Decizie nr.150 din 26.12.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.182g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 143 alin.(7) al Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.182g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 143 alin.(7) al Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

nr. 150  din  26.12.2019

 (în vigoare 26.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-43 art. 32 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 17 octombrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 26 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “în urma verificării tabelului de creanţe definitiv şi a materialelor din dosar, cu audierea administratorului/lichidatorului, judecătorul instanţei de insolvabilitate va valida creanţele incluse în tabel şi necontestate de creditori semnând în rubrica “Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de administrator/lichidator” din articolul 143 alin.(7) al Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată din oficiu de către dna judecător Natalia Iordachi, în dosarul nr.2i-443/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. În baza sentinţei Judecătoriei Buiucani, municipiul Chişinău, din 10 decembrie 2014 şi a prevederilor articolelor 86 – 93 din Codul civil a fost declanşat procesul de lichidare a S.R.L. “Zebra Trans”.

4. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2017 a fost admisă cererea introductivă depusă de către dl Iurie Sorochin, lichidatorul S.R.L. “Zebra Trans”, a fost intentat procesul de faliment simplificat al acesteia şi desemnat în calitate de lichidator dl Vasile Şeremet.

5. Pe 25 iulie 2017, dl Iurie Sorochin, ca fost lichidator al S.R.L. “Zebra Trans”, a depus o cerere către Curtea de Apel Chişinău prin care a solicitat să fie inclus în lista creditorilor, fără a anexa actele ce demonstrează creanţa.

6. Pe 21 septembrie 2017, lichidatorul S.R.L. “Zebra Trans” a depus în instanţa de judecată tabelul definitiv al creanţelor în care a inclus creanţa dlui Iurie Sorochin.

7. În şedinţa de validare creanţa dlui Iurie Sorochin nu a fost validată, semnătura judecătorului nefiind aplicată, iar ulterior acesta fiind exclus din tabelul definitiv al creanţelor. Drept urmare, dl Iurie Sorochin a contestat cu recurs actul judecătoresc al Curţii de Apel Chişinău prin care nu i-a fost validată creanţa.

8. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie a fost casată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 iulie 2018, iar cauza fiind restituită la rejudecare. Instanţa de recurs a motivat că prima instanţă urma să aplice prevederile articolului 143 din Legea insolvabilităţii şi să valideze creanţele incluse în tabelul definitiv al creanţelor şi care nu au fost contestate.

9. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 10 septembrie 2019, dna judecător Natalia Iordachi a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 143 alin.(7) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate”.

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

“Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

“(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică.”

11. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 66

Atribuţiile principale şi drepturile administratorului şi lichidatorului

“(1) Administratorul şi lichidatorul au următoarele atribuţii principale:

[…]

c) notificarea creditorilor, verificarea creanţelor şi, după caz, formularea de obiecţii referitor la ele, întocmirea tabelelor de creanţe;

[…]”.

Articolul 110

Evidenţa creditorilor

“(1) În urma intentării procedurii de insolvabilitate sau a iniţierii procedurii simplificate a falimentului, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va întocmi şi va înregistra la instanţa de insolvabilitate un tabel definitiv al creanţelor împotriva patrimoniului debitorului născute până la data intentării procedurii de insolvabilitate sau a iniţierii procedurii simplificate a falimentului, precizînd temeiul, valoarea şi rangul lor, indicând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitată de creditor, suma acceptată de administratorul insolvabilităţii/lichidator după verificare. Tabelul definitiv al creanţelor se aprobă la şedinţa de validare.

(2) Contestaţiile la tabelul definitiv vor fi soluţionate de către instanţa de judecată care a intentat procedura de insolvabilitate sau a iniţiat procedura falimentului, iar, în funcţie de soluţiile pe care le pronunţă instanţa, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va întocmi un tabel definitiv consolidat, care va conţine creanţele admise împotriva patrimoniului debitorului, existente la data intentării procedurii.

[…]”.

Articolul 143

Tabelele creanţelor

“(1) Ca rezultat al verificărilor făcute în perioada de observare a debitorului, administratorul provizoriu va întocmi şi va înregistra la instanţa de insolvabilitate un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva patrimoniului debitorului, precizând că sunt chirografare, garantate, sub condiţie sau nescadente şi arătând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitată de creditor şi suma acceptată de administratorul provizoriu.

