Decizie nr.148 din 23.12.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.188g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 53 din Codul de procedură civilă (examinarea cererii de recuzare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.188g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

 a unor prevederi din articolul 53 din Codul de procedură civilă

(examinarea cererii de recuzare)

nr. 148  din  23.12.2019

 (în vigoare 23.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-43 art. 30 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 22 octombrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 23 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “Propunerea de recuzare se examinează de instanţa sesizată cu acţiunea.” din articolul 53 alin.(1) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Pavel Pitihin în dosarul nr.2ac-147/2019, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Liuba Pruteanu de la Curtea de Apel Chişinău, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel se află cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. “Gersola” împotriva S.R.L. “Agrochem-Imperix” cu privire la încasarea datoriei. În calitate de judecător-raportor la examinarea cauzei a fost desemnată dna Natalia Simciuc.

4. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.368/21 din 24 septembrie 2019 a fost acceptată cererea de demisie a dnei judecător Natalia Simciuc şi s-a propus Preşedintelui Republicii Moldova eliberarea acesteia, începând cu data de 1 noiembrie 2019, din funcţia de judecător al Curţii de Apel Chişinău.

5. Pe 25 septembrie 2019, în cadrul şedinţei de judecată, reprezentantul intimatului a atenţionat instanţa de judecată că, în opinia sa, odată ce Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea de demisie a dnei judecător Natalia Simciuc, ea nu mai putea să-şi exercite atribuţiile judiciare, inclusiv în cauza persoanei pe care el o apără.

6. Având în vedere faptul că dna judecător Natalia Simciuc a participat în continuare la examinarea cauzei, pe data de 2 octombrie 2019 reprezentantul intimatului a înaintat, prin intermediul poştei electronice, o cerere de recuzare a completului de judecată.

7. Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1295 din 7 octombrie 2019, dna Natalia Simciuc a fost eliberată din funcţia de judecător al Curţii de Apel Chişinău din data de 1 noiembrie 2019.

8. Pe 8 octombrie 2019 dl avocat Pavel Pitihin a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 53 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de soluţionare a cererii de recuzare.

9. Prin încheierea din aceeaşi dată, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 116

Statutul judecătorilor

“(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sânt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.”

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 53

Procedura de soluţionare a cererii de recuzare

“(1) Propunerea de recuzare se examinează de instanţa sesizată cu acţiunea. Instanţa examinează explicaţiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, şi ascultă opinia participanţilor la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură.

(2) Cererea de recuzare se distribuie spre soluţionare în mod aleatoriu prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor şi se examinează în cel mult 5 zile lucrătoare din momentul repartizării, fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile.

(3) Dacă, din motivul recuzării, în instanţa sesizată cu cauză nu se poate constitui complet de judecată, cererea de recuzare se va judeca de instanţa ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

[...]

(5) Instanţa decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât odată cu fondul hotărârii sau al deciziei.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că dispoziţiile criticate contravin prevederilor cuprinse la articolul 20 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiţie.

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile contestate încalcă accesul la justiţie, deoarece cererea de recuzare trebuie examinată de către judecătorii de la o instanţă ierarhic superioară, însă nu de judecătorii de la aceeaşi instanţă. Prin urmare, dispoziţiile contestate nu satisfac standardele unui proces echitabil şi nu asigură imparţialitatea judecătorilor.

14. În final, autorul excepţiei a menţionat că prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie, precum şi articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl avocat Pavel Pitihin în dosarul nr.2ac-147/2019, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “Propunerea de recuzare se examinează de instanţa sesizată cu acţiunea.” din articolul 53 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, deşi autorul excepţiei susţine că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 23, 26 şi 54 din Constituţie, în motivarea sesizării sunt prezentate argumente care se referă doar la încălcarea accesului liber la justiţie şi a principiului imparţialităţii judecătorilor.

20. Cu referire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 20 Constituţie, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reţinută.

