Decizie nr.148 din 15.11.2022 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.46g/2022 şi nr.122g/2022 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolelor 5 alineatele (1) şi (2) şi 50 alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.46g/2022 şi nr.122g/2022 privind excepţiile

de neconstituţionalitate a articolelor 5 alineatele (1) şi (2) şi 50 alin.(1) din

Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii

nr. 148  din  15.11.2022

 (în vigoare 15.11.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 385-391 art.182 din 02.12.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 29 martie 2022 şi la 20 iulie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 15 noiembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolelor 5 alineatele (1) şi (2) şi 50 alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

2. În cazul sesizării nr.46g/2022, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl Radu Frija, în interesele dlui Mihail Frija, în dosarul nr.3a-1264/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dna Angela Bostan şi dnii Ghenadie Mîra şi Grigore Daşchevici, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. În cazul sesizării nr.122g/2022, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl Radu Frija, în interesele dnei Nadejda Frija, în dosarul nr.3a-1646/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dl Anatolie Minciună şi dnele Ecaterina Palanciuc şi Veronica Negru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

4. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 46g/2022.

A. Circumstanţele litigiilor principale

Circumstanţele cauzei nr.3a-1264/21 (sesizarea nr.46g/2022)

5. La 15 septembrie 2016, dl Mihail Frija a obţinut dreptul la pensie în baza Legii privind sistemul public de pensii. Ulterior, dl Mihail Frija i-a solicitat Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i prezinte informaţii privind activităţile incluse în vechimea în muncă la calcularea pensiei. Nefiind de acord cu modalitatea de calculare a vechimii în muncă care-i conferă dreptul la pensie, dl Mihail Frija i-a solicitat Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i calculeze un an şi şase luni pentru fiecare an muncit în Nordul îndepărtat. Casa Naţională de Asigurări Sociale a refuzat să calculeze vechimea în muncă conform solicitării.

6. Dl Mihail Frija s-a adresat în judecată pentru obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale la calcularea vechimii în muncă cu un an şi şase luni pentru fiecare an muncit în Nordul îndepărtat. Printr-o hotărâre din 21 iunie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a respins cererea depusă. Dl Mihail Frija a contestat cu apel hotărârea primei instanţe.

7. În cadrul procesului din apel, dl Radu Frija a formulat, în interesele dlui Mihail Frija, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1 supra.

8. Prin Încheierea din 22 februarie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Circumstanţele cauzei nr.3a-1646/21 (sesizarea nr.122g/2022)

9. La 19 martie 2020, dna Nadejda Frija a obţinut dreptul la pensie în baza Legii privind sistemul public de pensii. Ulterior, dna Nadejda Frija i-a solicitat Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i prezinte informaţii privind activităţile incluse în vechimea în muncă la calcularea pensiei. Nefiind de acord cu modalitatea de calculare a vechimii în muncă care-i conferă dreptul la pensie, dna Nadejda Frija i-a solicitat Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i calculeze un an şi şase luni pentru fiecare an muncit în Nordul îndepărtat. Casa Naţională de Asigurări Sociale a refuzat să calculeze vechimea în muncă conform solicitării.

10. Dna Nadejda Frija s-a adresat în judecată pentru obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale la calcularea vechimii în muncă, cu un an şi şase luni pentru fiecare an muncit în Nordul îndepărtat. Printr-o hotărârea din 27 iulie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis cererea depusă. Casa Naţională de Asigurări Sociale a formulat un apel împotriva hotărârii primei instanţe.

11. În cadrul procesului din apel, dl Radu Frija a formulat, în interesele dnei Nadejda Frija, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1 supra.

12. Prin Încheierea din 29 iunie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]."

Articolul 47

Dreptul la asistenta şi protecţie socială

"[…]

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

14. Prevederile relevante ale Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Articolul 5

Stagiul de cotizare

"(1) În sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.

(2) Perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare sunt:

a) perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus;

a¹) perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia, dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993;

b) perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi;

c) perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională;

d) perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinţi, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcţia de asistent personal;

e) perioada de rezidenţiat în învăţământul postuniversitar obligatoriu;

f) perioadele de activitate necontributive în funcţia de judecător şi procuror de până la 31 decembrie 2005;

g) perioadele în care au fost realizate, până la 1 ianuarie 1999, activităţile specificate la art.50 alin.(1) lit.d)–f).

[…]."

