Decizie nr.140 din 22.11.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.168g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 47 alin.(1) din Codul de procedură penală

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.168g/2018 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 47

alin.(1) din Codul de procedură penală

nr. 140  din  22.11.2018

 (în vigoare 22.11.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 86-92 art. 44 din 08.03.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenta:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 19 noiembrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 22 noiembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “cu cel puţin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătoreşti” din articolul 47 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Dumitru Pavel, în dosarul nr.1cs-121/2018, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 19 noiembrie 2018 de către dl judecător Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiţie, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 9 noiembrie 2018, dl avocat Dumitru Pavel i-a adresat Curţii Supreme de Justiţie o cerere referitoare la strămutarea cauzei penale privind învinuirea dlor Răzvan Paveliu şi Viorel Ţopa de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 42, 243 alin.(3) lit.b), 361 alin.(2) lit.d) din Codul penal, de la Curtea de Apel Chişinău la o altă instanţă egală în grad.

4. Pe 13 noiembrie 2018, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 47 alin.(1) din Codul de procedură penală. Acest text se referă la cererea de strămutare a cauzei.

5. Prin încheierea instanţei de judecată din 15 noiembrie 2018 s-a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 47

Cererea de strămutare şi efectele ei

“(1) Cererea de strămutare, care trebuie să fie motivată, se adresează Curţii Supreme de Justiţie cu cel puţin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătoreşti. Documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta dacă sunt deţinute de partea care cere strămutarea.

(2) În cerere se face menţiune dacă în cauză sunt persoane arestate.

(3) Suspendarea judecării cauzei poate fi dispusă de Curtea Supremă de Justiţie după ce aceasta a fost sesizată.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile articolului 47 alin.(1) din Codul de procedură penală, care stabilesc termenul de 5 zile pentru a depune cererea de strămutare a cauzei înainte de începerea cercetării judecătoreşti, sunt contrare articolului 20 din Constituţie, care garantează accesul la justiţie.

9. În viziunea autorului excepţiei, termenul de 5 zile prevăzut pentru a depune cererea de strămutare a cauzei nu este rezonabil şi limitează dreptul părţilor de a solicita strămutarea cauzei la o altă instanţă egală în grad.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Dumitru Pavel, în dosarul nr.1cs-121/2018, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie. Excepţia este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “cu cel puţin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătoreşti” din articolul 47 alin.(1) din Codul de procedură penală.

14. Curtea menţionează că articolul 47 alin.(1) din Codul de procedură penală stabileşte că:

“(1) Cererea de strămutare, care trebuie să fie motivată, se adresează Curţii Supreme de Justiţie cu cel puţin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătoreşti.”

15. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolului 20 din Constituţie, ale cărui dispoziţii garantează accesul liber la justiţie, deoarece termenul de 5 zile limitează dreptul părţilor de a solicita strămutarea cauzei.

16. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 20 din Constituţie, Curtea reţine că strămutarea cauzei nu constituie o procedură de soluţionare în fond a procesului, fiind o procedură specială, de stabilire a competenţei teritoriale a instanţei de judecată şi care se realizează într-un anumit termen şi este concepută tocmai să asigure accesul la justiţie şi garanţiile unui proces echitabil.

17. Curtea subliniază că exercitarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legislator, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.

18. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a statuat că accesul liber la justiţie implică prin natura sa o reglementare din partea statului şi poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului. (Lungoci v. România, 26 aprilie 2006, § 36).

19. Curtea relevă că, în desfăşurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism care poate fi invocat în mod excepţional, pentru situaţii şi circumstanţe neprevăzute la momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci când regulile generale de competenţă ridică îndoieli privind imparţialitatea.

20. Astfel, având în vedere că strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanţa sesizată cu judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea să apară cu privire la independenţa sau imparţialitatea acesteia, Curtea reţine că prin instituirea termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condiţiile unui proces echitabil, deoarece părţile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i comunice Curţii Supreme de Justiţie informaţii şi dovezi cu privire la împrejurările procesului şi să-şi prezinte poziţia faţă de admisibilitatea şi caracterul fondat al cererii de strămutare a cauzei.

21. Prin urmare, Curtea menţionează că instituirea termenului respectiv nu afectează echitatea procesului, pentru că acest fapt constituie o expresie a obligativităţii exercitării drepturilor şi libertăţilor cu bună-credinţă, în limitele instituite de lege şi asigură exigenţele unui proces echitabil, care implică efectuarea actelor de procedură într-un mod care să facă posibilă desfăşurarea normală a procesului, fără întreruperi şi amânări în vederea asigurării judecării procesului într-un termen rezonabil.

22. Totodată, Curtea subliniază că, pentru a exercita controlul de constituţionalitate în asemenea situaţii, ea intervine doar atunci când există o problemă care afectează caracterul echitabil general al procesului.

23. Curtea menţionează că strămutarea cauzei, potrivit articolului 50 din Codul de procedură penală, poate fi cerută din nou, în cazul în care la baza cererii stau circumstanţe care nu au fost cunoscute în cadrul soluţionării cererii anterioare sau dacă după examinarea cererii au apărut circumstanţe noi. Această prevedere conţine garanţii procedurale din perspectiva Constituţiei.

24. De asemenea, Curtea reţine că accesul la justiţie poate fi realizat şi prin mijloacele procedurale concrete, cum sunt căile de atac, prevăzute de legislaţie.

25. Astfel, prin prisma celor enunţate, Curtea reţine că dispoziţiile contestate nu aduc atingere accesului liber la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil, consacrate de articolul 20 din Constituţie şi articolul 6 din Convenţia Europeană, deoarece nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.

26. Având în vedere cele menţionate, Curtea nu poate identifica niciun motiv care să permită constatarea că norma procesual-penală criticată contravine dispoziţiilor constituţionale privind liberul acces la justiţie. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 47 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Dumitru Pavel, în dosarul nr.1cs-121/2018, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.