală (§ 48). Curtea a reţinut, competenţa exclusivă a legislatorului de a reglementa care fapte constituie infracţiuni sau contravenţii şi care pedepse urmează a fi aplicate nu exclude obligativitatea respectării principiului legalităţii, care derivă din articolul 1 alin.(3) din Constituţie, şi anume din principiul constituţional al statului de drept (§ 49).

18. Stabilirea limitelor sancţiunilor contravenţionale ţine de marja de discreţie a legislativului, care nu trebuie să afecteze principiul proporţionalităţii. Potrivit politicii penale, Parlamentul estimează, in abstracto, în funcţie de o serie de criterii, între care şi frecvenţa fenomenului prejudiciabil sau gradul de pericol social al acestuia, care fapte sunt contravenţii, precum şi limitele sancţiunii potrivite.

19. Curtea menţionează că prevederile contestate stabilesc limita minimă şi maximă a sancţiunilor pentru nedeclararea şi, respectiv, nesoluţionarea conflictului de interese. Ele îi permit instanţei de judecată să aplice o sancţiune individualizată, în funcţie de circumstanţele concrete ale cazului (a se vedea, a contrario, HCC nr.10 din 10 mai 2016, § 85; şi HCC nr.20 din 4 iulie 2018, § 80).

20. Curtea reţine că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale la situaţii concrete reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti (DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, § 19; DCC nr.48 din 5 aprilie 2019, § 15; DCC nr.135 din 15 noiembrie 2018, § 23). În cazul respectiv, instanţa deţine competenţa de a individualiza în fiecare caz particular sancţiunea care trebuie aplicată unei persoane, luându-se în considerare toate circumstanţele relevante.

21. De asemenea, Curtea menţionează că legislatorul a prevăzut modalitatea individualizării pedepsei contravenţionale şi prin posibilitatea derogării de la sancţiunea prevăzută în norma materială a Codului contravenţional. Astfel, potrivit articolului 44¹ din Cod, dacă contravenientul nu are sancţiuni contravenţionale neexecutate pentru faptele comise anterior şi nici antecedente penale nestinse, atunci, ţinând cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul contravenientului în săvârşirea contravenţiei, de personalitatea contravenientului, de comportarea lui în timpul şi după consumarea contravenţiei, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum şi de contribuirea activă a participantului unei contravenţii săvârşite în grup la descoperirea acesteia, agentul constatator, după caz, procurorul, instanţa de judecată sau comisia administrativă poate aplica o sancţiune sub limita minimă, prevăzută de partea specială a cărţii a doua pentru contravenţia respectivă. Acest fapt reprezintă o garanţie suplimentară în vederea realizării principiului proporţionalităţii şi individualizării sancţiunii contravenţionale.

22. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “se sancţionează cu amendă de la 45 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an”, precum şi a textului “se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 180 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an” din alineatul (1) şi, respectiv, alineatul (2) din articolul 313² al Codului contravenţional, ridicată de dl avocat Danu Dogotari, în dosarul nr.4-879/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.