Decizie nr.154 din 05.12.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.139g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 77 alineatele (4) literele j) şi k), (4/1) şi (4/2) şi a articolului 87 alineatul (4) din Codul serviciilor media audiovizuale (demiterea de drept a membrilor Consiliului Audiovizualului în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate al Consiliului Audiovizualului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 139g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 77 alineatele (4) literele

 j) şi k), (4¹) şi (4²) şi a articolului 87 alineatul (4)

din  Codul  serviciilor  media  audiovizuale

(demiterea de drept a membrilor Consiliului

Audiovizualului în cazul respingerii de către

Parlament a raportului anual de activitate

al Consiliului Audiovizualului)

nr. 154  din  05.12.2024

 (în vigoare 05.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.11-13 art. 4 din 17.01.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 18 iunie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 decembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 77 alineatele (4) literele j) şi k), (4¹) şi (4²) şi a articolului 87 alineatul (4) din Codul serviciilor media audiovizuale, ridicată de dl avocat Nicolae Fomov, în interesele dnei Ala Ursu-Antoci, în dosarul nr.3-3292/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna Viorica Dodon, judecătoare de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal pot fi rezumate după cum urmează.

4. Prin Hotărârea nr.168 din 11 noiembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a respins raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului pentru anul 2020. Această hotărâre a avut ca efect demiterea de drept a membrilor Consiliului Audiovizualului pe baza articolului 87 alin.(4) din Codul serviciilor media audiovizuale.

5. La 10 decembrie 2021, doamnele Ala Ursu-Antoci, Tatiana Buraga, Larisa Manole şi dnii Corneliu Mihalache şi Iulian Roşca au formulat în contencios administrativ o cerere împotriva Parlamentului Republicii Moldova, prin care au solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcţiile de membri ai Consiliului Audiovizualului şi încasarea prejudiciului cauzat.

6. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Nicolae Fomov a ridicat, în interesele dnei Ala Ursu-Antoci excepţia de neconstituţionalitate a articolului 77 alineatele (4) literele j) şi k), (4¹) şi (4²) şi a articolului 87 alineatul (4) din Codul serviciilor media audiovizuale.

7. Printr-o încheiere din 30 mai 2024, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

"[…]

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului."

Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

"(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

[…]."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 66

Atribuţiile de bază

Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

"a) adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;

[…]

c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;

[…]

j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege.

[…]."

9. Prevederile relevante ale Codului serviciilor media audiovizuale, adoptat prin Legea nr.174 din 8 noiembrie 2018 sunt următoarele:

Articolul 77

Membrii Consiliului Audiovizualului

"[...]

(4) Vacanţa funcţiei de membru al Consiliului Audiovizualului survine de drept în cazul:

[...]

(j) constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuţiilor sale;

k) constatării, în rezultatul controlului parlamentar efectuat în condiţiile legii, a unei activităţi defectuoase.

(4¹) La stabilirea temeiului de vacanţă a funcţiei pe motivul executării necorespunzătoare sau al neexecutării atribuţiilor de serviciu ori pe motivul aprecierii activităţii autorităţii ca fiind defectuoasă, comisia parlamentară de profil va analiza, în mod obiectiv şi transparent, managementul instituţional, deciziile adoptate de autoritate, rapoartele de activitate ale autorităţii, rapoartele de audit, plângerile, reclamaţiile, petiţiile, obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă pentru persoana evaluată, alte date şi informaţii relevante acumulate şi prezentate comisiei. În baza analizei efectuate, comisia parlamentară de profil întocmeşte un raport prin care apreciază competenţele manageriale şi competenţele profesionale ale membrului Consiliului Audiovizualului, modul în care acesta îşi realizează atribuţiile de serviciu ori, după caz, apreciază eficienţa activităţii autorităţii. În procesul examinării temeiurilor de revocare din funcţie, comisia parlamentară de profil poate audia membrii Consiliului Audiovizualului şi orice angajat al instituţiei în care aceştia activează, de asemenea poate solicita şi primi orice informaţie relevantă de la persoane fizice sau juridice. În cazul în care comisia parlamentară de profil constată existenţa temeiurilor de revocare din funcţie prevăzute la alin.(4) lit.j) şi k), aceasta întocmeşte un raport motivat, în care se indică faptele, împrejurările şi circumstanţele ce servesc drept temei pentru revocarea din funcţie, şi îl remite plenului Parlamentului.

(4²) În baza raportului comisiei parlamentare de profil, Parlamentul, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, poate revoca din funcţie membrii Consiliului Audiovizualului. Hotărârea Parlamentului de revocare din funcţie a membrului Consiliului Audiovizualului poate fi contestată în instanţa de judecată în condiţiile şi termenele prevăzute de Codul administrativ.

[…]."

Articolul 87

Responsabilitatea Consiliului Audiovizualului

"[...]

(4) Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate atrage după sine demiterea de drept a membrilor Consiliului Audiovizualului.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării afirmă că normele contestate îi permit Parlamentului să revoce în mod arbitrar, în lipsa unor criterii şi parametri legali, doar din motive politice, prin respingerea raportului de activitate, mandatele membrilor Consiliului Audiovizualului şi au scopul de a subordona Consiliul Audiovizualului şi, respectiv, mass-media puterii politice, afectându-se independenţa acestei instituţii.

11. În acest sens, autorul sesizării consideră că normele contestate contravin Acordului de Asociere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, pentru realizarea căruia legislatorul a transpus Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale, care obligă statele să aibă o autoritate de reglementare în domeniul radiodifuziunii distinctă din punct de vedere juridic de guvern şi independentă din punct de vedere funcţional de guvernele statelor respective şi de orice alt organism public sau privat (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale).

12. Totodată, autorul sesizării susţine că prevederile contestate contravin prevederilor articolelor 77 alin.(2) şi 89 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale, care reglementează inamovibilitatea membrilor Consiliului Audiovizualului şi continuitatea mandatelor, şi respectiv nu pot avea efect retroactiv în privinţa membrilor care au fost numiţi în funcţie până la intrarea în vigoare a modificărilor operate prin Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021.

13. În acest sens, autorul sesizării afirmă că legislatorul nu poate adopta un act normativ care are ca obiect de reglementate norme ce nu sunt în concordanţă cu conceptul unei legi cadru, fără o sincronizare cu toate prevederile din Codul serviciilor media audiovizuale.

14. De asemenea, autorul sesizării consideră că normele contestate sunt imprevizibile, având în vedere soluţia legislatorului de a anula garanţiile mandatului de membru al Consiliului Audiovizualului. În acest sens, autorul consideră că răspunderea solidară şi indivizibilă aplicată membrilor Guvernului nu poate fi adoptată şi în privinţa membrilor Consiliului Audiovizualului care, potrivit articolelor 77 şi 87 alin.(1) din Codul serviciilor media audiovizuale, nu poartă răspundere în faţa Parlamentului.

15. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1 alineatul (3), 2, 5, 7, 8 alineatul (1), 21, 22, 23 alineatul (2), 43 alineatul (1), 53, 54 şi 66 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul serviciilor media audiovizuale, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 77 alineatele (4) lit.j) şi k), (4¹) şi (4²) şi articolul 87 alineatul (4) din Codul serviciilor media audiovizuale.

20. Curtea constată că normele contestate nu au făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care reclamanţii contestă legalitatea unei hotărâri a Parlamentului, care a condus la demiterea reclamanţilor din funcţiile deţinute. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi avute în vedere de instanţa de judecată la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

22. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.30 din 16 martie 2023, § 17).

23. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alineatul (3) (preeminenţa dreptului), 2 (suveranitatea şi puterea de stat), 5 (democraţia şi pluralismul politic), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 8 alineatul (1) (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 22 (neretroactivitatea legii), 23 alineatul (2) (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 43 alineatul (1) (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 66 (atribuţiile de bază ale Parlamentului) din Constituţie.

24. Referitor la pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3), 5, 7 din Constituţie, Curtea a notat, în jurisprudenţa sa, că aceste articole au un caracter general şi pot fi invocate dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu alte dispoziţii din Constituţie, care trebuie să fie incidente (a se vedea DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, § 18; HCC nr.13 din 30 aprilie 2024, § 38).

25. Referitor la incidenţa articolelor 2 şi 8 din Constituţie, Curtea a reţinut că aceste articole comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări legale şi nu pot constitui repere individuale şi separate (a se vedea HCC nr.5 din 5 martie 2024 § 54; HCC nr.9 din 26 martie 2024, § 41).

26. De asemenea, Curtea reiterează că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 17; HCC nr.13 din 30 aprilie 2024, § 39). Abia în cadrul analizei ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.184 din 21 decembrie 2023, § 18).

27. În privinţa criticilor privind incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea reţine că dispoziţiile acestui articol garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noţiunii "penal" (care include dreptul penal şi dreptul contravenţional), adică principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Astfel, exigenţele articolului 22 din Constituţie sunt incidente în cazul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.70 din 6 iulie 2023, § 22; DCC nr.87 din 25 iulie 2023, § 22). Astfel, Curtea reţine că prevederile contestate nu au un caracter penal şi, prin urmare, acest articol nu este incident în prezenta cauză.

28. Referitor la incidenţa articolelor 21, 43, 53 şi 66 din Constituţie, Curtea notează că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale menţionate. Curtea observă că autorul s-a limitat la simpla invocare a acestor norme. Potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi preluarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.114 din 26 septembrie 2023, § 16; DCC nr.36 din 25 aprilie 2024, § 18). Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar substitui pe autorul acesteia la formularea criticilor, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.93 din 1 august 2023, § 23).

29. Totodată, Curtea observă că, în esenţa criticilor sale, autorul excepţiei pretinde că normele contestate au fost adoptate printr-o tehnică legislativă deficitară, fără a fi sincronizate pe deplin cu alte prevederi din Codul serviciilor media audiovizuale. În acest sens, Curtea reiterează că o pretinsă incompatibilitate sau neconcordanţă între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii. Rezolvarea ei îi revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.72 din 16 iunie 2022, § 25).

30. Pentru că nu s-a constatat incidenţa unui drept fundamental în prezenta cauză, Curtea reţine că nici articolele 1 alin.(3), 2, 5, 7, 8, 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

31. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 77 alineatele (4) literele j) şi k), (4¹) şi (4²) şi a articolului 87 alineatul (4) din Codul serviciilor media audiovizuale, ridicată de dl avocat Nicolae Fomov, în interesele dnei Ala Ursu-Antoci, în dosarul nr.3-3292/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.