Decizie nr.141 din 22.11.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.169g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 63 alin.(3) şi a articolului 282 alin.(1) din Codul de procedură penală

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.169g/2018 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 63 alin.(3)

şi a articolului 282 alin.(1) din Codul de procedură penală

nr. 141  din  22.11.2018

 (în vigoare 22.11.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 86-92 art. 45 din 08.03.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 19 noiembrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 22 noiembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 63 alin.(3) şi a articolului 282 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Denis Ipatii, în dosarul nr.10-604/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 19 noiembrie 2018 de către dl judecător Nicolae Corcea de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 14 iunie 2018, prin ordonanţa ofiţerului de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliţie Buiucani al Direcţiei de Poliţie din municipiul Chişinău, a fost dispusă începerea urmăririi penale conform elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de articolul 190 alin.(5) [Escrocheria] din Codul penal.

4. Pe 5 iulie 2018, dl Mihai Busuioc, ofiţer de urmărire penală în cadrul Inspectoratului de Poliţie Centru al Direcţiei de Poliţie din municipiul Chişinău, a emis o ordonanţă prin care a dispus recunoaşterea calităţii de bănuit dlui Veaceslav Cotruţa pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de articolul 190 alin.(5) din Codul penal.

5. Pe 5 octombrie 2018, dna procuror Olesea Botezatu din cadrul Procuraturii municipiului Chişinău, oficiul Centru, a emis o ordonanţă prin care a dispus punerea dlui Veaceslav Cotruţa sub învinuire pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 190 alin.(5) din Codul penal.

6. Totodată, pe 8 octombrie 2018, dl avocat Denis Ipatii a depus la Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Centru, o cerere prin care a solicitat anularea ordonanţei din 5 octombrie 2018 privind punerea dlui Veaceslav Cotruţa sub învinuire pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 190 alin.(5) din Codul penal, precum şi scoaterea acestuia de sub urmărire penală din motivul expirării termenului prevăzut de articolul 63 alin.(2) din Codul de procedură penală. Pe 15 octombrie 2018, cererea menţionată a fost respinsă.

7. Pe 24 octombrie 2018, dl avocat Denis Ipatii a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, o cerere prin care a solicitat anularea ordonanţei Procuraturii municipiului Chişinău, oficiul Centru, din 15 octombrie 2018 ca fiind ilegală, anularea ordonanţei din 5 octombrie 2018 privind punerea dlui Veaceslav Cotruţa sub învinuire pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 190 alin.(5) din Codul penal, precum şi scoaterea acestuia de sub urmărire penală din cauza expirării termenului prevăzut de articolul 63 alin.(2) din Codul de procedură penală.

8. În şedinţa de judecată, dl avocat Denis Ipatii a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “la momentul expirării” din articolul 63 alin.(3) şi a articolului 282 alin.(1) din Codul de procedură penală.

9. Prin încheierea din 6 noiembrie 2018, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 63

Bănuitul

“(1) Bănuitul este persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvârşit o infracţiune până la punerea ei sub învinuire. Persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din următoarele acte procedurale, după caz:

1) procesul-verbal de reţinere;

2) ordonanţa sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate;

3) ordonanţa de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit.

(1¹) Ordonanţa de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit şi informaţia despre drepturile prevăzute la art.64 se aduc la cunoştinţă în decurs de 5 zile din momentul de emitere a ordonanţei, dar nu mai tîrziu de ziua în care bănuitul s-a prezentat sau a fost adus silit, ori din momentul de începere a primei acţiuni procedurale efectuate în raport cu acesta. În cazul în care există necesitatea dispunerii unor măsuri speciale de investigaţii în privinţa bănuitului, aducerea la cunoştinţă a ordonanţei de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit şi a drepturilor sale se amînă în baza ordonanţei motivate a procurorului, cu autorizarea judecătorului de instrucţie pe o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii motivate a perioadei pînă la 3 luni. În cazul infracţiunilor privind crima organizată, spălarea de bani, al infracţiunilor cu caracter terorist, al infracţiunilor de corupţie şi ale celor conexe actelor de corupţie, termenul de amînare a aducerii la cunoştinţă poate fi prelungit pînă la 6 luni, la demersul procurorului, cu autorizarea judecătorului de instrucţie. Fiecare prelungire a termenului de amînare a aducerii la cunoştinţă a ordonanţei de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit şi a drepturilor sale nu poate depăşi 30 de zile.

