Decizie nr.153 din 23.10.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.183g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 19 alineatele (2) şi (7) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative (examinarea contestaţiei de către Curtea Supremă de Justiţie şi caracterul irevocabil al deciziei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.183g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 19

alineatele (2) şi (7) din Legea nr.252 din 17 august 2023

privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor

 şi modificarea unor acte normative

(examinarea contestaţiei de către Curtea

Supremă de Justiţie şi caracterul

irevocabil al deciziei)

nr. 153  din  23.10.2025

 (în vigoare 23.10.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 573-575 art. 180 din 20.11.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 august 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 23 octombrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" din articolul 19 alin.(2) şi a textului "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, ridicată de dna Marina Anton, parte în dosarul nr.3-9/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de doamnele judecătoare Stela Procopciuc, Stella Bleşceaga şi Diana Stănilă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. În cadrul examinării sesizării, doamna judecătoare Domnica Manole i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituţională a decis admiterea cererii.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. Dna Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252 din 17 august 2023. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţia referitoare la dna Marina Anton, în calitate de judecătoare la Curtea de Apel Chişinău.

5. La 8 aprilie 2025, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare¹ şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Marina Anton.

_____________________________

¹ Raportul Comisiei de evaluare nu a fost publicat.

6. Prin Hotărârea nr.330/27 din 24 iunie 2025², Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării şi a dispus eliberarea din funcţie a dnei Marina Anton.

_____________________________

² Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost publicată.

7. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dna Marina Anton a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

8. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dna Marina Anton a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" din articolul 19 alin.(2) şi a textului "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative.

9. Printr-o încheiere din 4 august 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nicio persoană particulară, nicio parte din popor, niciun grup social, niciun partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional

şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

"Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

"(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

[Art.116 alin.(3),(4) abrogate prin Legea nr.120 din 23.09.2021, în vigoare 01.04.2022]

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.

(5¹) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii.

(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive

"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative sunt următoarele:

Articolul 19

Contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

sau a Consiliului Superior al Procurorilor

"[...]

(2) Contestaţia se depune la Curtea Supremă de Justiţie şi se examinează în termen de cel mult 30 de zile de un complet de judecată format din 3 judecători care au promovat evaluarea. Nu se admite recuzarea întregului complet de judecată, precum şi depunerea cererii de recuzare cu rea-credinţă în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul de examinare a contestaţiei.

[...]

(7) Decizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se notifică participanţilor în termen de 5 zile de la data emiterii."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autoarea sesizării susţine că textul "[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" are un caracter limitativ în raport cu prevederile Codului administrativ. În opinia autoarei, la examinarea contestaţiilor în baza Legii nr.252 din 17 august 2023, Curtea Supremă de Justiţie nu poate decide judecarea acestor cauze în complete de 5 sau, după caz, de 9 judecători, spre deosebire de alte categorii de litigii.

13. Totodată, autoarea excepţiei menţionează că judecarea contestaţiei într-un complet de 3 judecători trezeşte dubii referitoare la imparţialitatea completului de judecată al Curţii Supreme de Justiţie şi la unele influenţe instituţionale din partea Consiliului Superior al Magistraturii asupra magistraţilor.

14. Referitor la textul "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii", autoarea excepţiei afirmă că acesta îi limitează posibilitatea de a contesta soluţia instanţei în faţa unui număr mai mare de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, circumstanţă care afectează dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un "recurs efectiv".

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestaţiei împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii privind nepromovarea evaluării externe de către dna judecătoare Marina Anton. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt textele "[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" din articolul 19 alin.(2) şi "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative. Curtea constată că normele contestate nu au făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

20. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.58 din 6 iunie 2024, § 25).

21. Autoarea excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 (statul Republica Moldova), 2 (suveranitatea şi puterea de stat), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 114 (înfăptuirea justiţiei), 115 (instanţele judecătoreşti), 116 (statutul judecătorilor), 119 (folosirea căilor de atac) şi 120 (caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive) din Constituţie.

22. Curtea observă că, deşi autoarea susţine incidenţa articolelor 1, 2, 4, 7, 16, 23, 53, 54, 114, 115, 116 şi 120 din Constituţie, aceasta nu argumentează caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Examinarea unei astfel de sesizări ar presupune ca Curtea să se substituie autoarei în prezentarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Prin urmare, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi bazează cerinţele, să prezinte normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr.51 din 2 mai 2023, § 15; DCC nr.137 din 24 octombrie 2024, § 22). Astfel, Curtea constată că în partea motivată a sesizării autoarea a argumentat doar contrarietatea normelor contestate în raport cu articolele 20 şi 119 din Constituţie.