(2) La creanţele garantate se vor arăta: titlul din care izvorăşte garanţia, rangul acesteia şi motivele pentru care creanţele au fost trecute parţial în tabel sau au fost înlăturate.

(3) Tabelul preliminar al creanţelor se va prezenta instanţei de insolvabilitate şi se va comunica de îndată debitorului şi creditorilor ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au fost trecute parţial în tabelul preliminar sau respinse, precizând, totodată, şi motivele.

(4) După intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va întocmi tabelul definitiv al creanţelor, care va cuprinde toate creanţele înaintate împotriva patrimoniului debitorului la data intentării procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului, inclusiv creanţele acceptate în tabelul preliminar. În tabelul definitiv se arată suma solicitată, suma admisă de administratorul insolvabilităţii/lichidator şi rangul de prioritate al creanţei. Tabelul definitiv al creanţelor se aprobă de către instanţa de insolvabilitate la şedinţa de validare a creditorilor.

(5) La expirarea termenului de verificare, administratorul/lichidatorul depune imediat tabelul definitiv în instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate a debitorului. Creditorii şi debitorul au acces la tabelul creanţelor şi pot face contestaţii faţă de creanţele admise de administrator/lichidator în tabel, precum şi asupra celor înlăturate.

(6) O creanţă acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilităţii/ lichidator în tabelul definitiv al creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestaţia ridicată a fost înlăturată. Contestaţia debitorului nu se opune validării creanţei.

(7) În urma verificării tabelului de creanţe definitiv şi a materialelor din dosar, cu audierea administratorului/lichidatorului, judecătorul instanţei de insolvabilitate va valida creanţele incluse în tabel şi necontestate de creditori semnând în rubrica “Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de administrator/lichidator. În cazul depunerii contestaţiilor, judecătorul va semna în rubrica “Contestat” în dreptul creanţei contestate şi va consemna personal cu cifre în rubrica “Creanţe cu titlu provizoriu” suma creanţei pe care o admite cu titlu provizoriu pe perioada examinării contestaţiei. Judecătorul va menţiona în tabel şi persoana care a depus contestaţia. Menţiunile respective vor fi trecute pe cambii şi pe alte titluri de creanţe.

(8) Consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanţelor are efectul unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru toate creanţele validate, conform valorii şi rangului lor, precum şi pentru debitor, administrator/ lichidator şi pentru toţi creditorii chirografari şi creditorii garantaţi. După validarea creanţelor din tabelul definitiv, numai titularii creanţelor consemnate în tabel pot să participe la votul planului de restructurare sau la orice repartiţie de sume, în caz de faliment etc.

(9) După ce toate contestaţiile la creanţele consemnate în tabelul definitiv au fost soluţionate, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va înregistra de îndată în instanţa de insolvabilitate tabelul definitiv consolidat al tuturor creanţelor împotriva patrimoniului debitorului. Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanţelor ce figurează ca fiind admise în tabelul definitiv al creanţelor şi cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul definitiv.

[…]”.

Articolul 144

Creanţele contestate

“[…]

(8) După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin.(2) şi până la încetarea procesului, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul creanţelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare necunoscute pînă atunci.

[…]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că din textul contestat rezultă competenţa judecătorului de a verifica tabelul definitiv al creanţelor, de a audia lichidatorul şi de a valida creanţele incluse în tabel şi necontestate de creditori, aplcându-şi semnătura în rubrica “Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de către administratorul insolvabilităţii sau de către lichidatorul procedurii de faliment, numiţi în continuare lichidator. Obligaţia impusă judecătorului de a-şi pune semnătura în rubrica “Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de lichidator fără a i se permite să facă propriile concluzii pe baza materialelor analizate denaturează esenţa actului de justiţie.

13. Astfel, în cauza dedusă judecăţii, judecătorul a constatat că cererea de validare a creanţei înaintată de unul din creditori [dl Iurie Sorochin] nu se întemeiază pe probele anexate la materialele cauzei. Creanţa acestui creditor faţă de debitorul insolvabil S.R.L. “Zebra Trans” a fost introdusă de către lichidator în tabelul definitiv al creanţelor fără documente confirmative, iar judecătorul care constată această stare de lucruri nu are prerogativa de a exclude o astfel de creanţă din tabel. Mai mult, din dispoziţia contestată rezultă obligaţia de a valida creanţa prin propria semnătură a judecătorului.

