Decizie nr.151 din 07.11.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.93g/2023 şi nr.171g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 90 alin.(2) lit.a) din Codul muncii, în redactarea Legii nr.243 din 28 iulie 2022 (plafonarea despăgubirii acordate de angajator în cazul eliberării nelegitime a salariatului din serviciu (2))

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.93g/2023 şi nr.171g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 90 alin.(2) lit.a) din

Codul muncii, în redactarea Legii nr. 243 din 28 iulie 2022

(plafonarea despăgubirii acordate de angajator în cazul

eliberării nelegitime a salariatului din serviciu (2))

nr. 151  din  07.11.2023

 (în vigoare 07.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 474-476 art.197 din 13.12.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 28 martie 2023 şi 29 iunie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarelor,

Deliberând la 7 noiembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 90 alin.(2) lit.a) din Codul muncii, în redactarea Legii nr.243 din 28 iulie 2022, ridicată de dl avocat Igor Şcheau, în interesele dlui Dumitru Babcinschi, parte în dosarul nr.2-166/2022, pendinte la Judecătoria Cimişlia, sediul Leova, şi, respectiv, ale dnei Victoria Nicolaescu, parte în dosarul nr.2-636/2022, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dl judecător Andrei Brînza din cadrul Judecătoriei Cimişlia, sediul Leova, şi de dl judecător Dumitru Bosîi din cadrul Judecătoriei Cahul, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 93g/2023.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

1.1. Dosarul nr.2-166/2022 (sesizarea nr.93g/2023)

4. La 6 ianuarie 2022, dl Dumitru Babcinschi a fost concediat din funcţia deţinută în cadrul ansamblului folcloric din comuna Băiuş, raionul Leova. Dl Dumitru Babcinschi a formulat o acţiune în justiţie împotriva primarului şi a consiliului local din comună, prin care a solicitat anularea dispoziţiei de concediere, restabilirea în funcţie şi repararea prejudiciilor cauzate.

5. În cadrul examinării cauzei în fond, dl avocat Igor Şcheau a ridicat, în interesele dlui Dumitru Babcinschi, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 90 alin.(2) lit.a) din Codul muncii, în redactarea Legii nr.243 din 28 iulie 2022.

6. Printr-o încheiere din 16 martie 2023, Judecătoria Cimişlia, sediul Leova, a admis ridicarea excepţiei şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

1.2. Dosarul nr.2-636/2022 (sesizarea nr.171g/2023)

7. La 28 februarie 2022, dna Victoria Nicolaescu a fost eliberată din funcţia deţinută în cadrul Instituţiei medico-sanitare publice Centrul de sănătate Cantemir (în continuare, "IMSP CS Cantemir").

8. La 22 aprilie 2022, dl avocat Igor Şcheau a formulat, în interesele dnei Victoria Nicolaescu, o acţiune în justiţie împotriva IMSP CS Cantemir, prin care a solicitat anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie şi repararea prejudiciilor cauzate.

9. În cadrul examinării cauzei în fond, dl avocat Igor Şcheau a ridicat, în interesele reclamantei, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 90 alin.(2) lit.a) din Codul muncii, în redactarea Legii nr.243 din 28 iulie 2022.

10. Printr-o încheiere din 7 iunie 2023, Judecătoria Cahul, sediul central, a admis ridicarea excepţiei şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

[...]."

12. Prevederile relevante ale Codului muncii, adoptat prin Legea nr.154 din 28 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 90

Răspunderea angajatorului pentru transferul sau eliberarea nelegitimă din serviciu

"(1) În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

(2) Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:

a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului în cazul transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu;

b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.);

c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

(3) Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

(4) În locul restabilirii la locul de muncă, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare, iar în caz de litigiu – instanţa de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensaţie suplimentară la sumele indicate la alin.(2) în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare ale salariatului."

[în redactarea Legii nr.243 din 28 iulie 2022, în vigoare din 26 august 2022]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate

13. Autorul sesizărilor susţine că repararea integrală a prejudiciilor cauzate de angajator este garantată de Codul muncii (a se vedea articolul 329 alin.(1)), iar prevederile contestate reduc obligaţia angajatorului de a achita integral despăgubirile pentru perioada de absenţă forţată de la muncă prin stabilirea unui plafon al despăgubirilor în mărime de 12 salarii medii lunare ale salariatului, în cazul transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu.

14. Autorul sesizărilor consideră că perioada de absenţă forţată de la locul de muncă, din culpa angajatorului, poate depăşi termenul de 12 luni. Prin urmare, salariatul nu va beneficia de compensarea integrală a prejudiciului cauzat prin acţiunile nelegitime ale angajatorului. Astfel, autorul afirmă că perioada stabilită pentru acordarea despăgubirilor este prea mică pentru a asigura protecţia dreptului salariatului la repararea deplină a prejudiciului provocat de absenţa forţată de la muncă.

15. Autorul sesizărilor susţine că plafonarea despăgubirilor datorate salariaţilor de către angajatori - autorităţi publice reprezintă o ingerinţă în dreptul acestora la repararea integrală a prejudiciului provocat, garantat de articolul 53 alin.(1) din Constituţie. De asemenea, prevederile contestate limitează dreptul de proprietate al salariaţilor, contrar articolelor 54 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul muncii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de avocatul unor părţi în proces. Ele sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 90 alin.(2) lit.a) din Codul muncii, în redactarea Legii nr.243 din 28 iulie 2022, care stabilesc plata obligatorie a unei despăgubiri de către angajator pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului în cazul transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu. Curtea notează că în redactarea sa anterioară, dispoziţiile articolului 90 alin.(2) lit.a) din Cod prevedeau că în cazul transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu angajatorul îi va plăti salariatului o despăgubire pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă.

20. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa, între condiţiile de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv). Curtea va analiza aplicabilitatea prevederii contestate la soluţionarea cauzei în faţa instanţei de drept comun.

21. Curtea observă că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în două cauze care au ca obiect anularea actelor de concediere şi plata despăgubirilor pentru eliberarea nelegitimă din funcţie de către angajatori. Curtea reţine că actele de concediere contestate de autorul sesizărilor în instanţa de judecată au fost emise până la intrarea în vigoare a noilor prevederi ale articolului 90 alin.(2) lit.a) din Codul muncii, în redactarea Legii nr.243 din 28 iulie 2022. De asemenea, acţiunile în instanţa de judecată au fost formulate până la intrarea în vigoare a normei contestate. Faptul că prevederile contestate au fost adoptate şi au intrat în vigoare în perioada examinării litigiilor principale nu conduce la concluzia că acestea le-ar fi aplicabile. Mai mult, Curtea reţine că Legea nr.243 din 28 iulie 2022 nu a prevăzut în dispoziţiile sale tranzitorii o excepţie de la regula aplicării legii în timp. Aşadar, Curtea conchide că dispoziţiile contestate nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

22. Prin urmare, Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 90 alin.(2) lit.a) din Codul muncii, în redactarea Legii nr.243 din 28 iulie 2022, ridicată de dl avocat Igor Şcheau, în interesele dlui Dumitru Babcinschi şi ale dnei Victoria Nicolaescu, părţi în dosarele nr.2-166/2022 şi nr.2-636/2022, pendinte la Judecătoria Cimişlia, sediul Leova, şi, respectiv, la Judecătoria Cahul, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.