23. Curtea observă că autoarea excepţiei afirmă că textul "[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" contravine articolului 20 din Constituţie, deoarece are un caracter limitativ în raport cu prevederile Codului administrativ şi împiedică Curtea Supremă de Justiţie să examineze contestaţiile în complete de 5 sau, după caz, de 9 judecători.

24. Curtea notează că, potrivit Constituţiei, legislatorul are prerogativa de a reglementa, prin lege organică, organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a contenciosului administrativ (articolul 72 alin.(3) lit.e)), precum şi procedura de judecare a cauzelor (articolul 115 alin.(4)). În exercitarea acestor prerogative, legislatorul a prevăzut că contestaţiile împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, a Consiliului Superior al Procurorilor se depun la Curtea Supremă de Justiţie şi se examinează "[...] de un complet de judecată format din 3 judecători care au promovat evaluarea" (a se vedea articolul 19 alin.(2) din Legea nr.252 din 17 august 2023). Curtea notează că persoana supusă evaluării, în caz de dezacord cu decizia de nepromovare a Consiliului Superior al Magistraturii, este în drept să conteste hotărârea consiliului respectiv la Curtea Supremă de Justiţie, care este, potrivit articolului 115 alin.(1) din Constituţie, instanţa judecătorească supremă din Republica Moldova.

25. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine criticile autoarei excepţiei precum că norma contestată poate genera unele influenţe instituţionale inadmisibile asupra judecătorilor din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi că aceasta ar limita numărul membrilor completului de judecată la 3 judecători şi nu ar asigura dreptul de acces liber la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil al judecătorilor supuşi evaluării externe. Curtea consideră că dispoziţiile constituţionale prin care judecătorilor li se conferă independenţă, imparţialitate şi inamovibilitate în exerciţiul funcţiei (articolul 116 alin.(1) din Constituţie) împreună cu cerinţele referitoare la abilităţile şi experienţele profesionale impuse judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie (a se vedea articolul 7 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie) asigură subiecţii evaluării cu garanţiile unui proces echitabil. În acelaşi timp, Curtea menţionează că în cazul existenţei unor circumstanţe obiective, care ar putea trezi dubii referitoare la imparţialitatea unui judecător care participă la examinarea cauzei, părţile în proces dispun de instrumente procesuale suficiente pentru a înlătura magistratul incompatibil de la judecarea cauzei, cum ar fi, de exemplu, instituţia recuzării. Din aceste motive, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 20 din Constituţie.

26. Referitor la textul "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii", autoarea excepţiei a pretins că prevederea criticată îi limitează posibilitatea de a contesta soluţia instanţei în faţa unui număr mai mare de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, circumstanţă care afectează dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un "recurs efectiv".

27. Deşi autoarea excepţiei invocă în acest capăt al sesizării prevederile articolului 20 din Constituţie, Curtea observă că argumentele autoarei se referă, în principal, la dispoziţia articolului 119 din Constituţie, care garantează folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.

28. În jurisprudenţa sa, Curtea a examinat problema asigurării dublului grad de jurisdicţie în materia procedurii stabilite de Legea nr.26 din 10 martie 2022, referitoare la evaluarea integrităţii etice şi financiare a candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Astfel, în Decizia nr.42 din 6 aprilie 2023, Curtea a menţionat că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătoreşti. Articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac "în condiţiile legii". Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană, se referă doar la unele cazuri din materia penală (DCC nr.42 din 6 aprilie 2023, § 144).

29. De asemenea, în cauza Xhoxhaj v. Albania, 9 februarie 2021, §§ 240-246, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că procedurile de verificare extraordinară a integrităţii judecătorilor şi a procurorilor nu au putut fi asimilate unei acuzaţii în materie penală din perspectiva articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană. Referitor la gradul de severitate al măsurilor prevăzute în cazul nepromovării evaluării, Curtea a reţinut că eliberarea din funcţie reprezintă o sancţiune caracteristică unei abateri disciplinare şi, în acest caz, nu poate fi calificată ca o pedeapsă (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 79).

30. În acest context, Curtea reiterează că dreptul la un dublu grad de jurisdicţie se realizează în condiţiile legii şi, prin urmare, este de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr.71 din 6 iulie 2023, § 21; DCC nr.34 din 13 martie 2025, § 26). Din acest motiv, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 119 din Constituţie.

31. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.183g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" din articolul 19 alin.(2) şi a textului "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, ridicată de dna Marina Anton, parte în dosarul nr.3-9/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.