Decizie nr.51 din 02.05.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.104a/2023 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 104a/2023 privind controlul

constituţionalităţii unor prevederi din articolul 15 alin.(2) din

Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

nr. 51  din  02.05.2023

 (în vigoare 02.05.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.176-178 art. 82 din 26.05.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 7 aprilie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 2 mai 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.d¹) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.d¹) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Consiliul Superior al Magistraturii îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea textului "care sunt în exerciţiul funcţiei" din articolul 15 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 122

Componenţa

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

[…]."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 15

Şedinţele

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial îşi exercită atribuţiile în plen.

(2) Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei şi nu se află în situaţiile menţionate la art.18 alin.(1).

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării menţionează că, potrivit articolului 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturi, şedinţa Consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei. În opinia autorului sesizării, norma în discuţie nu generează incertitudini în situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară activitatea în componenţă deplină sau cu cel puţin jumătate din numărul total de membri prevăzut de Constituţie.

6. Consiliul Superior al Magistraturii afirmă că a sesizat Curtea în vederea deblocării funcţionalităţii Consiliului, care, la data sesizării, avea doar patru membri.

7. Autorul sesizării notează că trebuie să fie respectat un echilibru între numărul membrilor judecători şi numărul membrilor non-judecători în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Totuşi, potrivit autorului, la data sesizării Curţii, este imposibilă alegerea membrilor judecători în Consiliu. Ultima Adunare Generală a Judecătorilor, în cadrul căreia trebuiau să fie aleşi membrii din partea judecătorilor, s-a soldat cu rezultate imprevizibile.

8. În opinia autorului sesizării, deşi îşi desfăşoară activitatea într-o componenţă redusă, Consiliul Superior al Magistraturii este îndreptăţit să aplice prevederile care constituie obiectul sesizării în vederea adoptării unor hotărâri care pun în executare chestiuni legate de reforma justiţiei, demarată în anul 2022, şi de organizarea activităţii instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit autorului, în perioada în care Consiliul îşi desfăşoară activitatea într-o componenţă redusă, adoptarea hotărârilor privind cariera şi răspunderea disciplinară a judecătorilor, precum şi alte hotărâri care pretind o reprezentare mai largă a judecătorilor, ar pune la îndoială legitimitatea acestor hotărâri.

9. În final, autorul sesizării a menţionat că "interpretarea constituţionalităţii" normei în discuţie este necesară în vederea eliminării incertitudinilor referitoare la funcţionalitatea Consiliului Superior al Magistraturii care îşi desfăşoară activitatea într-o componenţă redusă.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

11. Curtea observă că, potrivit articolelor 25 lit.d¹) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.d¹) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Consiliul Superior al Magistraturii posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale. Totuşi, Curtea constată că problema ridicată în prezenta cauză este dacă cvorumul şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii care îşi desfăşoară activitatea într-o componenţă redusă (i.e. patru membri) poate fi calculat din numărul membrilor care sunt în exerciţiul funcţiei. Pentru că norma potrivit căreia şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii "este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei" este în vigoare, nefiind abrogată sau declarată neconstituţională, Curtea admite că, în prezenta cauză, Consiliul Superior al Magistraturii era competent să sesizeze Curtea Constituţională.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Prevederile în discuţie nu au mai constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

13. Curtea notează că o sesizare care are ca obiect verificarea constituţionalităţii unei norme reprezintă o structură cu trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii (prevederea legală), textul de referinţă pretins a fi încălcat (prevederea constituţională) şi motivarea relaţiei de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.27 din 14 martie 2023, § 21).

14. Din textul sesizării rezultă că autorul îi solicită Curţii să interpreteze norma care constituie obiectul sesizării şi, în mod implicit, să confirme constituţionalitatea acesteia. Având în vedere că autorul sesizării nu a argumentat contrarietatea normei contestate cu o normă constituţională, Curtea nu poate identifica nici o critică de neconstituţionalitate.

15. Examinarea unei astfel de sesizări ar însemna ca Curtea Constituţională să se substituie autorului ei în prezentarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Prin urmare, acest tip de control este inadmisibil în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr.109 din 6 septembrie 2022, § 30).

16. Aşadar, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii textului "care sunt în exerciţiul funcţiei" din articolul 15 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, depusă la Curtea Constituţională, la 7 aprilie 2023, de Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea

Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67

din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr.51 din 2 mai 2023 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr.104a/2023 privind controlul constituţionalităţii textului "care sunt în exerciţiul funcţiei" din articolul 15 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, depusă la Curtea Constituţională, la 7 aprilie 2023.

2. Curtea a admis că, în prezenta cauză, Consiliul Superior al Magistraturii era competent să sesizeze Curtea Constituţională (a se vedea DCC nr.51 din 2 mai 2023, § 11).

3. Nu susţin această abordare din următoarele considerente.

4. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea trebuie să constate dacă aceasta este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept. Potrivit articolelor 25 lit.d¹) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.d¹) din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995, Consiliul Superior al Magistraturii are competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

5. În conformitate cu prevederile articolului 122 alin.(1) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

6. Reţin faptul că la 4 aprilie 2023 a fost adoptată Hotărârea nr.104/5¹ cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale referitor la controlul constituţionalităţii prevederilor articolului 15 alin.(2) din Legea nr.947-XII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Cu 3 (trei) voturi pro şi 1 (un) vot împotrivă ale membrilor prezenţi la şedinţă s-a decis sesizarea Curţii Constituţionale.

_____________________________

¹ https://www.csm.md/files/Hotaririle/2023/05/104-5.pdf

7. În acest context, menţionez că prin Decizia nr.2 din 21 octombrie 2010 Curtea Constituţională a sistat procesul pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral "pentru motivul că sesizarea nu ţine de competenţa persoanei care a făcut-o" (a se vedea punctul 1 din dispozitiv). Curtea a constatat că sesizarea examinată a fost depusă de Primul-ministru, iar în şedinţa publică reprezentantul Parlamentului a contestat dreptul Primului-ministru de a sesiza autoritatea de jurisdicţie constituţională. Curtea a reţinut că, potrivit articolului 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale, unul din subiecţii cu drept de sesizare este Guvernul. Conform articolului 97 din Constituţie, Guvernul este un organ colegial şi se compune din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege. Caracterul colegial al Guvernului rezidă în coparticiparea tuturor membrilor săi stabiliţi de Constituţie la procesul de luare a deciziilor, care se adoptă cu majoritatea voturilor. Din considerentele că Prim-ministrul este doar unul din membrii Guvernului, sesizarea Curţii Constituţionale ar fi trebuit să fie o decizie asumată a întregului Guvern (a se vedea DCC nr.2 din 21 octombrie 2010).

8. Subliniez faptul că în activitatea sa jurisdicţională de garantare a supremaţiei Constituţiei, Curtea Constituţională utilizează termenii din Legea Fundamentală ca fiind concepte constituţionale autonome, independente de orice definiţie din legislaţia Republicii Moldova (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.27 din 13 noiembrie 2020, § 42).

9. Prin urmare, reieşind din faptul că, potrivit normei constituţionale, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri, iar chestiunea sesizării Curţii Constituţionale a fost examinată doar de patru membri, nu pot constata îndeplinirea, în cauza examinată, a exigenţei prevăzute de articolul 122 alin.(1) din Constituţie referitoare la componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

10. În baza acestor raţionamente, consider că Plenul Curţii Constituţionale trebuia să respingă sesizarea nr.104a/2023 privind controlul constituţionalităţii textului "care sunt în exerciţiul funcţiei" din articolul 15 alin.(2) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii pe motivul că nu este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept.