Decizie nr.138 din 15.11.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.166g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(1) lit.c) din Legea nr.59 din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing (drepturile locatorului în cazul în care locatarul încalcă în mod esenţial clauzele contractului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.166g/2018 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(1) lit.c) din Legea

nr.59 din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing (drepturile

locatorului în cazul în care locatarul încalcă în mod

esenţial clauzele contractului)

nr. 138  din  15.11.2018

 (în vigoare 15.11.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 86-92 art. 42 din 08.03.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 15 noiembrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 noiembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(1) lit.c) din Legea nr.59 din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing, care prevede că locatorul are dreptul “să ceară achitarea integrală şi înainte de termen a ratelor de leasing ori să rezilieze contractul, cu reparaţia pagubelor şi/sau cu restituirea bunului, în cazul în care locatarul încalcă în mod esenţial clauzele contractului”, ridicată de către dl avocat Pavel Pitihin, în dosarul nr.2c-510/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 15 noiembrie 2018 de către dna judecător Violeta Gârleanu de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 5 octombrie 2016, S.A. “Maib-Leasing” a formulat o cerere de chemare în judecată faţă de pârâţii S.R.L. “Inter Trade Investment Company” şi dl Oleg Gonţa privind încasarea datoriei.

4. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Pavel Pitihin a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “să ceară achitarea integrală şi înainte de termen a ratelor de leasing ori să rezilieze contractul, cu reparaţia pagubelor şi/sau cu restituirea bunului, în cazul în care locatarul încalcă în mod esenţial clauzele contractului” din articolul 12 alin.(1) lit.c) al Legii nr.59 din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing.

5. Prin încheierea din 12 noiembrie 2018, instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

7. Prevederile relevante ale Legii nr.59 din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing sunt următoarele:

Articolul 12

Drepturile, obligaţiile şi răspunderea locatorului

(1) Locatorul are dreptul:

a) să cesioneze sau să dispună în alt mod de drepturile sale asupra bunului sau de drepturile care rezultă din contractul de leasing. Cesiunea sau dispunerea în alt mod nu-l degrevează pe locator de obligaţiile ce rezultă din contract şi nici nu schimbă natura sau regimul juridic al contractului;

b) să folosească bunul în calitate de gaj în obligaţiile sale faţă de terţi dacă contractul de leasing nu prevede altfel;

c) să ceară achitarea integrală şi înainte de termen a ratelor de leasing ori să rezilieze contractul, cu reparaţia pagubelor şi/sau cu restituirea bunului, în cazul în care locatarul încalcă în mod esenţial clauzele contractului;

d) să îmbine calitatea de locator cu cea de vânzător (furnizor) dacă acest fapt este prevăzut în contractul de leasing;

e) să solicite locatarului documentele ce reflectă starea lui financiară.

[…]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei a menţionat că modul în care legislatorul a reglementat soluţiile puse la dispoziţia locatorului prin prevederile articolului 12 din Lege face dificilă adoptarea de către locatar a unei conduite în raport cu obligaţiile sale rezultate din contract, norma de drept fiind imprecisă şi imprevizibilă.

9. De asemenea, autorul consideră că locatarul pierde atât dreptul de proprietate asupra ratelor de leasing achitate locatorului, cât şi dreptul de proprietate asupra bunului.

10. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 9, 20, 23, 46, 54 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii cu privire la leasing, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către dl avocat Pavel Pitihin, în dosarul nr.2c-510/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea observă că contractul de leasing este un contract consensual prin care părţile îşi manifestă voinţa în modul prevăzut de Legea cu privire la leasing şi se obligă reciproc şi cu titlu oneros, urmărind realizarea unui profit propriu. Locatorul primeşte ratele de leasing plătite periodic de către locatar, din care obţine şi un venit, iar locatarul beneficiază de folosinţa bunului pe perioada derulării contractului şi la final, dacă doreşte, poate răscumpăra bunul.

15. Curtea menţionează că articolul 12 alin.(1) lit.c) al Legii cu privire la leasing stabileşte drepturile locatorului în cazul în care locatarul încalcă în mod esenţial clauzele contractului.

16. Având în vedere faptul că Codul civil reprezintă dreptul comun pentru obligaţiile contractuale şi de altă natură, pentru raporturile patrimoniale şi personale nepatrimoniale conexe acestora, Curtea subliniază că dispoziţiile Legii cu privire la leasing trebuie coroborate cu dispoziţiile relevante ale Codului civil. Curtea observă că articolul 735 din Codul civil prevede că o parte poate rezolvi contractul dacă există o neexecutare esenţială din partea celeilalte părţi. Articolul 735 alin.(2) prevede următoarele circumstanţe care pot determina neexecutarea esenţială, şi anume: neexecutarea privează substanţial creditorul de ceea ce acesta se aştepta de la executarea contractului; executarea întocmai a obligaţiilor ţine de esenţa contractului; neexecutarea este intenţionată sau din culpă gravă; neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe executarea în viitor a contractului. Aceste circumstanţe sunt valabile şi pentru situaţia prevăzută la articolul 12 alin.(1) lit.c) din Legea cu privire la leasing.

17. Prin urmare, pentru că dispoziţiile contestate trebuie interpretate în coroborare cu dispoziţiile relevante ale Codului civil şi pentru că dispoziţiile Codului civil referitoare la semnificaţia “neexecutării esenţiale” sunt clare şi previzibile, Curtea nu poate accepta critica autorului sesizării din această perspectivă.

18. Curtea reaminteşte că cerinţa previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, chiar din textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt consecinţele ce ar putea rezulta după comiterea unei anumite fapte.

19. Curtea observă că norma prevăzută la lit.c) a alin.(1) al articolului 12 reprezintă o sancţiune stabilită de către legislator ca un mijloc de constrângere pentru locatar care nu şi-a executat voluntar obligaţiile sale ce rezultă din clauzele contractului de leasing. Locatorul are două opţiuni: să solicite achitarea înainte de termen a ratelor de leasing sau să rezilieze contractul, cu repararea pagubelor şi/sau cu restituirea bunului.

20. Totuşi, prima parte a prevederii acordă locatorului dreptul de a înlocui sancţiunea de reziliere a contractului cu o achitare anticipată, de la locatar solicitându-se achitarea ratelor de leasing integral şi înainte de termen. În acest caz, contractul nu se reziliază, bunul rămânând în continuare în posesia şi folosinţa locatarului.

21. Legea cu privire la leasing în articolul 9 alin.(1) prevede că locatorul îşi menţine dreptul de proprietate asupra bunului dat locatarului în posesiune şi folosinţă temporară. Prin urmare, măsurile stabilite de Lege au drept scop asigurarea protecţiei dreptului de proprietate al locatorului, garantat de articolul 46 din Constituţie.

22. Aşadar, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 12 alin.(1) lit.c) din Legea nr.59 din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing, ridicată de către dl avocat Pavel Pitihin, în dosarul nr.2c-510/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.