21. Curtea menţionează că articolul 20 din Constituţie garantează oricărei persoane dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Totodată, Curtea reţine că un atribut esenţial al unui proces echitabil îl reprezintă principiul imparţialităţii judecătorului. În acest sens, articolul 116 din Constituţie stabileşte că judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii (a se vedea DCC nr.62 din 19 septembrie 2016, § 20; DCC nr.13 din 9 februarie 2018, § 20, şi DCC nr.106 din 7 octombrie 2019 §18).

22. Curtea subliniază că exercitarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legislator, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.

23. Curtea reţine că legea procesuală civilă instituie anumite garanţii în ceea ce priveşte echitatea procesului de examinare a cererii de recuzare.

24. În acest sens, Curtea relevă că, potrivit articolului 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de recuzare [...] se examinează în cel mult 5 zile lucrătoare din momentul repartizării, fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile. Alin.(3) prevede că, dacă din motivul recuzării, în instanţa sesizată cu cauza nu se poate constitui un complet de judecată, cererea de recuzare se va judeca de instanţa ierarhic superioară, spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

25. O altă garanţie procedurală, care asigură echitatea procesului de examinare a cererii de recuzare, a fost instituită de legislator la alin.(5) art.53 al Codului de procedură civilă, conform căruia asupra recuzării se decide în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată odată cu fondul hotărârii sau al deciziei. În acest sens, Curtea Europeană a reţinut în hotărârea Rustavi Broadcasting Company Ltd şi alţii v. Georgia din 18 iulie 2019, § 345, că stabilirea unei încălcări a dreptului la un proces echitabil nu se putea baza pe o pretinsă lipsă de independenţă sau de imparţialitate a unui tribunal competent, dacă decizia luată poate fi supusă controlului ulterior al unui organism judiciar care deţine jurisdicţie deplină şi care asigură respectarea garanţiilor prevăzute de articolul 6 § 1din Convenţie.

26. De asemenea, ca o garanţie suplimentară, pentru înlăturarea oricăror suspiciuni de părtinire a judecătorului, legislatorul a prevăzut în Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor răspunderea acestora pentru nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul ştie sau trebuia să ştie că există una dintre circumstanţele prevăzute de lege pentru abţinerea sa (articolul 4 alin.(1) lit.a)).

27. Cu referire la argumentele autorului excepţiei potrivit cărora examinarea cererii de recuzare de către colegii judecătorului recuzat nu asigură imparţialitatea şi o corectă soluţionare a acesteia, Curtea menţionează că relaţiile de colegialitate dintre judecătorii aceleiaşi instanţe nu conduc automat la concluzia lipsei de imparţialitate a judecătorilor, care urmează să soluţioneze cererea de recuzare îndreptată împotriva unui alt judecător. De asemenea, o garanţie a imparţialităţii judecătorilor care examinează cererea de recuzare îl reprezintă şi faptul că şedinţa de examinare a unei astfel de cereri se desfăşoară fără participarea judecătorului recuzat.

28. Curtea Europeană a menţionat în jurisprudenţa sa că, atunci când este vorba de stabilirea imparţialităţii unei instanţe în sensul articolului 6, este necesar să se aibă în vedere nu doar convingerea şi comportamentul personal al judecătorului în acea cauză, ci şi dacă instanţa oferă, în mod obiectiv, garanţii suficiente pentru a exclude în acest sens orice îndoială legitimă (Thomann v. Elveţia , 10 iunie 1996, § 30).

29. Astfel, având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că dispoziţiile contestate nu aduc atingere accesului liber la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil, garantate de articolul 20 din Constituţie, deoarece nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.

30. Mai mult, regulile procedurale în materie de recuzare nu sunt reguli de drept comun privind judecarea în fond a cauzei. Ele au un caracter special, de verificare a conformităţii motivelor invocate de recuzare şi abţinere cu cele prevăzute de lege (DCC nr.62 din 19 septembrie 2016, §31). Astfel, cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine stătătoare, dar o procedură integrată în procesul pendinte, al cărei scop este să asigure buna desfăşurare a judecăţii.

31. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textului “Propunerea de recuzare se examinează de instanţa sesizată cu acţiunea.” din articolul 53 alin.(1) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Pavel Pitihin în dosarul nr.2ac-147/2019, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.