14. În această situaţie, consideră autorul excepţiei, judecătorul este ţinut să valideze creanţele aşa cum au fost constatate şi incluse în tabelul definitiv de către lichidator. Judecătorul este privat de prerogativa de a soluţiona cauza în mod imparţial, în baza propriilor convingeri şi a propriului mod de interpretare a faptelor, precum şi de a adopta o hotărâre legală şi întemeiată numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată.

15. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate vin în contradicţie cu articolele 114, 115 şi 1 alin.(3) din Constituţie, afectând independenţa judecătorului şi denaturând esenţa statului de drept.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată din oficiu de către dna judecător Natalia Iordachi, în dosarul nr.2i-443/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul din articolul 143 alin.(7) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, care prevede că “în urma verificării tabelului de creanţe definitiv şi a materialelor din dosar, cu audierea administratorului/lichidatorului, judecătorul instanţei de insolvabilitate va valida creanţele incluse în tabel şi necontestate de creditori semnând în rubrica “Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de administrator/lichidator”.

20. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect de control al constituţionalităţii.

21. Curtea trebuie să răspundă la întrebarea dacă obligaţia judecătorului de a valida/confirma prin propria semnătură creanţele incluse de către lichidator în tabelul definitiv de creanţe corespunde sau nu exigenţelor actului de justiţie şi preeminenţei dreptului, în sensul articolelor 114, 115 şi 1 alin.(3) din Constituţie.

22. Curtea porneşte analizele sale de la dispoziţiile articolelor 114 şi 115 din Constituţie, potrivit cărora justiţia în Republica Moldova se înfăptuieşte în numele legii numai de către judecătorii judecătoriilor, curţilor de apel şi Curţii Supreme de Justiţie, conform procedurii stabilite prin lege organică. Justiţia reprezintă o activitate a judecătorului care aplica normele şi procedurile prevăzute în legi organice speciale (Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, Codul contravenţional, Codul administrativ, Legea insolvabilităţii etc.) asupra unor acte şi fapte juridice şi asigură prin asta realizarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor omului. Orice activitate jurisdicţională trebuie să se întemeieze pe principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a justiţiei, menite să asigure caracterul unitar şi eficient al actului de justiţie (HCC nr.33 din 23 noiembrie 1997).

23. Legea insolvabilităţii, din care face parte textul contestat de autorul sesizării, constituie un ansamblu de norme juridice care contribuie la respectarea drepturilor participanţilor la circuitul civil prin declanşarea unor proceduri colective de satisfacere a creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului insolvabil. Cuprinzând un domeniu vast, complex şi dinamic al relaţiilor sociale, legislatorul a reglementat detaliat procedura de insolvabilitate, competenţele instanţei, drepturile şi obligaţiile participanţilor, regimul bunurilor incluse în masa debitoare, precum şi alte relaţii sociale specifice. Procedura de insolvabilitate este o procedură civilă necontencioasă, care se deosebeşte de altele după modul de intentare, examinare şi soluţionare a cauzelor. De asemenea, se deosebeşte de altele şi după componenţa participanţilor (administrator/lichidator, debitor, creditori/ adunarea creditorilor/ comitetul creditorilor) şi complexitatea acţiunilor care se desfăşoară sub autoritatea instanţei.

24. Prevederile din Legea insolvabilităţii se interpretează şi se aplică în coroborare unele cu altele pentru a asigura atât caracterul unitar al procedurilor speciale reglementate (de faliment, de faliment simplificat, de restructurare, de restructurare accelerată etc.), cât şi eficienţa actului de justiţie.

25. Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea coroborată a normelor legale la situaţii juridice concrete, inclusiv prin înlăturarea eventualelor dubii şi a unor posibile disonanţe între normele din aceeaşi lege sau din diferite legi, ţine de competenţa instanţei de judecată. Având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (cauza S.W. v. Regatul Unit, 22 noiembrie 1995, § 36; HCC nr.21 din 22 iulie 2016, § 64).