(2) Organul de urmărire penală nu este în drept să menţină în calitate de bănuit:

1) persoana reţinută – mai mult de 72 de ore;

2) persoana în privinţa căreia a fost aplicată o măsură preventivă neprivativă de libertate – mai mult de 10 zile din momentul când i s-a adus la cunoştinţă ordonanţa despre aplicarea măsurii preventive;

3) persoana în privinţa căreia a fost dată o ordonanţă de recunoaştere în această calitate – mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General şi al adjuncţilor săi – mai mult de 6 luni.

(3) La momentul expirării, după caz, a unui termen indicat în alin.(2), organul de urmărire penală este obligat să elibereze bănuitul reţinut ori să revoce, în modul stabilit de lege, măsura preventivă aplicată în privinţa lui, dispunînd scoaterea lui de sub urmărire sau punerea lui sub învinuire. În caz de prelungire a termenului de menţinere în calitate de bănuit mai mult de 3 luni, ofiţerul de urmărire penală este obligat să informeze imediat bănuitul despre aceasta.

(4) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, constatând că bănuiala nu s-a confirmat, este obligată să elibereze bănuitul reţinut sau să revoce măsura preventivă aplicată în privinţa lui până la expirarea termenelor indicate în alin.(2), dispunând scoaterea lui de sub urmărire.

(5) Calitatea de bănuit încetează din momentul eliberării reţinutului, revocării măsurii preventive aplicate în privinţa lui ori, după caz, anulării ordonanţei de recunoaştere în calitate de bănuit şi scoaterii lui de sub urmărire, sau din momentul emiterii de către organul de urmărire penală a ordonanţei de punere sub învinuire.

[Alin.(6) art.63 exclus prin Legea nr.62 din 01.04.2011, în vigoare 20.04.2011]

(7) Interogarea în calitate de martor a persoanei faţă de care există anumite probe că a săvârşit o infracţiune se interzice.”

Articolul 282

Înaintarea acuzării

“(1) Înaintarea acuzării învinuitului se va face de către procuror în prezenţa avocatului în decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub învinuire, dar nu mai târziu de ziua în care învinuitul s-a prezentat sau a fost adus în mod silit.

(2) Procurorul, după stabilirea identităţii învinuitului, îi aduce la cunoştinţă ordonanţa de punere sub învinuire şi îi explică conţinutul ei. Aceste acţiuni se atestă cu semnăturile procurorului, învinuitului, avocatului şi ale altor persoane care participă la această acţiune procesuală, aplicate pe ordonanţa de punere sub învinuire, indicîndu-se data şi ora punerii sub învinuire.

(3) După înaintarea acuzării, procurorul îi va explica învinuitului drepturile şi obligaţiile acestuia prevăzute în art.66. Învinuitului i se înmânează copia de pe ordonanţa de punere sub învinuire şi informaţia în scris privind drepturile şi obligaţiile lui. Acţiunile nominalizate, de asemenea, se consemnează în ordonanţa de punere sub învinuire în modul prevăzut în alin.(2).

(4) Învinuitul este audiat în aceeaşi zi în condiţiile prevăzute în art.104.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că legislatorul a admis omisiuni referitoare la termenele acordate organului de urmărire penală prin introducerea la alin.(3) al articolului 63 din Codul de procedură penală a textului “la momentul expirării”, astfel încât organul de urmărire penală să efectueze acţiuni la expirarea termenelor prevăzute de articolul 63 alin.(2) din Codul de procedură penală. De asemenea, articolul 282 alin.(1) din Codul de procedură penală îi oferă organului de urmărire penală un termen suplimentar de 48 de ore pentru a aduce la cunoştinţă ordonanţa de punere sub învinuire.

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile criticate nu sunt suficient de clare şi de previzibile, pentru că la expirarea termenului prevăzut de articolul 63 alin.(2) din Codul de procedură penală bănuitul este pus într-o situaţie de incertitudine juridică, deoarece nu este informat până la expirarea termenului de către organul de urmărire penală dacă a fost dispusă scoaterea lui de sub urmărire penală.

14. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare dispoziţiilor articolelor 21 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Denis Ipatii, în dosarul nr.10-604/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “la momentul expirării” de la alin.(3) al articolului 63 şi articolul 282 alin.(1) din Codul de procedură penală.

19. Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că dispoziţiile legale contestate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la articolul 21 privind prezumţia nevinovăţiei şi la articolul 23 privind dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate reglementează în mod expres termenele în care organul de urmărire penală este obligat să elibereze bănuitul reţinut ori să revoce, în modul stabilit de lege, măsura preventivă aplicată în privinţa acestuia, dispunând scoaterea lui de sub urmărire sau punerea lui sub învinuire. Aceste termene pot varia, în condiţiile legii, cel mult până la 3 luni, iar cu acordul Procurorului General sau al adjuncţilor săi, cel mult până la 6 luni. Totodată, în caz de prelungire a termenului de menţinere a calităţii de bănuit, ofiţerul de urmărire penală este obligat să informeze imediat bănuitul despre aceasta (articolul 63 alin.(3) din Codul de procedură penală).

21. Articolul 282 alin.(1) din Codul de procedură penală stabileşte că înaintarea acuzării învinuitului se va face de către procuror în prezenţa avocatului în decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub învinuire, dar nu mai târziu de ziua în care învinuitul s-a prezentat sau a fost adus în mod silit.

22. Cu privire la pretinsa lipsă de previzibilitate a textului “la momentul expirării” de la alin.(3) al articolului 63 şi a prevederilor articolului 282 alin.(1) din Codul de procedură penală, Curtea a menţionat că alin.(3) al articolului 63 din Codul de procedură penală reglementează acţiunile pe care trebuie să le întreprindă în mod obligatoriu organul de urmărire penală. Astfel, la momentul expirării termenului reţinerii, organul de urmărire penală trebuie să elibereze bănuitul ori să revoce, în modul stabilit de lege, măsura preventivă aplicată în privinţa lui, dispunând scoaterea lui de sub urmărire sau punerea lui sub învinuire. Potrivit alin.(5) al articolului 63 din Codul de procedură penală, “calitatea de bănuit încetează din momentul eliberării reţinutului, revocării măsurii preventive aplicate în privinţa lui ori, după caz, anulării ordonanţei de recunoaştere în calitate de bănuit şi scoaterii lui de sub urmărire, sau din momentul emiterii de către organul de urmărire penală a ordonanţei de punere sub învinuire”. Punerea persoanei sub învinuire le permite organelor de urmărire penală, pe de o parte, să efectueze acţiunile necesare urmăririi penale, iar pe de altă parte, să facă previzibilă situaţia persoanei fără a leza drepturile fundamentale ale acesteia. Procedura scoaterii bănuitului de sub urmărire penală este reglementată de articolul 284 din Codul de procedură penală (HCC nr.26 din 23 noiembrie 2010, § 8).

23. Curtea reţine că, pentru a asigura previzibilitatea şi claritatea normei criticate, Codul de procedură penală reglementează la alin.(2) al articolului 63 termenele în care persoana poate avea calitatea de bănuit. Aceste termene variază de la 72 ore, în cazul reţinerii persoanei, sau 10 zile, în cazul aplicării măsurii preventive neprivative de libertate, până la 3 luni sau, cu acordul Procurorului General sau al adjuncţilor săi, 6 luni în cazul emiterii unei ordonanţe.

24. Curtea reţine că dispoziţiile contestate nu sunt de natură să provoace incertitudini. Stabilirea unor termene procesuale ţine de marja de discreţie a legislatorului, având în vedere asigurarea desfăşurării normale a urmăririi penale. În acest sens, dispoziţiile criticate sunt precise şi previzibile, destinatarul normei juridice fiind capabil să îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia.

25. Curtea reţine că nu sunt afectate nici dispoziţiile articolului 21 din Constituţie. De altfel, prezumţia de nevinovăţie constituie suportul dreptului la apărare şi, implicit, al drepturilor procesuale acordate bănuitului, iar aplicarea prezumţiei presupune că prelungirea termenului menţinerii persoanei în calitate de bănuit în procesul penal nu echivalează cu existenţa vinovăţiei, care trebuie stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

26. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 63 alin.(3) şi 282 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Denis Ipatii, în dosarul nr.10-604/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.