Articolul 50

Activităţile ce se includ în stagiul de cotizare

"(1) În afară de perioadele specificate la art.5, în stagiul de cotizare se includ perioadele în care s-au desfăşurat următoarele activităţi până la 1 ianuarie 1999:

a) activitatea în calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul şi de durata programului de muncă. La calcularea vechimii în muncă în colhoz din perioada posterioară anului 1965, în cazul în care membrul de colhoz, nemotivat, nu a îndeplinit minimul stabilit, se ia în calcul perioada de prestare efectivă a activităţii;

b) activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie confirmată de către secretariatele consiliilor de administraţie ale uniunilor respective;

c) activitatea în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor, începând cu 1 aprilie 1992;

d) îngrijirea unui invalid de gradul I, a unui copil invalid sub vârsta de 16 ani sau a unei persoane care a depăşit vârsta de 75 de ani;

e) studiul în instituţiile de învăţământ superior de zi;

f) participarea la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova în perioada 2 martie – 13 august 1992, care se include în stagiul de cotizare în mărime triplă.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

15. Autorii sesizărilor susţin că la stabilirea dreptului lor la pensie statul şi-a încălcat obligaţia de a calcula un an şi şase luni de muncă pentru fiecare an de muncă realizat în Nordul îndepărtat, potrivit pct.5 lit.d) din Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 10 februarie 1960. În opinia autorilor sesizărilor, calcularea vechimii în muncă pe baza acestei prevederi reprezintă un drept câştigat care nu poate fi suprimat prin legi adoptate ulterior, iar faptul că Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii nu reglementează, în prezent, acest privilegiu nu presupune că drepturile care au fost dobândite se anulează. Astfel, autorii sesizărilor susţin că omisiunea statului de a prevedea în Legea privind sistemul public de pensii caracterul efectiv al drepturilor dobândite pe baza Decretului menţionat reprezintă o încălcare a articolelor 16, 43 alin.(1) şi 47 alin.(2) din Constituţie.

16. Cu privire la încălcarea dreptului de proprietate şi la protecţia acesteia, autorii sesizărilor susţin că cuantumul pensiei depinde de vechimea în muncă calculată. Astfel, diminuarea stagiului de muncă conduce la stabilirea pensiei într-un cuantum mai mic decât ar fi trebuit, ceea ce reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate, garantat de articolul 46 alin.(1) din Constituţie.

17. Autorii sesizărilor susţin că aceste deficienţe afectează articolele 16, 43 alin.(1), 46 alin.(1), 47 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de reprezentantul părţilor în aceste procese pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

21. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie articolele 5 alineatele (1) şi (2) şi 50 alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. Raportate la criticile de neconstituţionalitate susţinute de autorii excepţiilor, prevederile contestate nu au constituit obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

22. Cutea observă că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cadrul unor procese aflate pe rolul Curţii de Apel Chişinău care au ca obiect examinarea apelurilor formulate împotriva unor hotărâri în care au fost aplicate prevederilor contestate. Prin urmare, Curtea reţine că dispoziţiile contestate în prezenta cauză ar putea fi aplicate în cauzele în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

23. În sesizări, autorii au susţinut incidenţa articolelor 16 [egalitatea], 43 alin.(1) [dreptul la muncă şi la protecţia muncii], 46 alin.(1) [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia], 47 [dreptul la asistenţă şi protecţie socială] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că omisiunea legislativă constituie obiect de examinare la Curtea Constituţională dacă prin aceasta este afectat un drept fundamental. Curtea a subliniat că există o omisiune care pune în discuţie o problemă de constituţionalitate doar atunci când reglementarea pretinsă rezultă dintr-o prevedere explicită a Constituţiei sau care poate fi clar dedusă dintr-un principiu constituţional (DCC nr.123 din 22 octombrie 2020, § 26; DCC nr.85 din 30 iunie 2022, § 25).

25. Astfel, având în vedere faptul că autorii sesizărilor au pretins că (i) aveau o aşteptare legitimă să obţină dreptul la pensie pe baza Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 10 februarie 1960 şi că (ii) sunt discriminaţi în exerciţiul dreptului la pensie, Curtea va examina dacă aceste argumente fac incidente articolele constituţionale invocate.

26. În acest context, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.54 din 13 aprilie 2021, § 26).

27. Cu privire la pretinsa incidenţă a articolului 43 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că acest articol nu-i impune statului obligaţia de a recunoaşte caracterul efectiv al privilegiilor stabilite în acte infraconstituţionale abrogate. Aşadar, Curtea consideră nefondat capătul de sesizare care susţine încălcarea dreptului la muncă.

28. Referitor la pretinsa încălcare a articolului 46 alin.(1) din Constituţie, Curtea precizează că această normă oferă protecţie doar bunurilor actuale ale persoanei. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate "bunuri", decât cu excepţia cazului în care dreptul a fost deja câştigat sau este sigur că va fi plătit (DCC nr.188 din 7 decembrie 2021, § 62; DCC nr.189 din 21 decembrie 2021, § 33). Totodată, pentru ca un "bun" constând într-o "aşteptare legitimă" să fie recunoscut, trebuie să existe o bază juridică naţională care să genereze un interes patrimonial (a se vedea Béláné Nagy v. Ungaria [MC], 13 decembrie 2016, § 79).

29. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că protecţia proprietăţii prevăzută de articolul 1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie nu include şi protecţia unor simple perspective de dobândire a unui "bun". În acest sens, pentru a stabili incidenţa acestui articol într-un caz concret, Curtea Europeană ţine cont de legislaţia care era în vigoare în momentul pretinsei ingerinţe (Béláné Nagy v. Ungaria [MC], § 85). Astfel, spre exemplu, Curtea Europeană a conchis că nu a existat nicio ingerinţă în articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie în cazul în care persoana nu a îndeplinit sau a încetat să mai îndeplinească condiţiile prevăzute în lege pentru recunoaşterea oricărei forme de prestaţii sociale, în cazul în care condiţiile s-au schimbat înainte ca persoana să devină eligibilă pentru o prestaţie socială, inclusiv a pensiei (a se vedea Béláné Nagy v. Ungaria [MC], § 86; Jan Rał v. Polonia (dec.), 11 decembrie 2018, § 42).

30. Curtea subliniază că protecţia constituţională de care se bucură cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii şi care constituie un drept câştigat are în vedere pensia stabilită prin aplicarea reglementărilor în vigoare la momentul acordării pensiei, potrivit principiului tempus regit actum.

31. În acest caz, Curtea constată că autorii sesizărilor au obţinut dreptul la pensie în anul 2016 şi, respectiv, 2020, când în vigoare erau prevederile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998. Astfel, Curtea constată că ei nu pot pretinde că aveau o aşteptare legitimă de a obţine stabilirea dreptului la pensie în baza unui act normativ care fusese abrogat de foarte mult timp. Mai mult, Curtea face trimitere, mutatis mutandis, la Decizia nr.140 din 16 septembrie 2021, § 43, în care a precizat că nu există o aşteptare legitimă de a obţine dreptul la pensie în baza unor prevederi abrogate anterior momentului exercitării dreptului respectiv. De altfel, nu poate exista o aşteptare legitimă în situaţiile în care persoanele se bazează pe o prevedere legală care nu este în vigoare la momentul exercitării dreptului (a se vedea, mutatis mutandis, Zamoyski-Brisson v. Polonia (dec.), 12 septembrie 2017, § 78). Aşadar, Curtea respinge ca nefondat capătul sesizării care pretinde incidenţa articolului 46 din Constituţie.

32. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 47 din Constituţie, Curtea reţine că dreptul constituţional la asistenţă şi la protecţie socială este incident în toate cazurile în care se pretinde apărarea dreptului la pensie (DCC nr.175 din 23 noiembrie 2021, § 20). Astfel, constatând incidenţa articolului 47 din Constituţie, Curtea trebuie să analizeze tratamentul diferenţiat pretins şi dacă acesta face incident articolul 16 din Constituţie.

33. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că nu orice tratament diferenţiat implică în mod automat o încălcare a articolului 16 din Constituţie. Pentru a se stabili încălcarea articolului 16 din Constituţie, trebuie să se constate faptul că persoanele aflate în situaţii similare sau comparabile beneficiază de un tratament preferenţial şi că această diferenţiere este una discriminatorie (DCC nr.104 din 1 iulie 2021, § 23).

34. În acest sens, Curtea menţionează că situaţia diferită în care se află persoanele în funcţie de reglementarea aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea subliniază că respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile articolului 16 alin.(1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta, în mod firesc, diferenţe determinate de condiţiile obiective în care au fost adoptate (HCC nr.19 din 24 septembrie 2019, § 23; DCC nr.104 din 1 iulie 2021, § 24 şi 25).

35. Pe de altă parte, Curtea constată că Legea privind sistemul public de pensii prevede condiţii diferite privind calcularea stagiului de cotizare realizat în condiţii deosebite de muncă. Articolul 41 alin.(2¹) din Lege stabileşte că persoanele care au lucrat în condiţii deosebite beneficiază de reducerea vârstei de pensionare. Lista activităţilor care implică condiţii deosebite de muncă urmează a fi stabilită de Guvern printr-o hotărâre. Astfel, Curtea observă că legislatorul a ţinut cont de condiţiile diferite în care se află persoanele care au desfăşurat o activitate salarizată în condiţii deosebite, oferindu-le posibilitatea de a obţine stabilirea pensiei în condiţii avantajoase.

36. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolelor 5 alineatele (1) şi (2) şi 50 alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ridicate de dl Radu Frija, în interesele dlui Mihail Frija, în dosarul nr.3a-1264/21, şi în interesele dnei Nadejda Frija, în dosarul nr.3a-1646/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.