26. Pornind de la textul legal criticat de autorul sesizării, Curtea reţine că odată cu intentarea procesului de insolvabilitate activitatea organelor de conducere ale debitorului insolvabil se suspendă, debitorul insolvabil pierde dreptul de a administra şi de a dispune de propriile bunuri, acestea (drepturile de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor) trec de drept la lichidatorul desemnat de instanţă. Acesta din urmă dobândeşte calitatea de reprezentant al debitorului insolvabil, îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea instanţei de insolvabilitate (articolul 67) şi acţiunile lui sunt orientate spre păstrarea, majorarea şi valorificarea cât mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea cât mai deplină a creanţelor creditorilor (articolul 68 alin.(2)).

27. Curtea observă că sarcina principală a procesului de insolvabilitate este de a proteja creditorii de eventualele pierderi, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, aceste pierderi trebuie minimalizate. Pentru a realiza această sarcină legislatorul a reglementat detaliat modul de înaintare a creanţelor pe care creditorii le au faţă de debitorul insolvabil (articolele 76, 140 alin.(1)), modul în care acestea se verifică, se validează şi se achită.

28. Astfel, creanţele depuse în instanţă sunt verificate de către lichidator (articolul 142 alin.(1)), iar cele legitime se recunosc (se admit, se acceptă) de către lichidator şi se introduc în tabelul definitiv al creanţelor [articolul 110 alin.(1), 143 alin.(4) şi (6)].

29. Obligaţia de întocmire a tabelului definitiv al creanţelor este competenţa exclusivă a lichidatorului, deoarece anume el verifică mărimea şi legitimitatea fiecărei creanţe şi, respectiv, are plenititudinea de a o recunoaşte sau a o respinge (articolele 66 alin.(1) lit.c); 110 alin.(1)). Lichidatorul desemnat de către instanţa de judecată este persoană autorizată în condiţiile Legii nr.161/2014 privind administratorii autorizaţi şi trebuie să-şi exercite atribuţiile cu diligenţa unui bun profesionist, acţionând pe proprie răspundere. Altfel spus, lichidatorul răspunde pentru acţiunile prejudiciabile pe care le săvârşeşte în exercitarea funcţiei de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor insolvabilului [articolul 73], fiind responsabil şi pentru întocmirea eronată a tabelului definitiv al creanţelor.

30. La expirarea termenului de verificare, lichidatorul depune imediat în instanţa de insolvabilitate tabelul definitiv al creanţelor (articolul 143 alin.(5)), la care au acces creditorii şi debitorul, iar cei care se consideră nedreptăţiţi de către lichidator au dreptul de a-i contesta acţiunile. Creditorii pot face contestaţii faţă de creanţele admise de către lichidator şi incluse în tabel, precum şi faţă de cele respinse. O creanţă acceptată şi inclusă de lichidator în tabelul definitiv al creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestaţia depusă a fost satisfăcută (articolul 143 alin.(6)).

31. Creanţele, şi implicit tabelul definitiv al creanţelor, se aprobă la şedinţa de validare a creditorilor [articolele 110 alin.(1) şi 143 alin.(4)]. În acelaşi sens, articolul 55 alin.(8) prevede că, pentru validarea creanţelor, creditorii se convoacă la data fixată de către instanţa de insolvabilitate prin hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate. Şedinţa de judecată în care se validează creanţele înaintate de creditori faţă de patrimoniul debitorului se numeşte şedinţă de validare şi are loc sub conducerea instanţei de insolvabilitate.

32. În urma verificării tabelului definitiv de creanţe şi a materialelor din dosar, cu audierea lichidatorului, judecătorul instanţei de insolvabilitate va valida creanţele incluse în tabel şi necontestate de creditori semnând în rubrica “Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de lichidator. În cazul depunerii contestaţiilor, judecătorul va semna în rubrica “Contestat” în dreptul creanţei contestate şi va consemna personal cu cifre în rubrica “Creanţe cu titlu provizoriu” suma creanţei pe care o admite cu titlu provizoriu pe perioada examinării contestaţiei. Judecătorul va menţiona în tabel şi persoana care a depus contestaţia (articolul 143 alin.(7)).

33. Curtea menţionează că, potrivit dispoziţiilor legale analizate la § 28 - §32, judecătorul, în exercitarea atribuţiei de verificare a tabelului definitiv de creanţe, nu verifică legitimitatea creanţei propriu-zise, în sensul articolului 142 alin.(1), deoarece aceasta este prerogativa lichidatorului. Altfel spus, lichidatorul verifică creanţele, iar judecătorul verifică tabelul definitiv al creanţelor.

34. Verificarea efectuată de către judecător se referă la analiza tabelului definitiv de creanţe prin prizma următoarelor situaţii: dacă în tabel au fost incluşi toţi creditorii care au depus cereri în instanţă; dacă tabelul definitiv al creanţelor a fost depus la instanţă în termen; dacă au fost depuse contestaţii asupra unor creanţe; dacă a fost sau nu tabelul aprobat (validat) de către adunarea de validare a creditorilor. Găsind aceste condiţii respectate, judecătorul va purcede la semnarea fiecărei creanţe ca fiind “validată” sau, după caz, “contestată”, aşa cum este prevăzut în articolul 143 alin.(7) din Legea insolvabilităţii. Prin semnătura aplicată în tabel judecătorul confirmă că creditorul a depus cererea de înaintare a creanţei, lichidatorul a verificat legitimitatea şi valabilitatea creanţei, a inclus creanţa în tabel, asupra creanţei au fost sau nu au fost formulate contestări, iar după caz contestările au fost soluţionate, iar tabelul definitiv al creanţelor, implicit fiecare creanţă în parte, au fost votate la adunarea de validare a creditorilor.

35. Contestaţiile făcute asupra creanţelor incluse în tabelul definitiv, aşa cum este prevăzut la articolul 110 alin.(2), vor fi soluţionate de către instanţa de insolvabilitate. În funcţie de soluţiile pe care le pronunţă instanţa, lichidatorul va întocmi tabelul definitiv consolidat al creanţelor, care va include toate creanţele admise împotriva debitorului insolvabil.

36. Consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanţelor are efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru toate creanţele validate (articolul 143 alin.(8)). În aşa fel, judecătorul prin semnătura sa acordă puterea lucrului judecat tuturor creanţelor incluse în acest tabel. Creanţele reflectate în tabelul definitiv consolidat al creanţelor lipseşte de valoare creanţele anterioare, născute sub imperiul actelor şi faptelor care au guvernat relaţiile dintre fiecare creditor şi debitorul insolvabil, indiferent dacă acele creanţe au fost mai mari sau mai mici.

37. Curtea observă că legislatorul face o deosebire certă între: a) semnarea în tabelul definitiv al creanţelor, în baza articolului 143 alin.(7), în care mai sunt creanţe contestate şi deocamdată nesoluţionate; şi b) consemnarea în tabelul definitiv consolidat al creanţelor, în baza articolului 143 alin.(8), în care nu mai sunt creanţe contestate. Anume celui din urmă tabel legislatorul acordă “efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru toate creanţele validate” dacă a fost semnat de către judecător.

38. Curtea menţionează că, în cazul în care în tabelul definitiv consolidat al creanţelor au fost, totuşi, incluse creanţe compromise, articolul 144 alin.(8) din Legea insolvabilităţii prevede că “după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor […] şi până la încetarea procesului, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul creanţelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare necunoscute până atunci”. Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţia prin încheiere, care poate fi contestată cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestaţia este admisă sau respinsă cu validarea creanţei este executorie pentru lichidator şi pentru toţi creditorii. Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanţelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca şedinţa specială de validare.

39. Astfel, Curtea nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei. Reglementările sunt explicite şi contribuie la înţelegerea normelor contestate fără a afecta principiile constituţionale al independenţei justiţiei şi al statului de drept.

40. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “în urma verificării tabelului de creanţe definitiv şi a materialelor din dosar, cu audierea administratorului/ lichidatorului, judecătorul instanţei de insolvabilitate va valida creanţele incluse în tabel şi necontestate de creditori semnând în rubrica “Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de administrator/lichidator” din articolul 143 alin.(7) al Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată din oficiu de către dna judecător Natalia Iordachi, în dosarul nr.2i-443/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.